1,575 matches
-
rog să te abții să fredonezi cântecele astea enervante? — Trebuie să recunosc, domnule Owen, că ingeniozitatea dumnevoastră e de admirat, spuse Hilary, și fratele ei recunoscu în glasul ei o veselie rigidă, forțată - semn sigur că mintea îi era violent tulburată. Nu mă pot opri să mă întreb ce soartă aveai în minte pentru noi, ceilalți? Ca să fiu sincer, nu m-am gândit, spuse Michael. Am improvizat totul. — Da, înțeleg, dar trebuie totuși să fi avut câteva idei. Spatele lui Henry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Mortimer, că e nebună! Michael îl privi fix. — O, da. Îi zâmbi distrat. E nebună de-a binelea. Dar am vorbit adineauri cu ea. Părea perfect sănă... — E o moștenire de familie. Suntem toți nebuni de legat, dezaxați, avem mințile tulburate. Pentru că vine un moment, Michael - se aplecă în față și arătă spre el cu siringa - vine un moment când lăcomia și nebunia practic nu se mai deosebesc. Sunt unul și același lucru, s-ar putea spune. Și mai vine un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
că fusese condusă de stăpîni incapabili, care mai curînd îi jefuiseră pe supuși decît îi guvernaseră, și astfel le dăduseră motiv de dezbinare iar nu de unire, încît provincia era bîntuită de hoți și de tîlhari și în tot felul tulburată, socoti că, pentru a-i reda pacea și a o aduce sub ascultarea puterii suverane, era necesar să-i asigure o bună guvernare. De aceea, puse în fruntea ei pe domnul Remirro de Orco, om crud și fără scrupule, căruia
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vorbim...Mă Întrerupse: - Să uitați c-am venit... sau mai bine să v-aduceți aminte, să nu uitați niciodată această după-amiază cînd nu mi-ați putut spune dacă ați iubit vreodată ori nu. Îmi veni să zîmbesc dar mă simții tulburat. Ea se ridică din fotoliu, Îmi Întinse mîna: „Asta e viața, domnule judecător: o lungă tăcere asupra substanței”. Apoi plecă, iar eu Încheiai În urma ei ușa cu grile Înflorate În fier forjat și sculpturi În nuc de la intrare. Pașii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
de o clipă liniștea care acum se lăsase din nou peste peisajul scăldat în lumină. Un alt strigăt. Din nou liniște. Valerius își încleștă fălcile, cuprins de teamă. Făcu câțiva pași, uitându-se în jur. După alți câțiva pași, privi tulburat peisajul din fața sa. O râpă mărginită de copaci, pe ai cărei pereți se zăreau petice de zăpadă, iar în fundul ei - un torent cu malurile înzăpezite, pe care se zăreau niște urme. Erau urme de om. Ceva îi atrase atenția în stânga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
va apăra de spirite și, poate, de oameni. Valerius privi amuleta. Era o piatră plată și rotundă, cu un șnur de piele. Era mică, albastră ca apele unui izvor sacru ascuns în pădure, unde se spunea că vine Marea Zeiță. Tulburat, Valerius o strânse în pumn. Mai demult, o vrăjitoare care vorbește cu spiritele i-a dat amuleta asta soției mele. Acum e a ta. — Ți-a dat-o Velunda! Cu inima bătându-i nebunește, Valerius ridică amuleta și privi piatra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
că nimeni nu ne bagă în seamă? Ceea ce-ți voi spune îți va da și mai multă putere, sunt sigur, zâmbi băiatul. Fratele tău se luptă cu vitellienii, tot la Bedriacum! Valerius păli. Îl luă pe băiat de umeri, tulburat. — Ce spui? Antonius Primus și răzvrătiții au ajuns până la Cremona? — Se află pe același câmp de bătălie unde a învins Vitellius în primăvară. Deocamdată nu se știe cum s-a terminat lupta. Băiatul coborî glasul. — Dacă tu învingi, va învinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
proaspăt angajate, cu labele picioarelor prezentînd mici imperfecțiuni, fără chiloți, brunetă, al cărei nume nu-l vei mai afla niciodată, deoarece se va pierde În revoluția culturală. Și care ți-a dus eprubeta-n altă parte, În clinica unde tînărul tulburat mintal din Vietnam caută la un moment dat o seringă pe care s-o Încarce cu ceva letal, portocaliu, iar Jon Voight, alertat de tentativa de sinucidere aflată-n plină desfășurare, se suie cu greu În mașină cu greu, deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
