7,043 matches
-
Mănăstirea Snagov în 1680, a fost însurat cu Anghelina, fiica lui Colțea Doicescu; știm că soția vistiernicului Hrizea Karydă din Popești, mama viitorului cronicar Radu Popescu, era o Băleancă (fiica marelui ban Gheorghe Băleanu) pe care o chema Maria 247. Văduvele conservau avantajele hipergamiilor în chip firesc, cei mai mulți dintre boierii uciși din porunca unor voievozi, morți în lupte ori în alte împrejurări erau căsătoriți. Soțiile lor aduceau uneori în cuplurile ce se constituiau un plus sensibil de prestigiu social, dădeau elevație
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care a murit înghițit în datorii. Hatmanul Lupu Bogdan, cel care a avut grijă de apariția - în 1698 - a Divanului lui Dimitrie Cantemir, era cumnat cu ambițiosul autor, căci prima lui soție a fost Ruxandra, fiica lui Constantin Cantemir. Pe văduva acestui boier învățat - căruia Vodă Mihai Racoviță i-a dat otravă - o chema Lupa. L-aș mai înscrie în șirul moldovenilor amatori de neamuri înalte pe Iordache Toderașco Cantacuzino, mare vistier, căci soția lui, Safta, cobora din neamul lui Ștefan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe Barbu (al doilea purtător al acestui prenume de neam), fiul său, cu sora lui Moise Vodă. Boierul oltean îi va fi fidel cumnatului său, luptând pentru el în 1530, la Viișoara, și murind alături de el. A lăsat, însă, o văduvă săracă, întrucât Vlad înecatul i-a luat toată averea 249. La rândul ei, importanta familie din Craiova va fi căutată pentru puterea și influența ei. Postelnicul Marcea, amator de manuscrise frumos lucrate, s-a însurat cu Marga, fiică a lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe Alexandru al II-lea Mircea, care fusese părăsit de ceilalți boieri. înrudit prin alianță cu Mihnea Turcitul, fiul lui Alexandru al II-lea Mircea, a fost și vistiernicul Dan Danilovici. Vlada (sau Vlădaa), soția sa, a fost una dintre văduvele pline de datorii. A fost apropiat de „Mihnești” și marele logofăt Pârvu din Cioroiași. După ce l-a însoțit pe Mihnea Turcitul la Tripoli, în exil, a murit la Istanbul lăsându-i Benettei (sau Benedetta), soția sa și vară cu Mihnea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unei sume de bani) din acest proiect (se pare că, după ce s-a înscris, la Montpellier, în rândul studenților la Medicină, la 28 aprilie 1548, Despot - care își zicea atunci Iacob de Marchetti - „s-a căsătorit cu Gilette d’André, văduva ușuratică a unui nobil, al cărui copil l-a ucis, pentru a nu-l stânjeni”, a comis și o crimă, din gelozie, și „nu a divorțat oficial niciodată” de „ușuratica sa soție”279 dar presupunerea că la Curtea de la București
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Belgrad, în Biblioteca Academiei, cota 115/ 8 sunt desenați Preda Brâncoveanu, soția lui, Păuna, și nepotul lor, Răducan, și apoi Papa Brâncoveanu (fiul lui Preda), soția lui, Stanca (fiica postelnicului Constantin Cantacuzino), și copiii lor Matei și Radul. Despre unele văduve știm mai ales cum se îmbrăcau ca Doamne. Rar le vedem în obligatoriul strai cernit. Temeiul viitoarei lor garderobe se afla în lăzile de zestre Nunțile erau precedate de redactarea foilor de zestre, „instituție” veche (ce putea oferi - spunea un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Curte în curgerea ei istorică, chipurile nevestelor lui Ștefan cel Mare. Iorga spunea chiar undeva că „unul din cele dintâi chipuri de Doamne ale Moldovei, care se cunoaște până acum” este cel al Mariei (Maria Voichița, și ea o viitoare văduvă), fiica Domnitorului muntean Radu cel Frumos, brodat pe o perdea de ușă de la Mănăstirea Putna, cu coroana așezată pe un văl lung, cu o mantie bizantină și cu papuci de