3,521 matches
-
o înghițitură zdravănă de jintiță acră, și ascultând poveștile și legendele ciobanilor, iar, într-un târziu, cu ochii obosiți mă înveleam în cojocul gros și moale, până când Moș Ene, atingându-mi pleoapele, îmi spunea blând: - Dormi copile!...; și totuși rămâneam treaz cu încăpățânarea vârstei mele fragede până pe la ora unsprezece noaptea când, regulat, auzeam trecând un avion pe deasupra norilor, venind de aiurea aterizând cine știe unde... Viața pe care eu am cunoscut-o, cu simplitatea și arhaismul acelei epoci a copilăriei mele, când
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
și bogății Ei renumiți în crime și hoții Ne-a văduvit de țară și trecut Un președinte neamț - un surdo-mut Nu-s fericit, am ajuns colonie Întreaga țară e în agonie Nu-s fericit, dar nici nu voi muri Sunt treaz, căci soarele va răsări... Referință Bibliografică: Nu-s fericit / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2102, Anul VI, 02 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
NU-S FERICIT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375200_a_376529]
-
Articolele Autorului Omul prin a sa fântână ce poartă izvorul vieții, Devine în timp columnă, ce-o glorifică poeții. Limbajul și rațiunea îi dau propria grandoare. Îl va înghiți genunea de și-o calcă în picioare. Vraja degetelor sale ține trează măreția. Operele muncii sale, sporesc lumii avuția. Adesea simte nevoia să își protejeze forța. Soarta o să vrea să poată să îi ocrotescă viața. Când credința-n el se stinge, moare și Divinitatea. Măreția lui se frânge, rămâne perenitatea. E orb
OMUL de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375223_a_376552]
-
organizarea acestui Sinod, și pe care, probabil, l-au constatat și mai bine la încheierea lui. Conștiința ierarhilor ortodocși, deși a fost mult biciuită în ultimele decenii cu amenințările politicului și cu atracțiile secularismului, s-a arătat încă suficient de trează pentru a se poziționa ortodox în momentele critice din viața Bisericii. Mai sunt însă și ierarhi teologi și mărturisitori, nu puțini, și s-ar putea ca mâine să apară și alții, astfel că, în lectura noastră, acest Sinod, chiar dacă a
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
o smerită lepădare de sine, într-o încredere deplină, prin har. „Atunci când Duhul Se sălășluiește în cineva, acesta nu se mai poate opri din rugăciune, căci Duhul nu încetează de a Se ruga în el. Fie că doarme sau este treaz, rugăciunea nu se mai desparte de sufletul său. În timp ce doarme, mănâncă, bea, muncește, mireasma rugăciunii se răspândește din sufletul său. De acum înainte nu se mai roagă în anumite momente, ci mereu. Mișcările minții curățite sunt glasuri tăcute care cântă
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
am învățat atât de bine cu rugăciunea inimii, încât o lucram neîncetat, iar, în cele din urmă, am simțit că mergea de la sine, fără nici o lucrare din partea mea; rugăciunea izvora în mintea și în inima mea nu numai când eram treaz, ci și când dormeam, și nu s-a mai întrerupt nici o clipă” adică a ajuns la „starea de rugăciune”, îplinind, în acest fel, îndemnul paulin de a se „ruga neîncetat”. Prin urmare, „actului rugăciunii îi urmează starea de rugăciune. Iar
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
fost bănuit că eu sunt autorul. Eu am fost ultimul om care a fost văzut cu ea în acea noapte. Degeaba au declarat părinții mei că am dormit acasă, după ora două sau trei noaptea. Degeaba au declarat că eram treaz și cu hainele curate. Am fost condamnat la patru ani și jumătate, cu drept de recurs. Norocul meu a fost că fata nu a murit. După vreo trei săptămâni și-a revenit. Când a început să vorbească, a povestit cum
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
o smerită lepădare de sine, într-o încredere deplină, prin har. „Atunci când Duhul Se sălășluiește în cineva, acesta nu se mai poate opri din rugăciune, căci Duhul nu încetează de a Se ruga în el. Fie că doarme sau este treaz, rugăciunea nu se mai desparte de sufletul său. În timp ce doarme, mănâncă, bea, muncește, mireasma rugăciunii se răspândește din sufletul său. De acum înainte nu se mai roagă în anumite momente, ci mereu. Mișcările minții curățite sunt glasuri tăcute care cântă
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
am învățat atât de bine cu rugăciunea inimii, încât o lucram neîncetat, iar, în cele din urmă, am simțit că mergea de la sine, fără nici o lucrare din partea mea; rugăciunea izvora în mintea și în inima mea nu numai când eram treaz, ci și când dormeam, și nu s-a mai întrerupt nici o clipă” adică a ajuns la „starea de rugăciune”, îplinind, în acest fel, îndemnul paulin de a se „ruga neîncetat”. Prin urmare, „actului rugăciunii îi urmează starea de rugăciune. Iar
