2,547 matches
-
și să râd, puțin îmi păsa și de poheme, și de mine, m-am pomenit mișcând (înăuntru) degetele; făceam (înăuntru) exact ce făcea Dragoș; brațul meu drept zvâcnea (înăuntru) : arunca avioanele odată cu brațul plăpând al copilului; exista (înăuntru) o similitudine uluitoare a gesturilor noastre. Pe urmă m-am plictisit, ei s-au oprit din joc. Dragoș mi-a făcut un semn de salut, cu mâna la căciulă, copilul mă ignora și au ieșit amândoi bi-ni-șor din odaie, pe când eu mă prăbușeam
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
întins pe un divan într-o cameră mare, un vestibul, nu puteam să mișc nici măcar un deget. Pe dinăuntru îmi era cumplit de bine, simțeam, ca și acum, în parc, o împăcare fără margini. Iubeam, într un prezent perpetuu și uluitor de simplu, tot ce există, îmi șiroiau lacrimile pe obraji, nu le puteam opri, nici n-aș fi vrut... Mă țintuia fericirea unui fel de regret copleșitor și fără motiv. Îmi revedeam, desfășurată simultan, întreaga viață. Era ca și cum, lucrând cu
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
a roșcatului, capela, vestonul cu galoane de caporal, geanta de curier nouă-nouță, făcută din toval gălbui și încuiată cu un lacăt mare, centura cu baioneta prinsă de ea... Roșcatul sărise din pat, își trăsese pantalonii, se încălța cu o viteză uluitoare. Constantin apucă centura, își înșuruba cu grijă, atent, degetele pe mânerul baionetei. Avea senzația că mânerul frige. Roșcatul se apropiase de el, voia pesemne să și ia vestonul și celelalte lucruri. „Să nu dai în mine“, spunea. „Eu n-am
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
mergeau ca în delir, cu frunțile spre cer, fluierând, țipând, chiuind, gemând, mieunând, icnind, lătrând. Mergeau cu ochii în sus, halucinați, imitând păsările și vântul și frunzele. Puțin le păsa de orice în afară de oile cărora li se adresau cu o uluitoare lașitate. Pe unul dintre ei l-am auzit cum încerca să lingușească o namilă de berbec care își proptise botul în pământ la câțiva pași de mine : „Hai mă, Cerbule !...“, îi spunea. Apoi o voce a răsunat de departe, acoperind
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
lumină ambivalența segregării: aceasta nu înseamnă numai separație, ci și agregație și dorința de a fi împreună cu cel asemenea ție. Cele două procese sînt legate. Corectitudinea rezidențială a cadrelor și profesiunilor intelectuale Marea burghezie își asumă cu un cinism social uluitor voința de a-și conserva mediul închis. Burghezia mijlocie care pune din nou stăpînire pe estul parizian cultivă, în ceea ce o privește, o corectitudine rezidențială asemănătoare cu corectitudinea politică. Ea caută un habitat care să nu fie prea omogen și
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
vizitei, dispăru în laboratorul său și reapăru aproape imediat înarmat cu un mic detector de minciuni. ― Domnule Gosseyn ― zise el ― nici un venusian și nici un adept cât de cât instruit în non-A n-ar de crezare nici măcar o clipită declarațiilor uluitoare ale biroului de informații ale guvernului, difuzate astăzi prin intermediul presei și radioului, declarații privind asasinarea președintelui Hardie. În viața mea n-am auzit mai bine calculat ca să stârnească neliniștea ignoranților și a semidocților. Niciodată, din timpurile când gândirea se găsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
câtorva obiecte. La acea vârstă, aspectul lui rămânea bestial. Ochii i se umpleau de ură pentru orice fleac. Deseori reîncepea să meargă, cu o deosebită abilitate, în patru labe, iar cunoașterea pădurii ― chiar și după zece ani de capturare ― rămânea uluitoare. Urmele de animale, chiar vechi de mai multe ore, îl aduceau într-o stare de surescitare atât de intensă, încât sărea pe loc și scâncea de poftă. Când a murit la vârsta de 23 de ani, era încă un animal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
fi îndreptat spre cea mai apropiată pădure. ― Și dacă ai fi fost căsătorit? Ce-ai fi făcut cu soția și copiii? ― Bineînțeles că i-aș fi luat cu mine. Gosseyn încerca să întrevadă adevărul și viziunea care se contura era uluitoare. Thorson înjură și-și abătu pumnul drept în palma stângă. ― Ce dracu înseamnă asta? ― zise el, furios. De ce au fost amestecate femeile și copiii într-o chestie ca asta? Oamenii noștri primiseră doar ordin să trateze populația cu respect și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