culoare roșie, imperială 321. Cu același văl (vezi și mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Moldovița cu straie bizantine împodobite cu nestemate, ale Chiajnei zugrăvit la Snagov ori al Doamnei Stanca de la Mănăstirea Căluia, unde, soția lui Mihai Viteazul poartă un caftan cu mâneci lungi tivite cu cacom. Aș putea evoca și un chip de văduvă - pe cel al Zoiței Ghica, fostă soție a lui Grigore Matei Ghica, pictată la Mănăstirea Pantelimon într-o rochie verde (dovadă că străiul cernit nu reprezenta o exclusivitate inatacabilă în vestimentația văduvelor) peste care poartă o mantie de culoare roz
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cacom. Aș putea evoca și un chip de văduvă - pe cel al Zoiței Ghica, fostă soție a lui Grigore Matei Ghica, pictată la Mănăstirea Pantelimon într-o rochie verde (dovadă că străiul cernit nu reprezenta o exclusivitate inatacabilă în vestimentația văduvelor) peste care poartă o mantie de culoare roz, îmblănită 325. Dar socot că aceste câteva „demonstrații” sprijină îndestul titlul pe care l-am dat acestui paragraf. Și rochiile apusene erau purtate cu grație Când ajungeau, într-un fel sau altul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cele, poate veșminte de croială europeană, căci în tabloul votiv din biserica Mănăstirii Arnota sora cronicarului Udriște Năsturel este înfățișată cu o „freză” albă (în Europa așa ceva se purta către sfârșitul veacului al XVI-lea) în jurul gâtului 329. Veșmintele unei văduve pribege Inventarul obiectelor aflate în tezaurul Doamnei Voica, văduva lui Mihnea Vodă cel Rău (ucis în Ardeal. „Și veni mâniia lui Dumnezeu pre Mihnea Vodă, al doilea Iulian - scrie cutremurat Gavriil Protul, preluat de cronicarii munteni -, și fu rănit de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
votiv din biserica Mănăstirii Arnota sora cronicarului Udriște Năsturel este înfățișată cu o „freză” albă (în Europa așa ceva se purta către sfârșitul veacului al XVI-lea) în jurul gâtului 329. Veșmintele unei văduve pribege Inventarul obiectelor aflate în tezaurul Doamnei Voica, văduva lui Mihnea Vodă cel Rău (ucis în Ardeal. „Și veni mâniia lui Dumnezeu pre Mihnea Vodă, al doilea Iulian - scrie cutremurat Gavriil Protul, preluat de cronicarii munteni -, și fu rănit de viteazul Dumitru Iacșici și muri. Pre carele trimisese Dumnezeu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sus. Erau pline garderobele soțiilor Voievozilor noștri de haine „civile”, împachetate cu grijă și depozitate în lăzile și cuferele din vistieriile domnești, cercetate adesea spre a fi îmbrăcate, cărate în pribegiile ce se declanșau intempestiv. Lista lucrurilor de îmbrăcat ale văduvei lui Pătrașcu cel Bun (Cronica Bălenilor: „[...] deci, după ce s-au umplut patru ani ai domniei lui, ca un om au murit și Pătrașcu vodă și l-au îngropat în biserica domnească, la scaunul lui...”341; Letopisețul Cantacuzinesc, mai parcimonios, dar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu perle, un guler cu mărgăritare și cu nasturi de argint, un șorț cu perle, altul cu fir de aur, două paftale de argint, rochii cusute cu aur și catarame ornate cu perle 343 etc. Când le auzim „vorbind” pe văduve, îi ascultăm, de fapt, pe secretarii lor. Câteodată și pe ele. Dacă ar fi ajuns până la noi, scrisoarea redactată de Doamna Elena Rareș în cetatea Ciceiului ne-ar fi îngăduit s-o auzim pe această coborâtoare din despoții sârbi, care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
