2,004 matches
-
elevii Liceului Teoretic din Orașul Victoria din manualul lor de Istoria Românilor, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1972, la pag. 143, din care aflăm că «la 14 aprilie 1685, la Cârțișoara s-a încheiat o convenție secretă între Antide Dunod, trimisul împerial și cancelarul Mihail Teleki, prin care cel din urmă se obligă să sprijine intențiile și acțiunile de anexare a principatului Transilvan la Imperiul Habsburgic» Înțelegem că încă de atunci numele de Teleki era un nume predestinat a fi un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o dedicație a membrilor Comisiei conscripției din 1801, adresată celui ce dispusese întocmirea tuturor inventarelor imenselor averi ale nobililor Teleki, ramura ce descinde din acel Mihail Teleki, care la moșia lui din Cârțișoara, la 14 aprilie 1685 se angaja în fața trimisului impereial Antide Dunod să vândă Transilvania care nu-i aparținea, imperiului habsburgic: Majestății sale Chesaro-Regale, Domnului nostru Francisc al II-lea, Împăratului Glorios al Imperiului Roman și al Germaniei, Regelui Apostolic al Ungariei, și al Boemiei, Arhiprințului Austriei, Prințului de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și Celui mai milostiv Domn al nostru, etc., etc., etc., dar ne oprim aici pentru că nici măcar hârtia nu mai suportă atâta jalnică obediență. Dar ceea ce n-a realizat un Mihail Teleki atunci în 1685, raptul Transilvaniei, în cârdășie cu acel trimis imperial Antide Dunod în favoarea Austriei, va reuși s-o facă pentru scurtă vreme un alt Teleki, Pál, vreun urmaș probabil, al familiei care secole de-a rândul a spoliat truda a generații întregi de iobagi valahi, primul ministru al Ungariei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
străjerii venețieni veniră la barcă pentru a-i cerceta pe toți, unul câte unul, numai pe el trecură cu vederea. În Veneția, trăi din pomeni și dormi în piața San Marco. Nu voi cu nici un chip să meargă în palatul trimisului împăratului și nici nu se osteni prea mult să caute un mijloc pentru a trece marea. Avea în suflet siguranța că Dumnezeu îi va oferi o cale de a ajunge la Ierusalim și aceasta îl întărea atât de mult încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
alungă din Roma. Urmară prigoanele 5 din partea lui Mudarra și Barreda, care spuneau că Pelerinul și însoțitorii săi fuseseră alungați din Spania, din Paris și din Veneția. Dar, în cele din urmă, cei doi mărturisiră - în prezența Guvernatorului și a trimisului papal 6, care era atunci în Roma - că nu puteau zice nimic rău despre ei, nici despre purtarea lor, nici despre învățătura lor. Trimisul papal porunci să nu se mai spună nimic în această privință, dar Pelerinul se împotrivi, spunând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și din Veneția. Dar, în cele din urmă, cei doi mărturisiră - în prezența Guvernatorului și a trimisului papal 6, care era atunci în Roma - că nu puteau zice nimic rău despre ei, nici despre purtarea lor, nici despre învățătura lor. Trimisul papal porunci să nu se mai spună nimic în această privință, dar Pelerinul se împotrivi, spunând că ar dori o hotărâre definitivă, ceea ce nu plăcu nici trimisului papal, nici Guvernatorului, nici chiar celor care mai înainte se arătaseră binevoitori față de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
zice nimic rău despre ei, nici despre purtarea lor, nici despre învățătura lor. Trimisul papal porunci să nu se mai spună nimic în această privință, dar Pelerinul se împotrivi, spunând că ar dori o hotărâre definitivă, ceea ce nu plăcu nici trimisului papal, nici Guvernatorului, nici chiar celor care mai înainte se arătaseră binevoitori față de Pelerin. Câteva luni mai târziu, Papa se reîntoarse în sfârșit la Roma. Pelerinul merse la Frascati să vorbească cu Papa și îi înfățișă pățaniile sale. Papa se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
calvini, luterani, anabaptiști, evrei, quakeri, arieni, toleranți, greci uniți [= greco-catolici], greci schismatici [= creștini ortodocși] etc.” <endnote id="(333, p. 562)"/>. Reacții similare aveau misionarii catolici și cu privire la situația din Moldova și Țara Românească. Prin 1677, de exemplu, Urbano Cerri, un trimis al papei Inocențiu al XI-lea, nota nemulțumit că „la curtea domnului [Țării Românești] se află și luterani și calvini - cei mai mulți din Transilvania -, pe lângă evrei și turci” <endnote id="(627, p. 487)"/>. La rândul său, Antonio Angelini di Campi, un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simplă, dar operează cu eficiență la nivelul subconștientului colectiv. Adversarului politic i se atribuie vina de a fi (ce oroare !) „străin”. În felul