1,812 matches
-
de armată. Apoi îmi amintesc de o scenă care s-a petrecut chiar în biroul maiorului când pentru o încălcare a regulamentului (probabil sărisem gardul și plecasem din unitate fără bilet de voie) acesta a hotărât ca pedeapsă să mă tundă ,,0”. Am spus că nu mă tund. - Soldat, asta este insubordonare, te bag la carceră ! - Merg la carceră dar nu mă tund. - Soldat, nu-ți dai seama ce faci, pentru asta faci pușcărie! - Nu mă tund ! Atunci au tăbărât pe
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
scenă care s-a petrecut chiar în biroul maiorului când pentru o încălcare a regulamentului (probabil sărisem gardul și plecasem din unitate fără bilet de voie) acesta a hotărât ca pedeapsă să mă tundă ,,0”. Am spus că nu mă tund. - Soldat, asta este insubordonare, te bag la carceră ! - Merg la carceră dar nu mă tund. - Soldat, nu-ți dai seama ce faci, pentru asta faci pușcărie! - Nu mă tund ! Atunci au tăbărât pe mine în încercarea de a mă tunde
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
probabil sărisem gardul și plecasem din unitate fără bilet de voie) acesta a hotărât ca pedeapsă să mă tundă ,,0”. Am spus că nu mă tund. - Soldat, asta este insubordonare, te bag la carceră ! - Merg la carceră dar nu mă tund. - Soldat, nu-ți dai seama ce faci, pentru asta faci pușcărie! - Nu mă tund ! Atunci au tăbărât pe mine în încercarea de a mă tunde cu forța; erau vreo trei în frunte cu majurul Airoaie, dar n-au reușit . Mi-
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
ca pedeapsă să mă tundă ,,0”. Am spus că nu mă tund. - Soldat, asta este insubordonare, te bag la carceră ! - Merg la carceră dar nu mă tund. - Soldat, nu-ți dai seama ce faci, pentru asta faci pușcărie! - Nu mă tund ! Atunci au tăbărât pe mine în încercarea de a mă tunde cu forța; erau vreo trei în frunte cu majurul Airoaie, dar n-au reușit . Mi-au dat drumul urmând să decidă asupra mea. La vreo două zile mă cheamă
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
tund. - Soldat, asta este insubordonare, te bag la carceră ! - Merg la carceră dar nu mă tund. - Soldat, nu-ți dai seama ce faci, pentru asta faci pușcărie! - Nu mă tund ! Atunci au tăbărât pe mine în încercarea de a mă tunde cu forța; erau vreo trei în frunte cu majurul Airoaie, dar n-au reușit . Mi-au dat drumul urmând să decidă asupra mea. La vreo două zile mă cheamă din nou spunându-mi că trebuie să mă tund, refuz și
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
a mă tunde cu forța; erau vreo trei în frunte cu majurul Airoaie, dar n-au reușit . Mi-au dat drumul urmând să decidă asupra mea. La vreo două zile mă cheamă din nou spunându-mi că trebuie să mă tund, refuz și atunci aceștia îmi spun că nu trebuie să mă tund ,,0” , dar că trebuie să-mi scurtez părul. Nu-mi mirosea a bine, dar în cele din urmă accept, mă duc cu ,,majurul” în baie și acesta începe
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Airoaie, dar n-au reușit . Mi-au dat drumul urmând să decidă asupra mea. La vreo două zile mă cheamă din nou spunându-mi că trebuie să mă tund, refuz și atunci aceștia îmi spun că nu trebuie să mă tund ,,0” , dar că trebuie să-mi scurtez părul. Nu-mi mirosea a bine, dar în cele din urmă accept, mă duc cu ,,majurul” în baie și acesta începe să mă tundă. Nu aveam oglindă dar eram atent, la un moment
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
atunci aceștia îmi spun că nu trebuie să mă tund ,,0” , dar că trebuie să-mi scurtez părul. Nu-mi mirosea a bine, dar în cele din urmă accept, mă duc cu ,,majurul” în baie și acesta începe să mă tundă. Nu aveam oglindă dar eram atent, la un moment dat simt că mașina se duce din spate către creștetul capului și atunci sar în picioare. Au început din nou cu amenințările, dar nu m-am mai așezat pe scaun. M-