realitate. Și orice mister adevărat. Și poate că n-a fost nimeni internat abuziv. Abuzivă este doar Încrederea spectatorilor candizi și fantastica și trista poveste a candidei Erndira și-a nesăbuitei sale bunici. De fapt nu atît nesăbuită, cît vădit tulburată comportamental. Tot din domeniul psihiatriei a fost și apariția României Mari În formă de om. Nu Îmbrăcase cămașa morții, așa cum promisese, dar ne-a creat iluzia că poartă portjartier cu pistol. A anunțat fără să clipească cum s-a organizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
poetului... - Dar de unde știa el că ești poet? îl întrerupse Orlando. De unde știa el că ești poet înainte de a te cunoaște? Adrian îl privea adânc, concentrat, ca și cum ar fi trudit să-l înțeleagă. - Cum să vă spun? începu el târziu, tulburat. Nu existam, pentru el, decât în măsura în care eram poet. Căci nu am altă identitate. Ce l-ar fi putut interesa pe el - de fapt, ce te-ar putea interesa pe dumneata sau pe oricine altul - ce sânt eu în afară de poet? Și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
urmase tăcut. Dar după câțiva pași se opri brusc și, întinzînd mâna, i-o trecu blând pe obraji, ștergîndu-i lacrimile. Atunci dădu cu ochii de măștile care-i priveau, împietrite, de la mese, de la estradă. - Ce se întîmplă cu ei? întrebă tulburat. De ce-au rămas așa? De ce ne privesc? Leana îl trase după ea, cu fermitate. - Adrian, Măria-ta, să nu te mai uiți înapoi, șopti apropiindu-și buzele de urechea lui. Să privești tot înainte, că iar ne pierdem, și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cei 14 petrecuți lângă părinți în satul natal, anii copilăriei parcă n-ar fi existat. Privi împrejur, răscolit de sentimente confuze, trezite de vederea satului, apărut nu prea departe. Se revăzu cu câteva ore mai înainte, când plecase de la Iași. Tulburat, febril și surescitat, își scosese din șifonier costumul cel bun de croială nemțească, primul și singurul costum de haine pe care-l avusese până atunci, pantofii negri cu talpa groasă, cămașa bleumarin cu gulerul bine scrobit și cravata elegantă, cu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
am nimicit pe toți vrăjmașii tăi dinaintea ta, și ți-am făcut nume ca numele celor mari de pe pămînt: 9. am dat o locuință poporului Meu Israel, și l-am sădit ca să fie statornic acolo și să nu mai fie tulburat, pentru ca cei răi să nu-l mai nimicească așa cum îl nimiceau mai înainte, 10. și pe vremea cînd pusesem judecători peste poporul Meu Israel. Am smerit pe toți vrăjmașii tăi. Și îți vestesc că Domnul îți va zidi o casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
fu ce-ar fi să număr banii ăștia picați din neant, măcar aș ști câți am inventat?! Un gând năstrușnic, insinuant, care îl făcu să zâmbească la fel de strâmb cum zâmbise întreaga dupăamiază. Al doilea gând infiltrat în mintea sa tulbure/tulburată îl trimise direct către laptopul rămas până atunci de izbeliște. Sau căzut în dizgrație, așa cum se întâmplă cu aceste scule ale vremurilor moderne atunci când scriitorul s-a plictisit să scrie prostii pe care - este convins de asta - nu le va
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Nu, nu, domnule prefect, eu garantez pentru oamenii mei! repetă generalul. ― În orice caz, spre a evita orice eventuale ezitări, vă rog să luați măsuri, domnule general, ca în detașamentele desemnate pentru represiune să nu fie înglobați soldați din regiunea tulburată! zise prefectul cu mai multă gravitate. Pe urmă discutară puțin itinerariul expediției de pacificare. Baloleanu hotărî ca un detașament de o mie de oameni cu șase tunuri să fie mâine, duminică, la ora opt dimineață lângă gara Costești, unde va
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mesei și punând-o alături de-a ei. — Beigbeder ! exclamă ea. — Dragostea durează 3 ani... ! Călărim aceiași dragoni... Citim aceeași carte... Și mai ce ? — Mi-e și frică să întreb, încercă ea să glumească, fără a putea ascunde cât de tulburată era. — Rămâne să aflăm. Cosmina își dădu șuvițele de pe frunte. El arătă spre ecusonul cu numele ei. — Știu cum să te găsesc... — Dar tu ? Cine ești ? — Tocmai ți-am spus... Eu sunt Iacob. Iacob Botez. Zâmbea mereu când își auzea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o găsească pe cea potrivită pentru ușa de la stradă. — Când și când, în vacanță. Dar, de întors de tot, n- am auzit să se întoarcă vreunul... Doar de plecat... În cele din urmă reuși, o luă înainte și ea porni, tulburată, în spatele lui. Cum bărbatul, urcând, tot căuta legătura de chei, la ușa apartamentului lucrurile merseră ceva mai repede. O pofti să intre, fata rămase în vestibul, lipită de perete. El încuie, de fapt trase un zăvor, îi observă neliniștea și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