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > TRISTIHURI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 427 din 02 martie 2012 Toate Articolele Autorului La pensie Ești la pensie Ce faci d-aci-ncolo E să ții firea... Amorțire Greu de înțeles De ce omu-și dorește Treaz trecutul ? Ușurare Ce buni paznici... Nu ne confiscă anii La trecerea vămii Compromis Suntem generoși- Nu ne furăm căciula Unul altuia ! Înțelepciune... Tot omul beteag Lasă să treacă pe... lângă Rana altuia Asemănare Vara la scăldat Toți copiii sunt la
TRISTIHURI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/373070_a_374399]
-
cu toții după decenii de așteptare (zadarnică!), pe care îl „clamau” pe toate drumurile, în toate ocaziile și cu atâta zel conducătorii noștri, voi duce pe mai departe „făclia bonului și a cartelei” și că (și) la bătrânețe îmi voi ține trează și conștientă „starea de veghere și sumețeală” că nici în zorii „capitalismului de cumetrie” n-o voi stinge și nici lepăda, ștafeta obiceiului predând-o liniștit copiilor și nepoților mei. Halal! ... Biata mamă luă în treacăt 2-3 dumicați și își
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
au fost puștii mai măricei care n-au pus „geană pe geană”, cu gândul la „comorile” dintre resturile și pivnițele caselor înghițite de flăcări, m-am reîntors acasă cu niște coperți cartonate de carte pe care le visasem cu ochii treji în noaptea aia de pomină, pregătite pentru „toaletarea” comorii mele livrești și de neprețuit ascunsă la colibă. Îmi legasem norocul, prin nu știu ce alchimie divină - care funcționa sigur în zona inconștientului - de un început de statornicie și recumpănire a lucrurilor din jurul
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
de focîntr-un poem cu parfumși praf de pușcă !... XII. TRISTIHURI, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 427 din 02 martie 2012. Ești la pensie Ce faci d-aci-ncolo E să ții firea... Amorțire Greu de înțeles De ce omu-și dorește Treaz trecutul ? Ușurare Ce buni paznici... Nu ne confiscă anii La trecerea vămii Compromis Suntem generoși- Nu ne furăm căciula Unul altuia ! Înțelepciune... Tot omul beteag Lasă să treacă pe... lângă Rana altuia Asemănare Vara la scăldat Toți copiii sunt la
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1686 din 13 august 2015 Toate Articolele Autorului Aș vrea să fiu cometă ce brăzdează Prezentul tău în treceri succesive, Tot mii de ani, tu să-mi trimiți misive, Strigându-ți mut iubirea încă trează. M-aș pogorî de fiecare dată, Ori ca alint, ori fulger ce străbate Adâncul venusian, ori nestemate Săruturi, mir pe gura însetată. Cât eu nuntesc în tine, timpul trece, Iar clipele așteaptă risipite Inert și inutile, pe orbite, Să reînvie
AŞ VREA SĂ FIU COMETĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373285_a_374614]
-
în nesomn de brumele reci ce înveninează văzduhul; ce frumos vin toamnele, cu vegetațiile în derivă, cocorii caligrafiază pe cer triunghiuri și rândunelele se adună pe un portativ în cheia sol punând la cale sborul spre alte zări. eu rămân treaz agățat de urechea primelor febre autumnale, rătăcind printre pulberi de vise... duminică, 20 septembrie 2015 banca de amintiri lângă apele cu valsurile Dunării albastre fecioarele și-au sădit visele, rătăcite prin pulberi de timp, așteptând cavalerii de ieri; a tăcut
DESPRE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372166_a_373495]
-
răcnise „Soldați! Scu-la-reeeaaa!” Sorin, care abia împlinea cinci ani în toamnă, avusese nevoie de ceva străduință din partea mătușii să deschidă ochii, să se spele, să se îmbrace și să urce pe bancheta din spate a mașinii. Dar acum, erau aproape treji și încercau să pătrundă cu privirea coclaurile prin care unchiul conducea mașina. - Ca să poți pescui, trebuie să plătești o taxă, pentru că lacul are acum un nou proprietar, cam hapsân, dacă mă întrebați pe mine. La ora asta, însă, nu vom
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
fost șapte. După care am adormit, un fel de-a spune, deoarece întregul trup mi-a fost anesteziat. ************************** Până aici, nimic neobișnuit. La un moment dat însă am realizat că ceva nu era în ordine. Ce mama dracului căutam eu, treaz și extrem de conștient, un conștient cum nu l-am mai trăit vreodată, mult prea intens, deasupra mesei de operație, deasupra unui corp care cu stupoare am constatat că era al meu, cu un chip pe care numai în oglinzi îl