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Oprea 494 - pe hotar și în diferite puncte de importanță geo-topografică: - pe Grueț m 445 - la Turn 475 - la Moara de Hârtie 524 - la Glăjărie 630 - Vîrful Smidei 855 - Vârful Mierea 1597 - Vârful Netedu 2351 - Stâna din Laita 1228 - Vârful Tunsu 2222 - Vârful Laita 2405 - Vârful Lăițelul 2403 - Vf. Vânătoarea lui Buteanu 2508 - Vârful Capra 2492 - mai consemnăm și cotele cele mai înalte din aria geografică în care se află amplasată comuna: - Vărful Negoiul (jud Sibiu) 2535 - Vârful Moldoveanul (jud. Argeș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prejudiciat, așa că n-o mai lungesc : ca urmare a acestei vizite inopinate, am fost puși în discuția clasei (eu, Bogdan și Rotiță - Romică și Zarzără apucaseră să intre în cabinele w.c.- urilor) și, în cele din urmă, somați să ne tundem la piele și să venim cu părinții la școală. Părinții mei n-au venit, dar au vorbit cu dirigu’ la telefon. De tuns, m-am tuns, ba chiar m-am ras în cap. (M-am gîndit să profit de ocazie
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să intre în cabinele w.c.- urilor) și, în cele din urmă, somați să ne tundem la piele și să venim cu părinții la școală. Părinții mei n-au venit, dar au vorbit cu dirigu’ la telefon. De tuns, m-am tuns, ba chiar m-am ras în cap. (M-am gîndit să profit de ocazie și să-mi mai îndesesc părul.) După aceea am avut în repetate rînduri vise că am părul lung și că-mi suflă vîntul prin plete. Colegii
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ar fi prins o dată și-o dată și atunci ar fi fost mai rău... Mi-a luat șapca și și-a pus-o pe capul lui. „Pun pariu că-mi stă bine“ - mi-a rînjit. Eram într-o situație jalnică : și tuns chilug, și fără șapcă - asta ar fi fost prea de tot. Am plecat amărît să-mi fumez țigara și să-mi rumeg nefericirea. Amicii mă felicitau că scăpa sem doar cu atît. Putea să-mi mai frigă și cîteva labe
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
aceasta mai cu seamă o dădea învățătoarea de exemplu peste tot, chiar și în ședința cu părinții. O mare încredere i-a arătat tovarășea mai tîrziu și în chestia cu Stroe. Stroe ăsta era îmbrăcat ca vai de el și tuns chilug. Stătea în bancă în spatele lui și uneori se uita în timpul orelor în revista Femeia, la „Modă“. La gagici, după cum spunea el. (Lui Dănuț lucrul acesta i se părea ca la țară. Văzuse și el reviste de modă, de-ale
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
principal al școlii și obțineai semnătura mult dorită. Abia după aceea începea febra pregătirilor vestimentare care cuprindea întreaga clasă. O îmbrăcăminte frumoasă, impecabilă, care să facă impresie, nu era un lucru ușor de realizat. În timp ce specialistul clasei îl bărbierea și tundea pe cel grăbit să ajungă la întâlnire, ceilalți colegi căutau costumul de haine cel mai elegant, la care asortau cămașa și cravata, ghetele cele mai bune, lustruite cu cremă Gladys, pălăria și pardesiul le asortau cu ghetele, iar briantina și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
primară din satul natal, între 1921 și 1927. Din copilărie a îndrăgit viața monahală, devenind frate în mănăstirile Vorona (1928) și Neamț (1929). A urmat, în perioada 1932-1940, cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Cernica de lângă București. În 1935 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Bistrița, jud. Neamț, sub numele de Teoctist, hirotonit apoi ierodiacon pe seama acesteia (4 ianuarie 1937). Între 1940-1944 a urmat cursurile Facultății de Teologie a Universității din București. În 1945 a obținut licența în Teologie cu calificativul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de limbă germană. Cu toate acestea, la sfârșitul secolului al XIX-lea, imaginea evreului ortodox bucovinean - așa cum a fost descrisă În 1899 de etnograful român Dimitrie Dan - nu diferă substanțial de cele prezentate mai sus : „Părul brun al capului se tunde scurt sau se rade chiar cu briciul. Câteodată are părul o coloare blondă, ba chiar și roșie. Lângă urechi nu se tunde părul capului, ci se lasă niște cosițe lungi, care Întotdeauna se Încrețesc și se cheamă «peisă, lature sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de etnograful român Dimitrie Dan - nu diferă substanțial de cele prezentate mai sus : „Părul brun al capului se tunde scurt sau se rade chiar cu briciul. Câteodată are părul o coloare blondă, ba chiar și roșie. Lângă urechi nu se tunde părul capului, ci se lasă niște cosițe lungi, care Întotdeauna se Încrețesc și se cheamă «peisă, lature sau margin» sau «perciuni». Perciunii sunt atunci de lungimea prescrisă, dacă se ajung capetele lor sub barbă. Barba și mustățile nu se rad
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