brațele și picioarele. Era o îmbrățișare disperată, așa că nu mai știură care era unul și care celălalt. Nici nu trebui să-și coboare mâna ca să se ajute, fata îl înconjură cu totul și îl trase în ea. Erau atât de tulburați, cu piepturile tresăltând și pântecele zvâcnind, încât nici nu a fost nevoie să se miște ca să se simtă palpitând unul în altul. Toate cercurile, ale brațelor, ale pulpelor, ale luminii, se strânseseră într-unul singur atunci când bărbatul trecu, vâscos și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
E o orfană adoptată la vârsta de cinci ani de către unchiul ei și oricine poate vedea cât e de tristă și de speriată. Marea Împărăteasă a trimis doctori să o examineze, iar aceștia au ajuns la concluzia că are mintea tulburată. Soo nu s-a oprit din plâns nici măcar după ce a fost aleasă în mod oficial. Eunucii au numit-o Salcia Plângătoare. Marea Împărăteasă a devenit preocupată de calitatea „ouălor“ pe care le va crea Soo. „Nu dați ouă de calitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pe cineva care nu a greșit. Regret că mi-a scăpat asta, dar e prea târziu. — Sunt sigur că servitorii sunt vinovați. Shim este de-a dreptul enervat. Se întoarce și îl lovește pe un tânăr eunuc. Eu mă simt tulburată și mă retrag în camera mea. Eunucul-șef Shim nu se grăbește să-mi dezvăluie scopul vizitei sale. Ne aflăm în salonul meu, de față cu mai bine de douăzeci de servitori și eunuci. Cu un aer răbdător, însă preocupat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Au fost trimise din Manciuria. Vei avea nevoie de ele acum. Face un semn cu mâna, și eunucii ei îmi aduc o cutie galbenă minunat împachetată. Nu se întrevede nici un semn de gelozie, observ eu. Vocea ei nu e deloc tulburată. — Acesta este cel mai bun soi de tang kuei, explică Nuharoo, luând o rădăcină uscată. E cules de pe stâncile aflate sus, deasupra norilor. A crescut în cel mai proaspăt aer, cu cea mai curată ploaie. Fiecare rădăcină are treizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
invit pe prințul Kung să vină să-l viziteze pe nepotul său nou-născut, dar în secret sper, de asemenea, că el va reuși să-l convingă pe Hsien Feng să își țină audiențele. Prințul Kung vine de îndată, însă pare tulburat. Îi ofer cireșe proaspete și ceai Lung Ching din Hangchow, pe care îl bea cu înghițituri mari, de parcă ar fi apă goală. Simt că am ales un moment nepotrivit pentru a-l invita. Însă în clipa în care prințul îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
articulat nici un cuvânt cu privire la această chestiune. De fiecare dată când vreau să-mi văd soțul, eunucul-șef Shim mă împiedică, spunând fie că Majestatea Sa doarme, fie că are o întrevedere cu consilierii săi. Mă face să aștept la nesfârșit. Tulburată, mă întorc în apartamentul meu. Nu am nici o îndoială că Shim acționează la ordinele lui Su Shun. Mă îngrijorează că Hsien Feng ar putea să dispară, lăsându-mă fără puterea de a-l ajuta pe Tung Chih. Când An-te-hai îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
săptămâna care trecuse, nu era un motiv major de Îngrijorare. Până la urmă, eram destul de sigură că ne aștepta un viitor frumos și Îndelungat Împreună, așa că ce sens ar fi avut să grăbesc lucrurile În momentul acela? —Mmm, Înțeleg. Will păru tulburat o clipă, dar apoi Își descreți fruntea. Sunt convins că știi ce faci, dragă. Ai ceva planuri să-l revezi? — De fapt, da. Trebuie să trec pe la petrecerea In Style mâine seară, iar el o să lucreze. M-a rugat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
străini pe piața locală prevede un tratament egal pentru toate firmele străine, uneori populația poate manifesta o aversiune puternică față de străini, În general, sau față doar de o națiune anume. 94. Dispute regionale externe. Plasarea țării gazdă În mijlocul unei frecvent tulburată de dispute regionale poate influența negativ gradul de stabilitate economico-politică a acesteia. Acest indicator are În vedere disputele sociale de frontieră, activități ale grupărilor teroriste din alte state, valuri de refugiați veniți din țări vecine, acțiunea unor grupări din opoziție
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]