5,586 matches
-
piardă... Trebuie să spun că acest adevăr aveam să-l aflăm noi toți mai târziu, ca adevăr clar și distinct, dar arestarea noastră pune sub stare de alarmă toate instinctele, și numai cei neavertizați, cei naivi, cei care puteau fi uluiți când erau arestați și strigau "dar n-am făcut nimic. Ce-aveți cu mine?" puteau aștepta liniștiți în celule să fie eliberați cu zâmbete și scuze. Eu fusesem prevenit nu numai o dată de Ion Micu, și abia acum, în fața acestui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Care? Se aplecă și îmi șopti la ureche cu un cinism lingvistic care îi aprinsese fața: Ai spus că gândesc cu... Și asta, zic, te ajută să nu fii luată prin surprindere? Da, zice, mă inspiră... Și într-adevăr, mă ului când ședința reîncepu și ceru prima cuvântul. Trase foarte tare, deși se știa că era în relații prietenești cu secretarul general al Uniunii. Da, preciza ea, dar una e prietenia și alta sânt principiile. Ea nu poate să susțină că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
independent de Hegel... Și nici eu nu sînt..."' și mă întrerupsei izbucnind în râs. Tatăl ei, cu humorul adesea strâmb și ascuns al intelectualilor specialiști, nu-i spusese că am fost universitar, ci un simplu strungar, ceea ce pe fată o uluise. Micuță, delicată și tăcută, tânăra doamnă se făcu liliachie auzind hohotele mele, în timp ce inginerul, surâzând cu o satisfacție ironică, îi spunea abia acum că domnul Petrini a predat câtăva vreme la catedra de filozofie, alături de marele poet și filozof, și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
întîrzia un ceas și nimeni din cei de fată n-ar fi îndrăznit să le facă vreun reproș. Stăpâne pe situație, nu numai aici, ci așa în general și oriunde. Avui un șoc și mai rămăsei pe scaun câtva timp, uluit de surpriză, nu erau doamne, ci niște târâturi, una mai respingătoare decât alta. Nici măcar tinere! Curve în pragul ofilirii și desfigurării totale, când zbârciturile și vinețeala pleoapelor, rictusul vulgar al gurii, odinioară fragedă, obrazul altădată mat și fără pori abia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o mângâi. Văzând că n-o fac, se uită la mine pe sub cot cu o privire în care se vedea că știe că inocența e o irezistibilă seducție. Îi arsei una la fund destul de tare. "Au, ta-taaa!", mă imploră deodată uluită de durere și surpriză și se redresă și lacrimile începură să-i curgă în șiroaie pe obraji, în timp ce chipul i se schimonosi de o decepție mare. Foarte bine gândii, și eu am fost decepționat, dar n-am avut cui să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
încîntare, așa ceva n-am mai văzut..." Palele albicioase acoperiră soarele și cerul deveni mat. Apoi undeva sus se întunecă, lăsând jos parcă prizonieră lumina care acoperise toată ziua muntele. "E sus de tot, zise Suzy contemplând bivolul geologic care ne uluise și care într-adevăr continua să urce, putem să mai schiem... vezi, zise, așa se strică vremea aici sus, nici nu bagi de seamă, dar nu trebuie să te sperii, așa fac ei pe grozavii, norii-ăștia..." Avea dreptate, nimeni
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Robanorum. Dezechilibrele mele cerebrale creau echilibre în altă parte, patinând prin magma poveștilor. Îți trebuia o hartă specială, pentru-a găsi drumul printre atâtea variante. Din toată nebunia asta, nu lipseau victimele. Cineva trebuia să plătească oalele sparte. Interbelicii mă uluiseră întotdeauna, cu talentul și tupeul lor de-a te face să crezi că spun cu adevărat ce gândesc. Niște titani ai literaturii, nu le ajungeai nici la călcâie. Sinceri, autentici, onești. Liminari (era cuvântul lui Camil; niciodată nu știusem ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în grăsime. Lepidopterul de carne fragedă, macră, sleită, se pregătea să-și ia zborul spre orbitele fiecăruia dintre noi, pentru a ne imprima pe vecie cu poftele lui scârboase. Mi-ar fi plăcut să zic asta atunci, i-aș fi uluit pe toți. Rămăsesem singurul din gașcă pe care poza îl lăsa rece. Detașat de situație, mă simțeam mai degrabă îngrijorat, decât atras: dacă ne prindea vreun vecin? Bineînțeles că n-am spus nimic din ce-mi trecea prin minte, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fugă, încăpățânarea mea de a rămâne lângă ea, rezistența la ideea de a-mi intersecta cu altcineva fragmentele de viață care ne-aparțineau și la care nu vroiam să renunț (așa cum nu renunți în gară la un bagaj voluminos) o uluia și o împiedica să plece. Atunci, una, două, trei Adine se zbăteau în conglomeratul de gesturi, priviri și cuvinte ce ocupa spațiul tensionat dintre noi, nici una nereușind să se smulgă de-acolo. Plecam acasă târziu, sleiți, ca personajele lui Holban
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