acesta, el nu devine doar un cetățean de gradul doi, un „celălalt”, ci și un „trădător”, un trimis al „agenturilor străine”, un „dușman al Patriei”. Conform principiului : nu numai că „străinul este dușman” (lat. hospes hostis), dar și „dușmanul este străin”. Iar În forma sa particulară : „evreul e dușman” și „dușmanul e evreu”. Tot astfel, boierii și țăranii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Schubart <endnote id="(782, p. 155)"/>, care a compus În 1783 poemul Evreul rătăcitor, devenit foarte popular. În versiunea românească, motivul mitic e tratat În stil romantic. Jidovul rătăcit, Așaber (sic ! ), este torturat de diavol și iertat de Înger, ambii trimiși de Isus Cristos : „Crudule, tu ai isgonit pe fiul lui Dumnezeu ! - Îi spune Isus. Așa și tu vei fi isgonit ! Un diavol negru scăpat din Iad te va goni din locuri În locuri, cu biciul de foc, Așaber, și nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sentimente. Constantin Ciopraga P.S. Te rog să fii bun și să predai unde trebuie biletul de tren alăturat. </citation> (25) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”18 septembrie 1989”> Iubite domnule Călin, Mi-a parvenit, zilele acestea, interesantul Almanah-Ateneu - trimis, desigur, de mata, și pentru care îți mulțumesc călduros. L-am foiletat în cîteva seri și am rămas cu o foartă bună impresie despre seriozitatea alcătuitorilor. în altă ordine de idei, intenționez să vin la Bacău săptămîna viitoare: întîi, pentru
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
din oraș. Toți păreau grăbiți să L omoare. L-au dus în grabă la marginea unei prăpăstii, voind să-L arunce jos. Țipete și blesteme umpleau văzduhul. Unii aruncau cu pietre în El, când deodată a dispărut din mijlocul lor. Trimișii cerului L-au ascuns de privirea vrăjmașilor Lui și L-au condus într-un loc sigur.” Așa a fost primit Domnul Isus în biserica din Nazaret. Satul său natal. Din cauza necredinței lor, Mântuitorul n-a putut să facă multe minuni
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Moscovei. Sunt notorii, în acest context, relațiile lui Ceaușescu și serviciilor sale secrete cu Arafat, Carlos ori diverși alți lideri marxiști din Africa, Asia ori ai unor partide comuniste occidentale. Pentru a selecționă o viitoare cârtita dintre studenții și aspiranții trimiși la studii în U.R.S.S. - verificați și trecuți, în prealabil, prin sita serviciior secrete comuniste din țările lor - Secția a IX-a a Directoratului ÎI KGB se baza, ca principal colaborator, pe secretarul sovietului unional al studenților și aspiranților din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
o oală de vin, care nu știu dacă s-a limpezit cum trebuie, ca să nu vorbim, politică cu gurile uscate. Ghiță se simți vinovat că au adus vorba despre rege de față cu tata socru, care socotea că regele este trimisul lui Dumnezeu pe pământ. − Tată, merg în ogradă să văd de cai până ce se întoarce Costache, spuse dânsul și ieși din odaie ferindu-se să facă zgomot. După ce adună firele de lucernă împrăștiate de cai, Ghiță dă cu ochii de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cam ce notă îi vor da. Unanim se menționează nota zece, eu adăugând că i-aș da și mai mult, dacă ar fi posibil. Felicit candidata, transmit felicitări și profesoarei care o pregătise și... lucrăm până la definitivarea rezultatelor. Apare un trimis oficial cu o listă de protejați și încearcă să ne impună să tăiem de pe listă unii reușiți cu mediile cele mai mici. Au fost sacrificați destui din cei admiși, dar mai rămăsese un protejat al unei mărimi de atunci. Cel
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
au permis și antamarea unor discuții pe teme comerciale, înregistrându-se propuneri pentru încheierea unor acorduri în materie și chiar pentru deschiderea unei linii maritime Valparaiso-Constanța. Cu prilejul prezentării, la 11 decembrie 1935, a scrisorilor de acreditare de către Nicolae Dianu, trimisul nostru extraordinar și plenipotențiar la Santiago, a avut loc și o convorbire telefonică între ministrul chilian de externe, Miguel Cruceaga, și colegul său român, Nicolae Titulescu, acesta exprimându-și "satisfacția" pentru evoluția relațiilor bilaterale. În contextual celui de al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
