1,703 matches
-
Îi spuneam Paganini, nu numai datorită Înfățișării sale, dar mai ales pentru că adora tremolul. Când am ajuns la cursul doi, școala noastră de muzică s‑a mutat la Kotor. Atunci am continuat să cânt, fără partituri, muzică țigănească și romanțe ungurești, iar la serbările școlare cântam tangouri și valsuri englezești. În liceu am continuat să scriu poezii și să traduc din poeți maghiari, ruși și francezi, mai ales ca exercițiu de stil și de limbă; aspiram să devin poet și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
s-au așezat îl numesc „târg”. Dacă nu ar fi așa, astăzi am vorbi doar de o uliță a armenilor și nu despre un târg al lor. O dovadă în plus ar fi și faptul că ulițele Sârbească, Rusească sau Ungurească au rămas doar ulițe... După ce mi-am spus eu această părere, bătrânul mă întreabă pe neașteptate: Tu știai că armenimea și biserica Golia au chervăsăriile lor? Asta o cam știam eu, dar nu prea sunt lămurit ce este aceea o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nu toate sunt frumoase și la locul lor. Mulți se poartă fără să știe de vreo lege. Așa a făcut și Vasilie Geanalău, care tocmai când împotriva lui Ștefăniță vodă (Lupu) „tâmplându-să a să rădica Constantin (Șerban) vodă cu oști ungurești și cu cazaci și au venit aici, în țară,...Și atuncia găsi și Vasilie Geanalăul vreme și prilej...și...au mărsu la vistiariul domnescu și a țărăi în Ocnă și au făcut mult jacu în banii domnești”. Dar cum Dumnezeu nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
aș vrea să te uiți la casele de lângă mănăstirea Dancului. Cele mai arătoase de colo. Le-ai descoperit? Da, părinte. Atunci află că acestea au fost ale lui Șerban Cantacuzino, fost mare stolnic. Da, dar acesta „au fugit...în łara Ungurească - unde a și murit - în dzilele mării sale Gligorii Ghica vodă”. Păi cum să nu fugă dacă era dator lui Aristarh Hrisoscoleu mare spătar cu 538 de lei? Și atunci vodă i-a „luat toate moșiile și bucatile ca unui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
le-a cumpărat de la Iordachi Costachi, care la 21 aprilie 1753 (7261) spune: „Fac înștiințare, cu acestu încredințat zapis al meu, pentru un loc de casă gata de pe Ulița Strâmbă din dosul pivnițăi mănăstirii Trei Sfetitelor și pe lângă dughenile bisericii ungurești...Pe această casă cu ogradă, cu grajdiu, cu cuhni și cu poartă șindilită, după cum le-am cumpărat eu de la căpitanul Simion Coroiu li-am vândut lui Locman gerah”... Stai să vezi! Nu te grăbi, fiule, pentru că „gerahul” Locman avea să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au pîrît de față înaintea domniei mele...boiarul nostru cinstit și credincios dumnealui Ilie Catargiu vel logofăt cu rugătoriul nostru Paisie egumenul de Galata, pentru un loc de case cu pivniță de peatră...ce iaste lîngă Mitropoliea Veche, despre biserica ungurească, pe Ulița Mare, zicînd...vel logofătul cum acel loc de case...îi iaste dumisale cumpărătură de la Ileana...Iar Ilenei...le-au fost lor danie acel loc de case...de Iane Hadîmbul...fiind Ileana Pleșculeasa nepoata Hadîmbului”. Cu toate că din „veleat 7189
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
scriind și mărturisind într acel zapis pe cum el, Iane Hadîmbul, făcîndu-și șie mănăstire...au datu mănăstirei din tot ce i-au fostu prileju din agonisita sa. Iar acele case ...care au avut aice, în Iași, lîngă Mitropolie, despre biserica ungurească...acele case le-au dat nepoatei sale Ilenei Pleșculeasa, cu pivniță de peatră, și cu grajdiu și cu toate tocmelele casei...ca să le fie dreaptă moșie în veci...Iară rugătoriul nostru, egumenul de la Galata, el încă au arătat un ispisoc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am dat această mărturie la mîna prefectului”. Vezi tu cum sunt oamenii? Se zbat și se bat pentru lucruri trecătoare, dar mai puțin pentru suflet. Uite cum și aceste dughene pe care le vedem aici pe Ulița Mare în fața „bisericii ungurești” nu mai sunt cele din 1755, făcute de Manolachi teslarul... Din ce pricină, părinte? Apoi „mai gios iscălitul Ananii ce-au fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voievod”, scrie la 16 octombrie 1755 că: „mărturisesc...precum că, după ce au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sunt cele din 1755, făcute de Manolachi teslarul... Din ce pricină, părinte? Apoi „mai gios iscălitul