capului, ci se lasă niște cosițe lungi, care Întotdeauna se Încrețesc și se cheamă «peisă, lature sau margin» sau «perciuni». Perciunii sunt atunci de lungimea prescrisă, dacă se ajung capetele lor sub barbă. Barba și mustățile nu se rad nici tund, ci se poartă În lungimea naturală” <endnote id="(126, pp. 7-8)"/>. În colindele populare românești apar unele remarci privind acest mod „păgân” de a purta părul și barba : „Șede, șede-on jid bătrân,/ Cu barba de păr păgân” <endnote id="(713
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce apucară a spăla ei putina, Îi Împroșcă pe toți cu zeamă și, pre cari i-a ajuns zeama, i-a Împestrițat [= i-a umplut de pistrui] și le-a umplut tot capul de râie. Și de atunci jidovii Își tund și rad capul, pe unde i-a ajuns stropeala, și numai pe de Înainte, pe unde nu i-a ajuns zeama din pricina urechilor, lasă părul să crească și poartă așa-numiții perciuni” <endnote id="(113, II, pp. 131-132)"/>. Etnologii au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(108, p. 232)"/>. O legendă maghiară - interpolată la jumătatea secolului al XVII-lea de Simion Dascălul În Letopisețul lui Grigore Ureche - marchează și ea diferența identitară dintre unguri și românii din Maramureș și Moldova prin modul deosebit de a se tunde al acestora din urmă <endnote id="(77, pp. 278-279)"/>. La acestea putem adăuga și o zicală maghiară depreciativă, care atribuie românilor pilozitate excesivă : Szörös talpu Oláh („Valah cu păr pe talpă”). Pentru creștini, modul evreilor ortodocși de a-și purta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o Învinuire de infanticid ritual (vezi capitolul „Infanticid ritual”). În romanul autobiografic al lui Ion Călugăru Copilăria unui netrebnic (1936), În timpul răscoalei țărănești din 1907, un personaj din mahalaua evreiască a Dorohoiului spune speriat : „Poate că iară (se) poruncește să tundă bărbile bătrânilor [evrei], cu foarfecele de tuns oile” <endnote id=" (197, p. 41)"/>. Se pare că asemenea evenimente s-au produs Într-adevăr, pentru că și În romanul Răscoala (1932) Liviu Rebreanu pune un personaj să comenteze În acest sens revoltele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reprezentat pe evreu, [așa] cum Îl vedem În toate zilele”. „Un alt actor - continuă cronicarul de teatru Eminescu -, pe care-l credem cel mai talentat din trupa toată”, a interpretat un tânăr evreu talmudist, „un studiosus theologiae”, „cu barba neagră, tunsă În mod deosebit” <endnote id="(129, p. 363)"/>. În 1867, tot la Iași, s-a interpretat În premieră piesa lui Ioan Lupescu intitulată Paragraful 37 sau Palestina la Iași. Jucată cu mare succes În toată Moldova ( În 1875, de exemplu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și cînd ar fi în [19]80”, deoarece va fi trimisă la tipar în ultimul trimestru al anului [19]80 și va apărea desigur în ianuarie [19]81. Aceasta e realitatea. Toate titlurile propuse de mine au fost cu grijă „tunse”, am ajuns la abia 6 apariții anuale, de unde eu visam să ajungem - căci material ar fi din belșug - la 12, astfel ca o apariție ritmică, lunară, să facă din colecție un reper aidoma unei reviste, pentru cititorii interesați. Doar că
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
călătorii „de lucru”, româncele s-au trezit că niște mârlani cu grade de milițieni pe umeri, culeși din mediul rural, În special, le tăiau fustele scurte pentru a le mai lungi, chipurile (???) iar băieților le scurtau pantalonii evazați ori le tundeau favoriții și părul lung cu foarfecele vechilor lor meserii de ciobani pe la târlele ceapeurilor sau ale particularilor. În mod curios, piticul buzat ot Scornicești ordonase ca măsura să nu fie aplicată studenților și... fotbaliștilor! De studenți se cam temea că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dar, cum Începuseră pupăturile pe bot cu marii lideri ai lumii libere, nu a mers până la organizarea detașamentelor de șoc muncitorești ci s-a mărginit doar la a pune pe proștii de milițieni să taie pletele băieților cu foarfecele de tuns oi și la „majorarea” șlițurilor exterioare ale fustelor mini ale fetelor. Tot atunci apăruse și celebrul Decret 153, al boschetarilor, care Îi băga la zdup În numai 24 de ore pe cei găsiți prin crâșme În loc de fabrici, uzine și ogoare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]