utiliza în procesul de comercializare a oricărui tip de produs; * Oferă o mare varietate de posibilități de materializare; * Vânzătorul este elementul esențial în cadrul actului de comerț, el devenind chiar mai important decât însuși produsul. B . Vânzarea prin sistemul liber service ului. Autoservirea Reprezintă o formă de vânzare ce a cunoscut o rapidă dezvoltare în ultimele două decenii, aplicându-se la numeroase grupe de mărfuri. Principalele caracteristici ale acestui tip de vânzări, sunt următoarele: * Absența vânzătorului și libertatea clientului de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
se afla declarația guvernului turc conform căreia „Turcia nu va admite să fie considerată ca angajată a lua parte la nici un fel de acte îndreptate împotriva Uniunii Sovietice“. Obiectivul principal al Înțelegerii Balcanice a fost consolidarea păcii și menținerea status-quo ului teritorial în Balcani. Desprindem acest obiectiv din declarația lui Titulescu făcută cu prilejul semnării acestui document: „Ideea care ne-a călăuzit pe noi, făuritorii Înțelegerii Balcanice, este simplă. Noi suntem dornici de pace. Dar știm că pacea reală își are
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
durabilitate, securitate, fiabilitate și a mentenabilității în condiții probabile de depozitare și funcționare; * verificarea faptului că toate caracteristicile din proiect sunt cele stabilite și că toate modificările autorizate ale proiectului au fost efectuate și înregistrate; * verificarea calculatoarelor și a software ului. Analizele proiectelor de procese și produse trebuie să includă: a) Elemente referitoare la necesitățile și satisfacerea clientului * compararea necesităților clientului cuprinse în specificația preliminară a produsului, cu specificațiile tehnice pentru materiale, produse și procese; * validarea proiectului pentru procese și produse
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
nevoi 1. Aspecte generale......................................................27 2. Modalități și exerciții de adaptare a curriculum-ului elaborat în școală.....................................................31 3. Gestiunea resurselor..................................................32 4. Implementarea proiectului de management curricular “”..............................................33 CAP. III Proiect de management curricular Fazele recurente ale diferențierii curriculum ului 1. Viziunea...................................................40 2. Inițializarea................................................42 2.1. Conceptualizarea....................................44 2.2. Expertizarea..........................................49 2.3. Climaterizarea.......................................51 3. Planificarea.............................. ..................55 4. Implementarea............................................58 5. Instituționalizarea........................................63 CAP.IV. Curriculum la decizia școlii : " Medierea conflictelor ".....................................64 Concluzii........................................................................70 Bibliografie.....................................................................73
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
pentru învățătorii, profesorii și părinții copiilor cu disponibilități aptitudinale înalte), Editura „Polirom” 14. Crețu, Carmen, 1995 - „Politica promovării talentelor”, Editura Cronica, Iași 15. Crețu, Carmen, 1997 - „Psihopedagogia succesului”, Editura „Polirom”, Iași 16. Crețu, C., 1995 - „Orientări actuale în problematica curriculum ului”, în A. Neculau, T. Cozma (coord.), Psihopedagogie. Manual pentru examenul de definitivat și gradul didactic II, Editura „Spiru Haret”, Iași 17. Crețu, C., 1998 - „Conținuturile procesului de învățământ, componentă a curriculum-ului”, în Psihopedagogie, Editura „Polirom”, Iași 18. Ciobotaru, A
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
anume că aceste șaptezeci și cinci de mii le-a adus acum în discuție pentru prima oară și că de ele nu a știut nici măcar Ivan Feodorovici, aflat aici de față; într-un cuvânt, nu știe nimeni. Răspunsul Nastasiei Filippovna i-a uluit pe amândoi. Nu numai că nu se observa la ea nici cea mai mică urmă din fosta ei dorință de a ironiza, din fosta dușmănie și ură, din fostul hohot de râs, numai la amintirea căruia și acum pe Toțki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-o. Ceea ce era străin mă ucidea. Mi-amintesc că din această beznă m-am trezit cu desăvârșire într-o seară, la Basel, tocmai când intram în Elveția, și m-a trezit răgetul unui măgar din piața orașului. Măgarul m-a uluit grozav, nu știu de ce mi-a plăcut neobișnuit de mult, iar din acel moment, brusc, totul parcă mi s-a limpezit