Ananii ce-au fost pisar mării sale Grigorii Ioan Calimah voievod”, scrie la 16 octombrie 1755 că: „mărturisesc...precum că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții, vrînd...ca să-și facă după cum era dughenile mai înainte cele ce arsăsă, s-au sculat egumenul Tre Sfetitelor, puindu-să împotrivă, ca să nu-i lase să-și facă dugheni pe undi fusăsă,...cerînd ca să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Eu, Ananii biv pisar, ispravnic de Suceavă”. Am tot vorbit noi de aceste dughene și necazurile lui Manolachi teslarul sau ale lui Lohman gerahul, de povestea lui Ananii ce-au fost pisar,dar n-am băgat de seamă că biserica ungurească îi proaspăt zidită din piatră. Dacă reușești să-mi spui cine și când a hotărât acest lucru, vei da dovadă că trebuie să cred că am în tine un om de mare nădejde și că nu m-am înșelat punându
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Din nou am rămas surpins de sufletul cald al bătrânului. El însă nu m-a lăsat să meditez prea multă vreme la spusele lui, ci a reluat vorba despre cele ce se aflau și se întâmplau în jurul nostru. Că „biserica ungurească” și-a făcut alte dughene și încă a încălcat și locul gerahului Locman se vede și din „jaloba” acestuia din 9 iunie 1777, în care spune că deși vodă a hotărât că poate să-și stăpânească casele sale până în Ulița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vechi și zice că ce au făcut prefectorul el nu știe, ci va să stăpînească; de care mă rog mării tale ca dupe hotărîrea anaforelei să să curme această pricină. Robul mării tale, Locman gherahul”. Numai că cei de la „biserica ungurească, nu ședeau cu mâinile în sân, ci își adunau dovezi în favoarea lor. Chiar a doua zi după „jaloba gerahului”, deci la 10 iunie 1777, niște mahalagii sunt puși să mărturisească: „Adică noi, aceștie carii mai gios ne-am iscălit numile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la mîna sfinții sale părintelui prefect Iosîp Martinoti pentru locul ce esti pe Ulița Mare...căci moșii și părinții noștri aice au murit și noi...aice ne-am născut și aici am și îmbătrînit; și acel loc tot de biserica ungurească am apucat stăpînindu-se, cum și de la părinții noștri tot așa am auzit pentru acel loc că este a bisericii și unii din noi am șezut și în dughenile ce s-au făcut pe acel loc și chirie am dat besăricii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au „iscălit numile” și și-au „pus degitile”: „Eu Magda fămei de 80 ani, martură; eu Safta fămei de 70 de ani, martură; eu Șeina jidoavcă, mărturiesesc că de la vreme cutremurului celui mare am apucat stăpînindu-să acel loc de biserica ungurească”... Dacă ai să crezi cumva că Locman gerahul s-a putut liniști te înșeli, fiule. Drept dovadă, ascultă ce spune el la 8 septembrie 1777: „Pre înălțate doamne, jeluiesc mării tale pentru o mare împresurare ce are locul casălor și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cumpărătură pre acel loc de școale de la răposatul Vasile voievod”. Acum îs lămurit, părinte, de unde până unde a ajuns mănăstirea Trei Ierarhi stăpînă pe acest loc. Până una-alta, hai să facem câțiva pași până la zidul Trei Sfetitelor dinspre „Beserica Ungurească” și om mai vedea ce gânduri ne trec prin cele capete. Îl ascult pe călugăr și mă alătur de el, urmându-i pașii. O întrebare mă frământă totuși și o pun cu glas plin: Da’ ce au mai făcut sfințiile lor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
hamali din târg, dată la 20 februarie 1760 (7268) în apărarea catolicilor. Hamalii spun: „Adică eu, Gligor, și eu, Andrii, și eu, Niculai, și iar Nicolai, mahali, adeverim cu această încredințată mărturie a noastră...dată la mîna preoților de la Biserica Ungurească precum noi, de 40 și mai bine de ani, am băgat buți în pivnița sfințiilor sali cari să află pe Ulița Mare, în preajma zidiului Trii Sfetitilor, și am pomenit gîrliciul și gura pivniții tot unde se află și acmu...și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
era vorba de mazărea cu slănina cotidiană și de "tunul cu gulaș", bucătăria pe roți a companiei, poreclă moștenită de germani din regimentele de austrieci. În timpul dualismului austro-ungar, soldații austrieci învățaseră meniuri de pustă și fuseseră nevoiți să mănânce tocana ungurească, numită gulasch. Pe dată, ceilalți răniți și-au împletit cu însuflețire vocile lor bărbătești în cântecul Erbsen mit Speck, făcând să răsune în salon armoniile unui marș baritonal, ce ar fi înspăimântat, prin marțiala lui cadență, pe orice inamic de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
