7,183 matches
-
nr. 590 din 30 septembrie 2021, precitată, paragrafele 14-18, Curtea a reținut că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constituie un mecanism juridic ce are ca scop unificarea practicii judiciare. Alături de recursul în interesul legii, acesta are menirea de a asigura crearea unei jurisprudențe previzibile în vederea scurtării duratei procesului penal. Spre deosebire de hotărârile pronunțate în recursul în interesul legii, hotărârile preliminare sunt pronunțate înaintea soluționării
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 42. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost pronunțate următoarele decizii ce prezintă relevanță în dezlegarea prezentei chestiuni de drept: – Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în
DECIZIA nr. 54 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296323]
-
Codul de procedură civilă, pentru a exista o problemă de drept reală trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare, cât timp scopul procedurilor de unificare este tocmai evitarea acestora. ... 56. Nu poate fi omis în acest sens faptul că art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că încheierea de sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată, care
DECIZIA nr. 54 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296323]
-
problemele de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 32. În jurisprudența Curții Constituționale a României nu au fost identificate repere relevante pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 33. În mecanismele de unificare a practicii judiciare nu au fost identificate repere relevante pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 34. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de
DECIZIA nr. 34 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296350]
-
nr. 62/2024 utilizează în conținutul său sintagma „chestiune de drept“ în mod identic reglementării art. 519 alin. (1) din Codul de procedură civilă, coerența practicii judiciare impune aplicarea în mod analog a jurisprudenței deja consacrate cu privire la mecanismul de unificare a hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. De altfel, nu poate fi concepută o reglementare specială care să facă referire în textul său la o noțiune autonomă identică, aceea de „chestiune dificilă de drept“, dar al cărei conținut
DECIZIA nr. 34 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296350]
-
constant în jurisprudența instanței supreme, din cuprinsul punctului de vedere al instanței inserat în încheierea de sesizare, conform art. 520 din Codul de procedură civilă, trebuie să rezulte elementele concrete ale cauzei care să facă posibilă analiza necesității mecanismului de unificare raportat la chestiunea de drept indicată. Astfel, acesta trebuie să reflecte caracterul neclar al normei susceptibile de interpretări diferite, dificultatea reală și serioasă în care se află instanța în alegerea uneia dintre variantele potențiale de interpretare, ce depășește obligația generală
DECIZIA nr. 34 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296350]
-
nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, republicată, cu modificările ulterioare. ... 59. Altfel spus, mențiunile indicate imediat anterior vin să reia în cadrul mai multor acte legislative relevante un regim juridic existent, pentru a exista o unificare a reglementării legale sub acest aspect indiferent de norma juridică în care se face referire la Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale sub aspectul clasificării sale în ierarhia administrației publice, respectiv al subordonării în care există. ... 60
DECIZIA nr. 34 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296350]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța de trimitere, dimpotrivă, își expune punctul de vedere, arătând de ce consideră că își păstrează actualitatea statuările obligatorii ale deciziei pronunțate anterior într-un mecanism de unificare a priori, care a urmărit tocmai preîntâmpinarea practicii divergente. ... 61. Or, s-a stabilit, potrivit deciziei menționate, că Ordinul ministrului sănătății nr. 547/2010 (care a reglementat mărimea concretă a sporurilor și condițiile de acordare a acestora pentru familia ocupațională „Sănătate
DECIZIA nr. 75 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296347]
-
-o în imposibilitate să deceleze sensul acesteia, dar face trimitere, argumentând-și punctul de vedere, la repere pe care le deduce inclusiv din dezlegările conținute de Decizia nr. 10 din 20 februarie 2017, pronunțată de instanța supremă în mecanism de unificare prealabilă, conform cărora condițiile de acordare a sporurilor sunt cele stabilite potrivit Regulamentului aprobat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 547/2010, printre care figurează emiterea buletinelor de expertizare, precum și nominalizarea personalului. ... 73. În același timp, din perspectiva legăturii întrebării cu
DECIZIA nr. 75 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296347]
-
de asigurări sociale a personalului plătit din fonduri publice, vizat de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 30. Totodată, s-a reținut că, spre deosebire de prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, în cadrul mecanismului de unificare a practicii reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută cerința noutății chestiunii de drept, iar caracterul imperativ al normei exclude eventualele aprecieri ale instanței de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de drept de
DECIZIA nr. 63 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296469]
-
în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 46. Nu au fost identificate decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în procedurile de unificare a practicii judiciare, sau ale Curții Constituționale care să prezinte relevanță în dezlegarea chestiunii de drept care face obiectul prezentei sesizări. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 47. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile
DECIZIA nr. 63 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296469]
-
obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 53. Evaluând elementele sesizării pendinte, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că toate cerințele anterior enunțate sunt întrunite. ... 54. Astfel, procesul în care s-a formulat sesizarea are ca obiect plata ajutorului de deces în beneficiul soției supraviețuitoare a defunctului magistrat, titular al pensiei de serviciu
DECIZIA nr. 63 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296469]
-
transmise opinii teoretice care evidențiază două variante posibile de interpretare, precum și aspecte controversate de abordare. ... 65. Drept urmare, chestiunea de drept care face obiectul întrebării prealabile prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția mecanismului de unificare activat. ... 66. Se verifică, de asemenea, și existența raportului de dependență dintre soluționarea pe fond a cauzei și lămurirea chestiunii de drept în discuție, întrucât autorul sesizării are a examina și a decide asupra criticilor din apel și, corelativ, a
