2,900 matches
-
sunt atitudini cu totul reprobabile, considerate criminale sau nebunești. Diversitatea este astfel redusă la unitate prin mai multe artificii: istoria decurge conform planului divin al Providenței, diviziunile sociale sunt funcționale și intangibile, caracterele etnice sunt superficiale și nu pot altera universalitatea umană, iar varietatea limbilor ține de o logică subiacentă de același tip. Începând cu sfârșitul secolului al XVII-lea Însă, mai mulți factori provoacă modificarea treptată a mentalităților. În plan religios, În țările care au adoptat protestantismul, dogmatismul a cedat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi garantat, un contract Între indivizi, ca unii care sunt guvernați, și putere, a cărei legitimitate este legată de respectarea acestui contract, ceea ce ridică problema dreptului la rezistență În fața opresiunii, prezentă În articolul 4. În sfârșit, raționalismul subliniază legătura Între universalitatea dreptului natural și facultatea rațională a omului. Dacă drepturile omului se pot adresa oricărui individ, indiferent de apartenențele sale specifice, aceasta se Întâmplă pentru că sunt fundamentate pe primatul rațiunii. Acest primat „este legat de un cosmopolitism care trebuie să treacă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
subliniază Kervégan, „«reprezentanților poporului francez, constituiți În Adunare națională», le revine sarcina de a «recunoaște și a declara drepturile omului și ale cetățeanului»” (Kervégan, 1995, p. 641). Proclamația drepturilor are așadar, Înainte de toate, o semnificație politică: fără a-și pierde universalitatea, ea se adresează În primul rând cetățeanului francez. De o parte, avem legicentrismul francez, bazat pe „construcția rousseauistă a Înțelepciunii și infailibilității legii” (Vedel, 1992, p. 641), iar de cealaltă ă constituționalismul american, a cărui principală grijă este să asigure
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
umane ar fi făcut măcar una care să fie universală; gluma bună este că fantezia oamenilor s-a diversificat atât de mult, că n-a creat nici măcar una de acest gen” (Pascal, 1904, t. XIII, p. 216). Ambii filosofi concep „universalitatea” doar Între frontierele unui stat. Bineînțeles, Revoluția va da criticilor la adresa drepturilor omului forma cea mai radicală. Pamfletele tradiționaliste Împotriva proiectului revoluționar se situează pe linia celebrei observații a lui Joseph de Maistre: „Constituția din 1795, la fel ca și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor este și al nostru”, proclamă deputatul Thorillon la 1793. Robespierre, care cu trei ani mai devreme ceruse să se Înscrie deviza republicană pe drapelul Gărzilor Naționale, declară la rândul său că oamenii din toate țările sunt frați. Însă această universalitate nu este creatoare de drept, căci de fapt ea nu-i cuprinde și pe aristocrați sau pe „complicii” lor, care sunt trimiși la eșafod. „Inamicii Patriei” nu sunt frați. În același an, noul primar al Parisului, Jean-Nicolas Pache, este primul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mod depreciativ, această coabitare este redusă la un amestec indigest de oameni, denigrat de partizanii unui anumit elitism (Javeau, 2002). În cel mai bun caz, putem distinge totuși o tentativă de scoatere În evidență a posibilităților de comuniune Într-o universalitate de teme, de emoții sau de abordări estetice. Însă, de obicei, nu se prea depășește simpla aliniere concurențială a unor producții ce au pretenția de a exprima identități care, deși nu-și proclamă ireductibilitățile radicale, Își apără totuși micile domenii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a supraviețuit ascensiunii fascismului; În plus, imediat după al doilea război mondial, noțiunea Însăși de minoritate, din cauza asocierii sale cu naționalismul, a fost puternic discreditată. După 1945 s-a deschis o eră a drepturilor omului, În care se insistă asupra universalității condiției umane și a drepturilor legate de ea. Prin urmare, orice dispoziție menită să favorizeze o comunitate dată este percepută ca opusă acestei universalități. Organizația Națiunilor Unite a creat, desigur, Încă din 1947, o Subcomisie de luptă Împotriva măsurilor discriminatorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
discreditată. După 1945 s-a deschis o eră a drepturilor omului, În care se insistă asupra universalității condiției umane și a drepturilor legate de ea. Prin urmare, orice dispoziție menită să favorizeze o comunitate dată este percepută ca opusă acestei universalități. Organizația Națiunilor Unite a creat, desigur, Încă din 1947, o Subcomisie de luptă Împotriva măsurilor discriminatorii și pentru protecția minorităților, Însă elaborarea de măsuri juridice specifice a bătut pasul pe loc. Vom cita totuși anumite dispoziții pe care le pot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adevărul său, astfel sună sloganul celor care, culpabilizați de colonialism (și au toate motivele să fie), au decis să repună În discuție drepturile omului pentru că au luat naștere În Occident. Acest păcat originar ar invalida așadar pretenția acestor drepturi la universalitate. Dezbaterea se referă În mod clar la autonomia rațiunii sau, dacă vreți, la faptul că filosofia nu se poate reduce la etnologie. Se cere aici dreptul de a evalua culturile plecând de la o definiție a omului bazată pe aptitudinea sa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
