2,894 matches
-
populație, pe insulă practicându-se și islamismul, budismul și hinduismul. Turismul este principala sursă de venit a insulei, anual insula fiind vizitată de peste 400.000 de turiști. Agricultura a fost domeniul tradițional al insulei, actualmente fiind în restructurare. Producția de trestie de zahăr este importantă, dar este amenințată de scăderea prețurilor pe piața internațională și de reducerea subvențiilor. Totuși, reziduurile trestiei de zahăr servesc la producerea a 25% din energia electrică a insulei, iar actualmente se studiază modalități viabile din punct
Réunion () [Corola-website/Science/298403_a_299732]
-
fiind vizitată de peste 400.000 de turiști. Agricultura a fost domeniul tradițional al insulei, actualmente fiind în restructurare. Producția de trestie de zahăr este importantă, dar este amenințată de scăderea prețurilor pe piața internațională și de reducerea subvențiilor. Totuși, reziduurile trestiei de zahăr servesc la producerea a 25% din energia electrică a insulei, iar actualmente se studiază modalități viabile din punct de vedere economic de obținere a bioetanolului din melasa trestiei de zahăr. Printre celelate culturi importante de pe insulă se numără
Réunion () [Corola-website/Science/298403_a_299732]
-
prețurilor pe piața internațională și de reducerea subvențiilor. Totuși, reziduurile trestiei de zahăr servesc la producerea a 25% din energia electrică a insulei, iar actualmente se studiază modalități viabile din punct de vedere economic de obținere a bioetanolului din melasa trestiei de zahăr. Printre celelate culturi importante de pe insulă se numără ananasul și vanilia. Pescuitul este o activitate importantă, în special în apele teritoriale ale teritoriilor australe și antarctice franceze, situate la sud de insulă. În ciuda unei rate de creștere economică
Réunion () [Corola-website/Science/298403_a_299732]
-
Bătrână (1710 m). Cele mai înalte culmi sunt: Muncelul (1606 m), Piciorul Negru (1367 m), Măgura (1195 m), Dealul Hoitu (1175 m), Vârful Văraticilor (1062 m), Vârful Chicerii (1056 m), Vârful Plopilor (1004 m), Vârful Valea Saca (1002 m), Vârful Trestii (992 m), Vârful Cinii (895 m), Zăpodiile Mici (758 m), Dealul Staniște (711 m)) și altele mai mici. O enumerare a dealurilor și văilor Comunei Telciu se găsește în cartea lui Simion Retegan, „Satele năsăudene la mijlocul secolului al XIX-lea
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
Vicențiu. Ei s-au amestecat cu caraibienii și au devenit cunoscuți sub numele de "garifuna" sau "caraibieni negri". Începând din 1719, coloniștii francezi au obținut controlul asupra insulei Sfântul Vicențiu și au început cultivarea de cafea, tutun, indigo, bumbac și trestie de zahăr. Aceste plantații au fost lucrate de sclavi africani. În 1763, Franța a cedat controlul insulei englezilor. Cu toate acestea, francezii au reinvadat insula în 1779. Francezii au recâștigat controlul după debarcarea de la Calliaqua, lângă Fortul Duvernette. Englezii au
Sfântul Vicențiu și Grenadinele () [Corola-website/Science/298142_a_299471]
-
Trifolium repens, Trifolium pratense). În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: salcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus albă, Populus nigra, Populus canescens). Vegetația hidrofila cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papura (Tipha augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum Nuphar albă), broscarița (Potamogeton natans), brădiș și sârmulița. Aceasta vegetație hidrofila formează plauri plutitori cu grosimea de 80-100 cm. Plaurul se întâlnește pe râul Șabăr, Cioragârla și Argeș. Vegetația ierboasa adăpostește iepurele (Lepus europaeus) , dihorul
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
până în luna martie. Umiditatea medie e aerului este de 6,5 la sută. Flora este una caracteristică silvostepei, cu specii de stejar, arțar, carpen, frasin, salcâm și vegetație ierboasă formată din pirul gros, păiuș, coada șoricelului, colilia, rogoz, coada vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România. Fauna este
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
obligat să introducă o politică de reală austeritate, specifică războiului total, întreaga populație fiind mobilizată pentru a susține efortul de război. Toți irakienii au fost obligați să doneze sânge, iar 100 000 de civili au fost mobilizați pentru a elimina trestiile și pentru a asana mlaștinile din sudul țării, care împiedicau manevrele blindatelor. Pentru a manifesta loialitatea față de dictator, tot mai dese demonstrații de masă erau organizate. S-a început totodată discriminarea față de irakienii de origine iraniană. În urma înfrângerilor severe din
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