DECIZIA nr. 63 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296469]
-
drept și nici nu s-au pronunțat decizii obligatorii cu privire la această chestiune de drept. ... 14. Dezlegarea chestiunii de drept invocate este importantă deoarece de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei și prin această modalitate se asigură unificarea practicii judiciare cu privire la această chestiune, deziderat stabilit în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 15. Părțile nu au prezentat puncte de vedere asupra
DECIZIA nr. 31 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296529]
-
în cuprinsul legii speciale reprezentate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, este necesar a se da eficiență dispozițiilor generale cuprinse în art. 519-521 din Codul de procedură civilă și jurisprudenței deja consacrate cu privire la acest mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 37. De altfel, nu poate fi concepută o reglementare specială care să folosească o noțiune autonomă identică, aceea de „chestiune dificilă de drept“, dar cu un conținut juridic diferit decât cea din legea generală (cu care se
DECIZIA nr. 31 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296529]
-
a reținut în mod constant, din cuprinsul punctului de vedere al instanței inserat în încheierea de sesizare, conform art. 520 din Codul de procedură civilă, trebuie să rezulte elementele concrete ale cauzei care să facă posibilă analiza necesității mecanismului de unificare raportat la chestiunea de drept indicată. Astfel, acesta trebuie să reflecte caracterul neclar al normei susceptibile de interpretări diferite și dificultatea reală și serioasă în care se află instanța în alegerea uneia dintre variantele potențiale de interpretare, ce depășește obligația
DECIZIA nr. 31 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296529]
-
153/2017 nu modifică sistemul de stabilire a salariilor de bază din familia ocupațională «Administrație» cuprins în art. 11 din aceeași lege-cadru. ... 45. Deosebit de relevante sunt considerentele decizorii cuprinse în paragrafele 56-66 din sus-menționata decizie pronunțată într-un mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 46. Trebuie subliniat că nu există nicio contradicție între considerentele anterioare, potrivit cărora prezenta sesizare nu vizează o chestiune reală, dificilă de drept, și împrejurarea că aceeași chestiune a făcut obiectul unei decizii de unificare a practicii
DECIZIA nr. 31 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296529]
-
mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 46. Trebuie subliniat că nu există nicio contradicție între considerentele anterioare, potrivit cărora prezenta sesizare nu vizează o chestiune reală, dificilă de drept, și împrejurarea că aceeași chestiune a făcut obiectul unei decizii de unificare a practicii judiciare, pronunțată în mecanismul recursului în interesul legii. În realitate, în decizia anterior citată, nu împrejurarea că personalul salarizat potrivit art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu face obiectul reglementării cuprinse în art. 38 din același act normativ
DECIZIA nr. 31 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296529]
-
de personal. Însă, în condițiile în care unul din principalele argumente ce fundamentau o opinie jurisprudențială divergentă era reprezentat de inaplicabilitatea măsurilor tranzitorii cuprinse în Legea-cadru asupra sistemului de salarizare a personalului aflat sub incidența art. 11, prin decizia de unificare a fost analizată explicit și această chestiune de drept. ... 47. Din considerentele expuse anterior, ca urmare a constatării neîndeplinirii condițiilor de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept reale și la nestatuarea anterioară a instanței supreme asupra acesteia, în
DECIZIA nr. 31 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296529]
-
problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 27. În jurisprudența Curții Constituționale a României nu au fost identificate repere relevante pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 28. În mecanismele de unificare a practicii judiciare nu au fost identificate repere relevante pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 29. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de
DECIZIA nr. 58 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296517]
-
fondul cauzei deduse judecății, prin confirmarea punctului său de vedere. ... 48. În concluzie, se constată că sesizarea Tribunalului Buzău - Secția I civilă, Complet specializat litigii de muncă și asigurări sociale, nu este admisibilă, nefiind întrunite condițiile pentru declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ... 49. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu
DECIZIA nr. 58 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296517]
-
pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept care se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: XIII.1. Asupra admisibilității sesizării 83. Pornind de la conținutul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, declanșarea procedurii de unificare jurisprudențială pe calea hotărârii prealabile este subsumată întrunirii cumulative a următoarelor condiții de admisibilitate: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
face obiectul sesizării și soluționarea pe fond a litigiului cu care a fost învestită instanța de trimitere există un raport de dependență, în sensul că hotărârea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție o pronunță în procedura mecanismului de unificare a practicii judiciare produce un efect concret asupra soluției din procesul pendinte. ... 86. Sub acest aspect amintim că, în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
legii în curs de soluționare. ... 90. Ca atare, sunt îndeplinite în cauză condițiile de ordin procedural prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, urmând ca în continuare să se examineze dacă problematica ce face obiectul prezentului mecanism de unificare a practicii judiciare are caracter de noutate și dacă reprezintă o veritabilă chestiune de drept. ... 91. Evaluarea cerinței noutății chestiunii de drept, în absența unei definiții și a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul normei indicate, revine Înaltei
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
de vedere exprimate oferă indicii suficiente și temeinice în sensul posibilității apariției unei practici judiciare neunitare în materia problemei disputate. ... 97. Prin urmare, condiția noutății se verifică, fiind justificată deci intervenția preventivă a instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare. ... 98. În ceea ce privește condiția ivirii unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, se reține că și aceasta este îndeplinită în cazul sesizării de față. ... 99. În absența
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]