o greutate de până la 50 de tone și cum le-au transportat până la locurile unde erau ridicate pe postament?... Menționam că insula a intrat în posesia statului chilian în 1888, fiind interesant de știut "cum"? A fost o înțelegere între trimișii autorităților chiliene și insularii reprezentați de ultimul lor "rege", Atamu Tekena. "Tratatul" încheiat a fost redactat în spaniolă și rapanui amestecat cu tahitiană și ca semn al înțelegerii regele Tekena a întins spaniolilor o brazdă cu iarbă, spunându-le: "Iarba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un oraș fermecător care atrăgea ca un magnet nu numai pe brazilieni, dar și milioane de turiști din toată lumea. Relațiile româno-braziliene își au începutul oficial în toamna anului 1880, când colonelul Sergiu Voinescu a sosit la Rio de Janeiro ca "trimis extraordinar în misiune specială" pe lângă împăratul Pedro al II lea. Îmbarcat la Bordeaux pe vaporul "Orénoque", a sosit la Rio la 25 septembrie. Avea să fie primit de împărat pe 2 octombrie, înmânându-i acestuia scrisoarea domnitorului Carol I și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
-și exprime cumplita suferință: faptul că era străină, naufragiată, fără bani, suferindă, În căutarea acelui pământ al făgăduinței unde va fi În sfârșit Înțeleasă. Pot s-o vizualizez, cu aproximație, stând În mijlocul peronului pe care abia a coborât și unde trimisul meu fantomatic Îi oferă În van un braț pe care ea nu-l vede. („Eram acolo, părăsită de toți, comme la Comtesse Karenine“, s-a plâns ea ulterior, elocvent, dar nu tocmai corect.) Ușa sălii de așteptare se deschide cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
poate fi și "dumnezeiască". Teoctist binecuvântează: Să dea Domnul! Am câștigat o bătălie numai; războiul nu s-a sfârșit încă... Cum așa? Nu s-a sfârșit?! Da' aista ce fu? Cum credeți că Luminăția sa Mahomed-Împărat, Stăpânul Lumii, Fratele Soarelui, Trimisul lui Allah pe Pământ, cum credeți că va primi vestea umilitoarei înfrângeri a gloriosului Aliotman? Și de către cine? De o spurcăciune de țărișoară, de niște ghiauri spurcați, de niște țărănoi prăpădiți care au făcut de ocară "a mai mare, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de amintiri. Turcii, reia el, băteau la porțile Constantinopolului... Doamne! Cât s-a rugat de ei Împăratul Constantin: "Salvați-ne, pentru numele Mântuitorului, că aceluiași Dumnezeu ne rugăm!" a strigat el. A pus la cale unificarea celor două biserici dezbinate. Trimișii lui au făcut cărare bătând în lung și-n lat Europa, prosternându-se, milogindu-se după ajutor. Orgolii popești, dogme absurde, dorință de supremație, lupta pentru putere, interesele negustorești, dezbinarea, și de o parte și de cealaltă, au fost mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ioane! "Lasciate!..." Mai pe românește: Am sfeclit-o și cu prea-negustoreasca Veneție... N-am plecat, totuși, cu mâna goală, continuă Țamblac cu ironie. Ne-a făcut cinstea și onoarea să ne pricopsească cu un ambasador... Cu ceee?!?!... Cu un ambasador! "Trimisul special al Marelui Senat venețian", dumnealui prea nobilul Don Emmanuelle Gerardo, ambasador pe lângă "Illustrissimul et Serenissimul Stephano, Voywodae Moldaviae", anunță Mihail, umflându-se bombastic. "Ambasador?!" Ce să facem cu el? Aiasta ne mai lipsea: iscoadă! Pe drum, în Ungaria, povestește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
poruncitor, solemn, ironic, te gătești de drum! Pleci la Stambul în solie! Ești purtătorul firmanului de pace al "Marelui voievod Ștefan Vodă, Domn a toată Țara Moldovei, către Marele, Sublimul Padișah Mahomed El Fatih, Împărat al împăraților, Frate al Soarelui, Trimis al lui Allah pe pământ! Pare-mi-se că drumul Stambulului ți-e prea bine cunoscut de pe vremea răposatului Aron Vodă, când a îngenuncheat Moldova închinând-o Înaltei Porți otomane... Stanciu pleacă ochii. Înghite în sec. Și tace. Lui Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Pe locul din Rai! și Ștefan scoate din scrin un vraf de pergamente, suluri cu peceți, pe care le aruncă pe masă, cu dispreț. Am aici tractate, hrisoave, scrisori, firmane, de la illustrissimi, seremissimi, luminății, regi, șahi, hani, sultani, de la însuși "Trimisul Sfântului Petru pe pământ!" Osanale! Afurisenii! Bule! Danii! Legăminte! Închinări! Vorbe! Vorbe! Vorbe! repetă el furios și desfășoară un pergament pe care își aruncă ochii la întâmplare și citește cu glas mare, în batjocură: "Mă leg să port veșnică și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
IV-lea către Ștefan Voievod, 3 aprilie 1976 (patru luni înainte de bătălia de la Valea Albă). * "Ștefan îți este ție foarte scump. Mântuirea lui Ștefan și a Moldovei ajută foarte ție și Ungariei... Să-i faci și lui parte din galbenii trimiși (100000 galbeni)... Să nu uiți de ce mare importanță este menținerea acestui război. Și ce primejdie ar fi ca Ștefan acela din pricină că nu e ajutat să încheie pace cu turcii..." Fragment din scrisoarea Papei Sixt către regele Ungariei Matias Corvinul (înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]