când încă nu se luminase de ziuă, după o noapte cu somn prost și doborât de emoții, cred c-am adormit. — Mai e un strob și-am ajuns! Am deschis ochii și privirile mi-au fost furate de cea mai uluitoare scenă pe care o văzusem vreodată. Soarele era sus. Lumina invada o stradă plină de animație: trăsuri la care erau înhămați câte doi cai lustruiți, un car cu boi strivit sub un butoi uriaș, birje, vizitii agitați, case cu unu-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
fost această ea, erau polițiști și că ușa le era potrivnică și nu le permitea să intre în acest magazin de arme. McAllister își simți mintea golită. Fu inundat de un fel de simțământ al abisurilor nesondate, având prima convingere uluitoare că nu toate lucrurile stau așa cum trebuie. Acum fata vorbea cu ceva mai multă asprime: - Vreți să spuneți că habar n-aveți de toate acestea, de faptul că de generații întregi breasla armurierilor a subzistat, în această epocă de energii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
să ne gândim, aveți ceva cu totul deosebit în înfățișare. Hainele exotice, oarecum ... nu veniți cumva de pe câmpiile fertile ale Nordului? Clătină din cap, din ce în ce mai iritat de propriile-i reacții. Tânăra continuă repezit: - Și dacă stăm să ne gândim, e uluitor că un polițist a încercat ușa și că alarma n-a funcționat. Mișcă mâna în care scânteia un obiect de metal, strălucitor ca oțelul în soarele amiezii. Nu era nici urmă de smerenie în glasul ei, nimic care să sugereze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
care se afla, vedea turnurile palatului de argint și reședința imperială. Spaima îi dispărea treptat, lăsând locul unei senzații de fascinație și uimire care începea să se înfiripe. Constată cu emoție, că palatul se apropie de el cu o viteză uluitoare. "Arătă-i Palatul", spusese omul acela. Acoperișul scânteietor îi aruncă un fulger drept în față. Trecu prin trupul lui metalul solid din care era alcătuit acesta. Primul său simțământ de pângărire iminentă, zguduitoare, se stârni în clipa în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
metri lungime, cu valuri care se înălțau și se prăbușeau pe câteva hectare de nisip, cu orizontul aburit, cu stridii, cu însuși mirosul pătrunzător și pregnant al mării. "Paradisul" nu-ți oferea numai costume de schimb, îți furniza și munți, uluitor de asemănători cu cei adevărați, și o pantă înzăpezită, cu o pistă întortocheată de aproape un kilometru. PARADISUL ESTE UN MAGAZIN COMPLET suna una dintre reclamele scânteietoare asupra căreia îi atrase atenția Lucy. Dacă doriți un obiect care nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
cele două ore și jumătate petrecute cu Lucy și asta i se păru un fel de eveniment curios din spațiu-timp. Se simți îngrozit amintindu-și cât de banală fusese conversația lui. Și, totuși, nici conversația ei nu-i lăsase amintiri uluitoare, deși era la obiect și mai fermă. Deci asta este, gândi el, când o fată acceptă să petreacă o după-amiază întreagă cu un individ plicticos înseamnă că simte ceva pentru el". Presiunile lui interioare se accentuară, dorința de a acționa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
gologani pe mai multe canale. Când pierdea, era stăpânit de nervozitate, apoi de hotărârea lacomă de a nu lăsa în urmă nici măcar un penny din acel câștig. Când câștigă, i se părea ridicol să se oprească tocmai în mijlocul celei mai uluitoare șanse pe care spera s-o aibă vreodată. "Mai așteaptă", își spunea în sinea lui, dar apoi pierdea de zece ori la rând... de zece ori... și după aceea parcă zărea un teanc de patruzeci sau cincizeci de bancnote de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
trupul. Văzuse și mânuise și el armele soldaților, care nu erau decât niște obiecte obișnuite din metal ori din plastic, folosite destul de stângaci, ca și orice altă substanță materială, câtuși de puțin asemănătoare cu acest revolver, fără o viață proprie uluitoare, sărind cu o vioiciune intrinsecă pentru a susține cu toată puterea lor superbă voința stăpânului. Tresărind, Fara își aminti de scopul venirii lui în acest magazin. Zâmbi cam strâmb și zise: - Toate acestea sunt foarte interesante. Dar cum rămâne cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