Boa (în latină: "Boa constrictor") este o specie de șarpe carnivor neveninos din genul "Boa", familia "Boidae", care trăiește în pădurile tropicale umede, savanele și culturile de trestie de zahăr din America Centrală și de Sud (din nordul Mexicului până în Argentina), dar și în Antilele Mici (Dominica și Sfânta Lucia) și în insulele mici de-a lungul coastelor Mexicului, Americii Centrale și Americii de Sud. Boa constrictor este un șarpe mare, deși mărimea lui
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
recompune idila imaginată de fată după modelul biblic al perechii unice în grădina raiului. Cadrul natural este însă autohtonizat: e „gura raiului” din cântecul popular, cu luminișuri, cu stânci gata să se prăvale în prăpastie, cu izvoare care plâng, cu trestii înalte și foi de mure, cu soare și lună. Autohtonizat este și limbajul copilei, care se alintă în spiritul oralității țărănești: "”de ce m-ai uitat încalte”", "„voi cerca”", "„mi-oi desface”", "„cine treabă are”". „Povestea” fetei reprezintă în fapt o
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
mure, sat, vale, al porții prag. Sunt cuvinte care aparțin fondului lexical de bază al limbii române, de o mare concretețe, accentuată deseori prin determinări substantivale (ochiu de pădure, foi de mure, bolți de frunze) sau adjectivale (bolta cea senină, trestia cea lină), care devin epitete sugestive, ornate pentru a picta o natură bogată, paradisiacă. Acest cadru, care reface imaginea Edenului cu unele elemente autohtone, se află în antiteză cu cel sugerat la inceput în monologul fetei, unde stelele, norii, câmpiile
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
Urlui, Vedea, Teleorman, în fiecare primăvară luncile primeau cele necesare dezvoltării vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în trecut, constituiau bune ascunzișuri și puncte de apărare
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
săpate în trupurile dealurilor, denumiri ( încă păstrate de localnici ) ale unor grinduri, pâraie, lacuri, etc. cum sunt: „Grindul Ciorii”, „Limba Ciorii”, „Vadul Văzluiului”, „Vadul Racilor”, „Gârla Vidrouiului”, „Gârla Lungă”, „Pretvac”, Lacurile: „Amzei”, „Părușelului”, „Căpitanului”, „Comișanului”,„Lacul cu Nisip”, „Lacul cu trestia groasă”, „Roșia”, „Dinte Negru”, etc. Toate acestea sunt semne că pe aceste locuri au trăit oameni în vremuri trecute cu vechime întinsă peste mii de ani. La Ciuperceni, Teleorman, la 10 m adâncime, au fost identificate unelte din piatră cioplită
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
populația dacă", trăiau pe margini de lacuri, râuri, populații migratoare. O parte din aceste populații a fost asimilată de populația băștinașă și împreună cu localnicii au adoptat creștinismul. Primele biserici pe locurile mai sus numite, au fost construite cu pereți din trestie groasă și acoperite cu stuf. Astfel de biserici au existat în aceste locuri până în a doua parte a secolului al XVIII-lea. În Cioara a existat biserica din trestie alături de izvorul de apă al Cișmelei, până în vremea lui Alexandru Ioan
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
pe locurile mai sus numite, au fost construite cu pereți din trestie groasă și acoperite cu stuf. Astfel de biserici au existat în aceste locuri până în a doua parte a secolului al XVIII-lea. În Cioara a existat biserica din trestie alături de izvorul de apă al Cișmelei, până în vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Pe locurile prielnice vieții zilnice, unde astăzi se află localitățile: Năvodari (fostă comuna Cioara), Vânători, încă înainte de primul mileniu, au trăit oameni. Acești oameni pentru a-și asigura
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
pentru fabricarea cafelei Kopi Luwak. Prin acest proces cafeaua capătă un gust special, devine mai rafinată, puțin mai amară, cu ușoară aromă de ciocolată, fructe, nuci, măceșe. Această aromă se datorează faptului că boabele de cafea sunt digerate odată cu banane, trestie de zahăr și alte elemente din hrana elefanților. Black Ivory este considerată cea mai bună cafea, dar este foarte rară și greu de găsit, prețul fiind chiar mai ridicat decât al cafelei Kopi Luwak. Această cafea poate fi gustată doar
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
litiu, potasiu și aluminiu, LiKAl[Al(SiO)(OH, F)], "zinnwalditul", o varietate de lepidolit cu mult fier, etc. Cantități mici de compuși de litiu se găsesc în unele ape minerale, în diferite plante (că de exemplu, tutun, sfecla de zahăr, trestie de zahăr), etc. Litiul se obține, de obicei, prin electroliza clorurii de litiu topite. Este un metal moale; are cea mai mica densitate dintre metale. Prepararea litiului se face prin electroliza unui amestec de clorura de litiu și clorura de