excesivă, ci și iluzorie. Ea presupune posibilitatea depășirii oricărei prejudecăți și faptul că superioritatea epistemică decurge din respingerea oricărei medieri. Această poziție constituie un drum Închis din punct de vedere intelectual și moral. Convingerea noastră este, dimpotrivă, că superioritatea principiului universalității nu exclude În nici un fel recunoașterea pozitivă a diferențelor. Ce abordare a universalismului ar trebui propusă pentru a gândi Îmbinarea particularului și a universalului? Universalismul În proiect Se cuvine precizat mai Întâi că nu trebuie să interpretăm critica universalismului abstract
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este locul În care se impune legătura dialogică Între oameni: retorica are ca domeniu legitim spațiul argumentației rezonabile, ireductibil la cel al demonstrației raționale conduse de constrângeri logice” (Taguieff, 1988, p. 455). Trebuie să facem așadar distincție Între exigența de universalitate, implicată În rațiunea practică, și universalitatea enunțurilor epistemice produse de rațiunea teoretică. Universul social trebuie Înțeles ca loc de interacțiune argumentativă, În interiorul căruia se pune problema mai curând de a convinge decât de a Învinge. Astfel, sensul dialogului va fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legătura dialogică Între oameni: retorica are ca domeniu legitim spațiul argumentației rezonabile, ireductibil la cel al demonstrației raționale conduse de constrângeri logice” (Taguieff, 1988, p. 455). Trebuie să facem așadar distincție Între exigența de universalitate, implicată În rațiunea practică, și universalitatea enunțurilor epistemice produse de rațiunea teoretică. Universul social trebuie Înțeles ca loc de interacțiune argumentativă, În interiorul căruia se pune problema mai curând de a convinge decât de a Învinge. Astfel, sensul dialogului va fi fondat nu pe certitudinea că ai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ci Înseamnă a reconstrui lumea. Léopold Sédar Senghor (1906-2001), Léon Damas (1912-1978) și Aimé Césaire (n. 1913) au reușit această minune, inventând noțiunea de „negritudine”, care combină refuzul de a fi asimilat cu celălalt, afirmarea valorilor proprii și aspirația spre universalitate. Din raritatea tentativelor de acest tip Înțelegem cel mai bine forța servitudinilor care ne constrâng și ne Împiedică să profităm de toate resursele din noi Înșine și din jurul nostru. V. S. & BOURDIEU Pierre și PASSERON Jean-Claude (1970), La Reproduction. Eléments
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un astfel de cult nu mai permite să existe decât creștini și păgâni. Aceștia din urmă vor fi desemnați drept cei „de convertit”, folosindu-se chiar și forța la nevoie (compelle intrare). Se afirmă astfel dimensiunea universalului. Vom regăsi aceeași universalitate, bazată Însă pe o rațiune autonomă și pe „o gândire extinsă” (Kant), În secolul Luminilor. În anii care au precedat Revoluția franceză, Kant scrie Ideea unei istorii universale din punct de vedere cosmopolitic, În care pune bazele unei „Societăți a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
actelor de amenințare. Avînd în vedere importanța determinărilor sociale și culturale ale contextului în care se produc actele de limbaj respective (un compliment poate fi privit ca act valorizant într-o anumită societate dar poate deveni devalorizant în alta), chestiunea universalității acestora este supusă controversei: interpretarea sistemului de politețe, atît din punct de vedere calitativ, cît și cantitativ, trebuie să țină cont de variațiile culturale, impunîndu-se adaptarea acestuia la comunitatea lingvistică. V. analiză a conversației, persoană, politețe. GOFFMAN 1974; BROWN - LEVINSON
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui lexem în cadrul discursului. Atunci cînd această distincție este trecută cu vederea, se folosește termenul neutru cuvînt, care desemnează orice unitate lexicală cu valoare denominativă. Majoritatea lingviștilor recunosc în cuvînt o unitate lingvistică fundamentală, căreia i se atribuie însușirea de universalitate. Cuvîntul există mai întîi ca invariantă și apoi ca variantă a nivelului lexical, ca unitate de denumire, fiind corelat cu noțiunile. Cu această primă accepție, cuvîntul a fost numit în lingvistica modernă lexem (invariantă), respectiv alolexem (variantă). Ceea ce definesc dicționarele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deși există opinii potrvit cărora logica stă la baza folosirii limbii în vorbire, în realitate, limba urmează deseori trasee specifice, diferite nu numai de cele din logică, ci și în cazul fiecărei limbi. Există însă laturi logice cu caracter de universalitate ce pot fi raportate la limbă, tradiția clasică identificînd o logică a propozițiilor, care corespunde