pocher cu miză nelimitată, așteptând nerăbdător să se ivească de undeva cărțile cele mai prețioase. Parcă ar fi jucat la o bursă mondială într-un moment de criză, de prăbușire a valorilor. Era un adevărat chin pentru nervii săi, era uluitor, istovitor, fascinant, teribil. Noi și noi nume apăreau prin niște izbucniri luminoase pe cele douăzeci și șase de pătrate. Bărbați din dreapta și din stingă sălii începeau să strige ca niște demenți, iar unii dintre ei chiar leșinau. Zarva ajunsese până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Păși într-o cameră nu prea luminoasă, dar cu un aer familiar, unde dădu peste un bărbat cărunt, cu alură de om rafinat, care se ridică de pe un scaun de bibliotecă, întâmpinându-l cu un zâmbet grav. Deci această aventură uluitoare, fantastică, entuziasmantă se încheiase. Se afla din nou în magazinul de arme din Glay. CAPITOLUL XIX NU ÎNCETA să se mire de tot ce i se întâmplase. Această organizație mare și fascinantă fusese întemeiată aici, în însăși inima unei civilizații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
lui. Biet prostovan fără minte! Mai bine că unii oameni nu înțelegeau niciodată realitățile vieții din Imperiul Isher. Problema lui personală fusese rezolvată de o manieră simplă dar eficace. Inițial se temuse, dar acum frica-i dispăruse. În mod destul de uluitor fusese chiar onest. Acum nu mai era. Ei bine, într-un fel nu era. De fapt, totul depindea de concepția individuală asupra vieții, de măsura în care accepta teoria că o ființă omenească trebuie să fie destul de viguroasă pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
pompos, primarul Mei Dale: - Uite ce e, Fara Clark, urlă el. N-ai să poți să scapi cu una, cu două. Asta înseamnă sfidarea legii. Fara tăcu atâta vreme cât înalta autoritate păși, legănându-se, până în mijlocul clădirii. Era de necrezut, aproape uluitor, ca primarul Dale să-și riște prețiosul său trup dolofan. Dar nedumerirea încetă când acesta rosti cu o voce slabă: - Bună treabă, Fara. Știam eu că ești capabil. Zeci de oameni din Glay te susțin, așa că nu da înapoi. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
moară pentru ca să poată trăi alții. Și acum avea același sentiment, dar mai puternic și pe un plan mult mai înalt. N-avea idee cum se poate realiza acest lucru, dar pendulația avea să sfârșească, în trecutul foarte îndepărtat, cu declanșarea uluitoarei energii temporale pe care o tot acumulase la fiecare dintre aceste balansuri monstruoase. Nu numai că avea să asiste, dar avea să și contribuie la formarea planetelor. ---------------------A.E. van Vogt - Arsenalele din Isher 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Omar ieși în ușa garajului, căci lucra, și se uită în plin soare la grupul lor: chipul Veterinarei era concentrat ca al unei dresoare, iar Zet mergea ca un acrobat care poartă un ou. Altă dată văzuse ceva cu totul uluitor și întâmplarea îl descumpănise ca atunci când Eleonor nu mâncase peștele. Zet era priponit într-o îngrăditură din spate, între fermele lui Godun, și Omar încerca din nou să-l vadă de-aproape. Calul stătea nemișcat, cu ochii deschiși, precum o
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
subsolul muzeului. În trei oameni, povestea nu vă poate lua mai mult de două ore. Ionescu își lărgi puțin gulerul cămășii. Gămăliile de fosfor ale ceasornicului azvârleau licurici: "E nebună! Nebună de-a binelea! Și totuși... Ideea mi se pare uluitoare". ― Sînteți convinsă că e vorba numai de 8-10 metri de pămînt? ― Am studiat planurile. Nu încap erori. ― Mda... Ați auzit vreodată ce înseamnă un canal colector? ― Mi s-a întîmplat. Veți avea la voi măști de gaze. ― Deci echipament de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
i se împiedicaseră într-o adâncitură cât o nucă, scobită în suprafața lustruită a lemnului. Apăsă din toate puterile și peretele de cărți începu să alunece. Cârnul fluieră subțire. Raul Ionescu, obosit, râdea nervos sprijinit de zid. Era o încăpere uluitoare, neașteptată, o adevărată surpriză pentru cel mai blazat dintre privitori, avertizat și pregătit cumva de celelalte săli ale muzeului. Pe pereții tapetați cu brocart greu, albastru-electric, păsări uriașe brodate în aur, argint și purpură păreau să fi țâșnit chiar atunci
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dandana fără să presupun spontan că la ea duce capul liniei. Când pilotul mi-a comunicat că Muzeul Chiusbaian se află vizavi de Căsuța cu zorele... Cristescu făcu o spirală în aer fluierând ușor. Azimioară își holbă ochii mici. ― E uluitoare! Parcă totuși nu-mi vine să cred... Maiorul își săltă obosit umerii. ― Muzeul mi-a confirmat adineauri cele mai sumbre ipoteze. Numai că de astă dată pretențiile i-au sporit. Paznicul a descoperit că lipsesc zece tablouri. Bineînțeles, "comorile": Fragonard
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]