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376191_a_377520]
-
Acasa > Poezie > Cantec > DIMINEAȚĂ DE PRIMĂVARĂ Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017 Toate Articolele Autorului DIMINEAȚĂ DE PRIMĂVARĂ Cununa cerului se luminează Soarele își scutură bălaiele plete Deși natura înca nu e trează Gâzele zboară pe îndelete. Pământul miroase-a primăvară Și un abur cald îl învăluie Harnice furnici încă de-aseară Prin iarba-ncolțită trebăluie. Ghioceii clopoțelu-și sună Prin petece rare de zăpadă Tuturor le urează:”O zi bună!” Iar razele se-nghesuie
DIMINEAȚĂ DE PRIMĂVARĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376241_a_377570]
-
București. Participanții au adoptat un program de acțiune care prevedea: 1) organizarea în fiecare sâmbătă a unor conferințe publice „al căror obiect să fie informarea populației României” , asupra situației românilor din teritoriile aflate sub stăpânire străină; 2) menținerea în permanență trează a idealului unității naționale, mai ales în rândurile românilor de sub sceptre străine” , adică „acel mare ideal național al Voievodului Mihai”; 3) dezbaterea și stabilirea „modului și mijloacelor prin care s-ar putea înfăptui statul unitar român” . Remarcabil este faptul că
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
Cu lumina stinsă-n casă. Ai plecat de mult iubite Și totuși astăzi chipul tău Vine-n gânduri risipite Să-mi umple-al nopții negru hău, Când vântul șueră nebun Spulberând pe drum zăpadă Și mulți copii pe Moș Crăciun Treji așteaptă ca să-l vadă. Știu de mult că e poveste, Dar tot sper că Moșul vine Și-așa bun cum cred că este, Mi te-aduce-n dar pe tine. Și am s-aștept până în zori ... Citește mai mult Privind tristă-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
trestia și părul de aur, obrazul ca mărul, ochii mari și mâna rece, Venere, Madona și amintirea, marea, moartea și plopul. O listă nesfârșită a lui trei în multiplicare și iar multiplicare, în continuă reașezare. Azi îl chemăm pe cel treaz cu spiritul să audă vocile celor pe care i-a căntat. Poate ne influențează să nu mai semănăm un asemenea tip de pesimism. Sorii călători: „Nu ne mai așteaptă mările eminesciene, să ne prăbușim în ele. Valurile lor au inundat
OMENIREA POATE CERE IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379686_a_381015]
-
Acasa > Poeme > Devotament > PLÂNG Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1586 din 05 mai 2015 Toate Articolele Autorului PLÂNG Plâng stelele că nu mai luminează Precum lucirea-n ochii tăi, aprinși De dragostea cea vie și cea trează Și sorii toți în ceruri rămân stinși. Plang mările albastre ș-nspumate, Zdrobindu-și valurile mari de stânci, Că nu mai au nici apele curate, Ca ochii tăi cei mari și cei adânci. Plâng vânturile-n nesfârșite crize, Că nu
PLÂNG de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379758_a_381087]
-
jur și în suflet, Iar toamna de aur dansează pe creste; Se clatină-n ploaia cea deasă-al meu umblet, Când eu mă cufund în a toamnei poveste. Scheletice umbre mă prind în capcane, Să-mi sfâșie suflet și inima trează; Se-ntind către mine precum niște-arcane, Când versuri lugubre în minte-mi vibrează. Citește mai mult Când toamna se zbate în lanțuri de-aramă,Pădurile toate se simt pustiite;Își poartă, umile, gălbuia maramă, Pe umărul nopții plângând, despletite.Își
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
jur și în suflet,Iar toamna de aur dansează pe creste; Se clatină-n ploaia cea deasă-al meu umblet, Când eu mă cufund în a toamnei poveste.Scheletice umbre mă prind în capcane,Să-mi sfâșie suflet și inima trează;Se-ntind către mine precum niște-arcane,Când versuri lugubre în minte-mi vibrează.... XVII. TOAMNĂ DESPLETITĂ, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015. În grabă, despletită, vine toamna Cu-alaiul ruginiu, înflăcărat, Privește-nspre păduri și
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
rapsoadă a cântecelor de pe vremea când era bunica fată mare și mai ales dacă nu se întinde o masă cu tot felul de pișcoturi, cornulețe, sucuri din cele mai năstrușnice rețete ori vinuri din surcele și pleci uite-așa, mai treaz de cât ai venit după ce ai căscat gura la așa zisul postmodernism al poeziei românești România este deci o țară plină cu poeți îi întâlnim la tot pasul dar cel mai frecvent ne lovim de ei pe Facebook unde se
DACĂ NU AŞ AVEA DREPTATE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374650_a_375979]