înțepător, unde se foiau porcii rotunzi și albicioși, ca niște bulgări vii și mișcători de parafină, străinul, cu straiele tărcate, a dat înapoi. Trandafira l-a auzit cum a mârâit un fel de ocară, o vorbă nemțească, ori cel puțin ungurească sau să nu fie cu supărare! poate că rusească: Koșon!? zise el, mormăind nemulțumit. Vorba aceea, Trandafira a mai auzit-o iar, când s-au întors cu toții la masa întinsă. Ea tocmai venea de la cuhnie, aducând castroane de marmură, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un act din 13 mai 1629 (7137), în care este vorba de un diac domnesc. Citesc și simt că mă trec fiorii la cele spuse de Miron Barnovschi voievod: „Adecă domniia mea m-am milostivit și am miluit pre besereca ungurească,...să hie beserecii ungurești date acele case, din Ieși iar nime nici o treabă să n-aibă cu casele lui Mihaiu diiac, pentru căci s-au aflat viclean domniei mele și țărăi.” „De ce ai roșit, fiule, citind acest hrisov?” Păi cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mai 1629 (7137), în care este vorba de un diac domnesc. Citesc și simt că mă trec fiorii la cele spuse de Miron Barnovschi voievod: „Adecă domniia mea m-am milostivit și am miluit pre besereca ungurească,...să hie beserecii ungurești date acele case, din Ieși iar nime nici o treabă să n-aibă cu casele lui Mihaiu diiac, pentru căci s-au aflat viclean domniei mele și țărăi.” „De ce ai roșit, fiule, citind acest hrisov?” Păi cum să nu roșesc, sfinția
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să citesc...Uite ce scrie, părinte: „Io Antioh Constantin (Cantemir) voievod...Scriem, la boieri și la toți slujitorii carii veți îmbla...cu ce fel de slujbe aicea, în târgu în Iași și la ocolul târgului. Dămu-vă știre tuturor pentru preutul unguresc...ce iaste la biserica ungurească,...și doi dascali...și doi țârcovnici...și doi argați...Iată domnia mea m-am milostivit și i-am iertat de dajde...de toate câte și vor hi pre alții în țara domniei mele...” „ Ei? Ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
părinte: „Io Antioh Constantin (Cantemir) voievod...Scriem, la boieri și la toți slujitorii carii veți îmbla...cu ce fel de slujbe aicea, în târgu în Iași și la ocolul târgului. Dămu-vă știre tuturor pentru preutul unguresc...ce iaste la biserica ungurească,...și doi dascali...și doi țârcovnici...și doi argați...Iată domnia mea m-am milostivit și i-am iertat de dajde...de toate câte și vor hi pre alții în țara domniei mele...” „ Ei? Ce părere ai? Este îngăduință și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la fel ca <pe la bisăricile creștinești>.” Îi limpede ca lumina zilei, părinte. Întrebarea e dacă vodă ar fi fost tot atât de îngăduitor și cu altfel de biserici. „ Neîndoios, fiule. Adu-ți aminte că am întâlnit scutiri date și slujitorilor de la <Biseica ungurească>”. Îmi amintesc și cred că asta e o dovadă de respect față de alte religii, spre lauda voievozilor, ierarhilor bisericești, în frunte cu mitropolitul, și a divanului domnesc. „Asta o cred și eu, dar vorba multă îi sărăcie curată. Ia să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pe locul mănăstirii Aron Vodă jidovii din târgul Iași aveau școală încă cu mult înainte de 1714. „Spune-mi te rog, dacă tot am vorbit de armeni și de jidovi, nu cumva ți-i dor de un pisar și încă unul unguresc?” De ce nu, sfințite părinte? „Da, dar numai după ce ne-om plimba puțin prin vremea când Franțoz (Ferentz n.n) a atacat Curtea Domnească din Iași.” Și asta de unde o aflăm? „Din hrisovul de danie al lui Mihai Racoviță voievod, întocmit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Dumnezeu biruință nemților...îndată s-au împlut de gânduri rele asupra domniei noastre și asupra țărâi, între carii cel mai întâi...fost-au Vasilie Ceaurul biv vel stolnic. Plăcându-i a-și face nume tâlhăresc, mers-au singur în Țara Ungurească de s-au închinat la ghenerariul de Brașău și și-au luat nume de grof, cât și pământul țării noastre l-au închinat nemților până într apa Siretului. Și cuibul său ș-au pus în mănăstirea Cașinului...aducând către sine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]