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
importante centre comerciale și industriale din Venezuela. În oraș se produc: hârtie, ciment, alimente prelucrate din carne de vită și lapte (conserve, săpun, parfum). În pofida centrului său comercial, împrejurimile orașului Maracay se caracterizează prin agricultură, unde principalele culturi sunt de trestie de zahăr, tutun, cafea și cacao. De asemenea în zonă există activitate de creștere a vitelor și exploatarea lemnului. Maracay are o rețea de transport dezvoltată care leagă orașul de restul țării. Aici trebuie amintite: În oraș se află Facultatea
Maracay () [Corola-website/Science/306483_a_307812]
-
Monumentele din vremea faraonului Den menționează sărbători religioase și ceremonii ; în timpul lui se pare că s-a celebrat sărbătoarea "sed" a reînițineririi faraonului. Tot de la el s-a adăugat la numele faraonului și un alt titlu : "nswt bit "cel al trestiei și al albinei"" planta simbolizând Egiptul de Sus, iar albina Egiptul de Jos.După Den a domnit fiul său Adjib (numit în listele lui Maneton, Miebis) care pentru prima dată în istoria Egiptului, numele de domnie al acestuia a fost
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
puțin bine, așa zisele "palimpseste". Cele mai multe texte care au supraviețuit din antichitate sunt astfel de manuscrise șterse și rescrise. Scribul punea pe genunchi papirusul desfăcându-l din sulurile legate și aranjate cu grijă, apoi își înmuia penelul (o tulpină de trestie macerată la vârf) într-un mic vas cu apă pentru a dilua cerneala sau culorea preparată din elemente naturale prin adăugarea gumei de lipit: negrul de fum era folosit pentru obținerea cernelii negre (folosită la majoritatea textelor), din ocru (oxid
Scrib () [Corola-website/Science/325886_a_327215]
-
și reprezintă o zonă cu luciu de apă și mlaștini; cu pâlcuri de răchită albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba") și ierburi plante hidrofile și higrofile; printre care peștișoară ("Salvinia natans"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau diferite specii de trestie și rogozuri. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 79/409/ CE din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); sau aflate pe lista roșie a IUCN. Rezervația naturală
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
orașul Bhamo. Tot în această zonă se află și cei mai înalți munți din Birmania, numiți Hkakabo Razi (), formând tipul sudic al Himalayei și Indawgyi Lake. Economia statului Kachin este predominant bazată pe agricultură. Produsul de bază este orezul și trestia de zahăr. Aici se exploatează minerale ca aur și jad, fiind astfel cunoscut pentru minele de jad. Peste 600 de tone de pietre de jad au fost vândute de aici în luna noiembrie a anului 2011. De asemenea, majoritatea jadurilor
Statul Kachin () [Corola-website/Science/326164_a_327493]
-
Agricultura concentrează încă o bună parte a populației active (2/5) și asigură 1/5 din PNB, principalul sector fiind producția vegetală. Se cultivă, îndeosebi, grâu și orz (aproape 3/5 din suprafața cultivată), de asemenea, orez, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr, bumbac și alte plante. Există plantații arborescente de curmali, smochini și citrice. Balanța comercială a țării este deficitară. În luna mai 2008, Iranul era al IV-lea producător de petrol din lume, cu rezerve estimate la 136 miliarde
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
în 2004 a devenit oraș. Pe teritoriul Dăbulenilor, "în vale" a existat înainte de al Doilea Război Mondial o zonă umedă, alimentată periodic de revărsări ale apelor Dunării, cu multe bălti și stufăriș, loc unde oamenii pescuiau și de unde se procurau trestie și papura pentru folosință în gospodărie. Acest loc este cunoscut azi sub numele „în baltă”. Zona a fost modificată în urmă desecărilor practicate de regimul comunist, devenind propice pentru agricultură (grâu, porumb, pepeni). Astăzi încă mai funcționează sistemul de irigații
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]
-
ideea înființării unei formații de trișcași pentru completarea corului. Constituirea formației de trișcași a fost un proces continuu, a avut mai multe etape, care s-au desfășurat pe durata mai multor ani. Triștilor le-au fost adăugate: fluiere, fluiere de trestie, tulnic, cobză, buhai, tamburină, steag, solz de mesteacăn și alte instrumente. Acestor instrumente care puteau fi folosite în cadrul unui ansamblu drept conducătoare de melodie, li s-au adăugat apoi treptat steagul cu clopoței, două tamburine, țitera și încă o cobză
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]