în cap. — Un măgar? Ciudat, remarcă generăleasa. De fapt, nu-i deloc ciudat, câte una dintre noi e în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mi-a zis să-l citesc și să vi-l restitui. — Să-l ci-ti-ți? strigă Ganea aproape ca din gură de șarpe. Să-l citiți? L-ați citit? Se opri iarăși, încremenind în mijlocul trotuarului, însă era atât de uluit, încât rămase cu gura căscată. — Da, l-am citit, acum. — Și ea singură, singură v-a dat să-l citiți? Singură? — Singură, și puteți fi sigur că n-aș fi citit dacă nu m-ar fi îndemnat. Cam vreun minut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că soldatul Kolpakov, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, se află în rândurile companiei a treia din cel de-al doilea batalion al Regimentului de infanterie Novozemleanski 22, adică în aceeași brigadă și în aceeași divizie! — Cum? strigă prințul uluit peste măsură. — Nu poate fi așa, e o greșeală! i se adresă brusc Nina Alexandrovna, privindu-l aproape întristată. Mon mari se trompe*. — Bine, dragă, e ușor de zis se trompe, dar ia încearcă să rezolvi un asemenea caz! Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Lizaveta Prokofievna cu cele trei fiice ale ei. — Soților Ptițân și lui Gavrila Ardalionovici să le dau sau să nu le dau drumul înăuntru? Să-l las sau să nu-l las pe general să intre? sări în sus Lebedev, uluit de această veste. — De ce nu? Să intre cine vrea! Lebedev, te asigur că de la bun început n-ai înțeles bine ceva în privința relațiilor mele; te afli într-o eroare continuă. N-am nici cel mai neînsemnat motiv să mă feresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și nu-i mai aruncă nici o privire. Nici Lizaveta Prokofievna nu dori să întrebe nimic, deși, poate, și ea era întrucâtva contrariată. Prințului i se păru că generăleasa nu-l prea agreează pe Evgheni Pavlovici. M-a uimit, m-a uluit! repeta Ivan Feodorovici drept răspuns la toate întrebările. Nu mi-a venit să cred când l-am întâlnit mai înainte la Petersburg. Și de ce așa deodată? Asta-i întrebarea. Și-mi strigă de la bun început că nu face să pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se apropiase dintr-o parte de Lizaveta Prokofievna, căreia încerca să-i câștige bunăvoința, și, fără nici un cuvânt, scoțând din buzunarul de la șold această gazetă, i-o pusese chiar sub ochi, arătându-i coloana încercuită. Ceea ce apucase să citească o uluise și o tulburase îngrozitor pe Lizaveta Prokofievna. — Cred că, totuși, ar fi mai bine să nu citesc cu voce tare, murmură prințul, jenat, aș citi mai pe urmă... singur. — Atunci citește tu, chiar acum, cu voce tare! Cu voce tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
povestirii noastre, sau cresc idioți, sau ajung autorii unor delicte de drept comun, pentru care, de altfel, cu scop de povățuire și îndreptare, sunt achitați de către jurați; sau, în sfârșit, termină prin faptul că scornesc una dintre acele anecdote care uluiesc publicul și fac de rușine timpul nostru, care, și fără asta, e destul de blamabil. Odrasla noastră, acum vreo jumătate de an, încălțat cu pantofi din cei care se poartă prin străinătate și tremurând într-o măntăluță necăptușită cu nimic, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
bilet, spuse prințul. — Unde-i? Dă-mi-l! Imediat! Prințul chibzui cam un minut, totuși scoase din buzunarul vestei un petic de hârtie rupt neglijent, pe care scria: „Prințe Lev Nikolaevici! Dacă, după toate cele întâmplate, aveți intenția să mă uluiți vizitându-ne casa, fiți sigur că nu mă veți găsi printre cei care se bucură... Aglaia Epancina.“ Lizaveta Prokofievna stătu pe gânduri cam un minut; apoi se repezi deodată la prinț, îl înșfăcă de mâini și îl trase după ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
singur. La urma urmei, de ce se mărită cu tine? Cândva ți-o va spune numai ție. Unele femei chiar așa vor să fie iubite, iar ea tocmai această fire o are! Iar firea ta și dragostea ta trebuie s-o uluiască! Știi doar că femeia e în stare să-l chinuiască pe bărbat cu cruzimi și batjocuri și să nu aibă niciodată remușcări, deoarece de fiecare dată își zice în sinea ei, privindu-l: „Uite, acum îl chinuiesc de moarte, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că, poate, acest căpitan Eropegov n-a existat niciodată. Iar dumnealui s-a apucat să facă tărăboi. — Cu siguranță n-a existat! trânti Ganea. Însă generalul stătea stupefiat și se uita fără rost în toate părțile. Spusele fiului său îl uluiseră prin franchețea lor extremă. În prima clipă nici măcar nu-și putea găsi cuvintele. Și, în cele din urmă, de-abia după ce Ippolit izbucnise în râs auzind răspunsul lui Ganea și strigase: „Uite, ați auzit, și propriul dumneavoastră fiu spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]