teoriei silogismului, și o logică a propozițiilor, care studiază construcțiile realizate cu ajutorul conectorilor din propoziții complexe, pornind de la alte propoziții. Înlănțuirile avute în vedere de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tranzacții decît schimbul realizat prin vorbire (de exemplu, în comportamentul unei persoane care o ajută pe alta să-și repare mașina). Această mare importanță a maximelor conversaționale nu este însă admisă de toți cercetătorii, fiindcă unii pragmaticieni se îndoiesc de universalitatea lor și le pun în discuție statutul. H. P. Grice concepe aceste maxime într-o perspectivă foarte generală, fără a se preocupa de aplicabilitatea lor, extrem de variabilă după situații, culturi și indivizi. Totuși, incertitudinile în legătură cu aplicarea și faptul că maximele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
suprafață. În acest mod, componentul fonologic permite să se dea o reprezentare fonetică a enunțului, rezolvîndu-se astfel problema dificilă a gramaticii generative, reprezentată de interpretarea semantică. Dar, deși gramatica generativă a manifestat un interes constant pentru aspectele cu statut de universalitate, realizările ei nu au fost totuși decît locale, fără a putea construi o teorie generală a semnificației. Cercetările semantice de toate tipurile au dezvăluit treptat că enunțul și mediul discursiv, în general, trebuie luate întotdeauna în considerare pentru determinarea semnificației
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau interpreta Revelația prin prisma istoriei seculare, deoarece viața Bisericii este situată dincolo de progresul istoric, fiind susținută de Duhul Sfânt. Față de ceilalți kairoi, adevărate roade ale timpului, Întruparea are o semnificație aparte, ea fiind punctul focal al istoriei lumii prin universalitatea și unicitatea ei, fapt scos în evidență de teologul catolic al istoriei Hans Urs von Balthasar: Tot ce putem face este să afirmăm, cu prudență, că acest kairos al Întrupării, această plinire a vremurilor, care este în mod evident scopul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ei au mizat totul pe această lume. Probabil ei au prevalat chiar în decizia răstignirii lui Iisus, nu întâmplător facțiunea lor religioasă dispărând din istorie după distrugerea celui de-al doilea templu în anul 70 d.Hr. Eshatonul creștin, pe lângă universalitatea lui, dată de chiar jertfa lui Hristos, Fiul Atotțiitorului, nu este din lumea aceasta, așa cum nici Împărăția lui Dumnezeu nu este de aici. Unele secte protestante, din aceeași incapacitate de a descoperi duhul reificat în literă, plaseaza Parusia, a doua
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
sfârșit, descoperirea legăturilor cauzale între diverse fenomene istorice decurge din aplicarea principiului corelației. Acest principiu determinist, care presupune relativitatea și contingența și care unește toate evenimentele prin raportul cauză-efect, anulează orice abatere de la normalitate și, în consecință, unicitatea, centralitatea și universalitatea tainei Întrupării. Credința creștină și criticismul istoric, spune Troeltsch, nu pot fi conciliate, deoarece concepțiile lor asupra realității sunt complet divergente 57. Aceeași viziune tranșantă, însă din cealaltă tabără, o are și von Balthasar: "Întrucât Hristos nu poate fi cuprins
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
acceptarea acesteia cu smerenie. Istoricul englez Thomas Carlyle consideră Cartea lui Iov "una dintre cele mai mari lucrări scrise vreodată cu pana. Simți într-adevăr că parcă nici nu ar avea ceva evreiesc în ea; domină în paginile acesteia o universalitate atât de nobilă și atât de diferită de patriotismul nobil sau de sectarism. O Carte nobilă; Cartea tuturor oamenilor! Este prima noastră și cea mai veche punere în discuție a nesfârșitei probleme a destinului omului și a căilor Domnului față de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
autorii apocaliptici îl prevăzuseră. Ceea ce-l separă pe Iisus de aceștia este însă iminența sfârșitului pe care el îl propovăduiește, nu ca îndemn la pocăință, ci ca proclamare a mântuirii prin El însuși 30 -Calea, Adevărul și Viața. Teza VI: Universalitatea revendicării eschatologice a lui Dumnezeu în destinul lui Iisus Hristos se definește în formularea concepțiilor non-evreiești ale revelației în biserica primară creștină 31. Conceptul de Întrupare exprimă evoluția revelației divine de la o realitate transcendentă pînă la desăvârșirea sa în omul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
adulți, nu necesită ancorarea precisă într-o anumită fermă, cu așezare specifică, cu descrieri ale lanurilor, ale instalațiilor și ale șeptelului. Asemenea detalii ni s-ar părea bizare din moment ce valoarea unei astfel de istorii se află în adevărul generic, în universalitatea situației prezentate. Ne putem declara satisfăcuți chiar și de acele istorii în care cuvîntul "fermă” nu apare deloc: dacă nu întîlnim ceva deosebit, presupunem pur și simplu un banal mediu țărănesc. Tot așa în romanele lui Henry Fielding și în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]