știre că am trimis la domnia-ta pe sluga noastră Hratui. Și tot ce va spune din partea noastră domniei-tale, domnia-ta să crezi, căci sunt cuvintele noastre adevărate. Și Dumnezeu să țină în pace pe domnia-ta”. Altfel, însă, glasurile văduvelor sunt „filtrate” de secretarii care le stau la dispoziție (chiar și în exil fostele soții de Voievozi erau întovărășite de mici „Curți”), iar cuvintele lor „disciplinate” în formularele epistolare. Chiar atunci când tonul, limbajul și stilul sunt familiale, ca în scrisoarea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trăsăturile acestea aparțin dictării pe care o asculta logofătul ce scria epistola. de cele mai multe ori „privatul” scrisorilor era încadrat în protocol - cu formule de „intitulatio” (uneori cu pretenții voievodale 348) și de „salutatio”, ca în scrisorile pe care Ecaterina Salvaressi, văduva lui Alexandru al II-lea Mircea, le expedia Mărioarei Vallarga la Veneția („Cu mila lui Dumnezeu Eu, Doamna Doamnă Ecaterina a toată Ungrovlahia, sănătate și salutări surorii mele Mărioarei, și de la fiul mieu Mihnea Voievod salutări, și către călugărițe închinăciune
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Doamnă Ecaterina a toată Ungrovlahia, sănătate și salutări surorii mele Mărioarei, și de la fiul mieu Mihnea Voievod salutări, și către călugărițe închinăciune, și tuturor alor noștri salutări...”349 sau depersonalizat în clișeele genului (ca în epistola prin care Doamna Marica, văduva lui Constantin Brâncoveanu, încerca, în 1717, făcând destulă retorică, să recupereze un rest de bani depozitați la Brașov: „Cinstitului și al nostru de bine voitor și vecin de aproape, dumneata jupâne Filștai [Filstich], marele județ al marii și cinstitei cetăți
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un an pe care nu-l știm. în anii 40 ai veacului al XVIII-lea se afla în cercul Cantacuzinilor peregrini și în 1740 (an în care a murit Doamna Păuna), scria, în românește, la Brașov, diata energicei Doamne Păuna, văduva lui Ștefan Cantacuzino. „Paraflază”, însă, testamentul în italiană: „La presente scriitura, ossia testamento, dettata mi dalla metta signora principesa, l’ho scritto io, Vladislav di Malaesco”. Văduva își dicta testamentul și parcă îi auzim glasul poruncitor, căci înșirarea ultimelor dorințe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a murit Doamna Păuna), scria, în românește, la Brașov, diata energicei Doamne Păuna, văduva lui Ștefan Cantacuzino. „Paraflază”, însă, testamentul în italiană: „La presente scriitura, ossia testamento, dettata mi dalla metta signora principesa, l’ho scritto io, Vladislav di Malaesco”. Văduva își dicta testamentul și parcă îi auzim glasul poruncitor, căci înșirarea ultimelor dorințe ale celei ce-și presimțea moartea are mai degrabă tonul rezolut al unor ordine: „Mai întâi aceasta o zic, povățuiesc, poruncesc, mă rog și las sub blăstăm
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
săvârșit la anul 7054, septembrie 2, Vineri la miază noapte, și cu cinste l-au îngropat în mănăstire în Probota, ce-i făcută de dânsul, cu multă jale și plângere ca după un părinte al său” - mai târziu - poate de văduvă? - a fost pusă o lespede de marmură adusă din Ardeal; tot astfel Ruxandra va pune, prin 1554, o piatră pe mormântul fratelui ei, Ștefan, înmormântat acolo în 1552) și ale altor membri ai familiei sale (Doamna Elena, Ecaterina, Ștefan). Cel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în slavonă, „arborele vieții”, „vârtejul solar” și „crucea vie”, în timp ce sepulcrul ginerelui său, viteazul Radu de la Afumați (ucis la 2 ianuarie 1529), le spune celor ce zăbovesc lângă el povestea - zisă de „dincolo de mormânt” - a bătăliilor purtate de soțul Ruxandrei (văduva să fi poruncit această „cronică în piatră”?). Voievozii munteni continuă să aibă grijă de „viața lor de dincolo”. Vlad Vintilă - omorât de boieri în 1535 - a fost înmormântat în ctitoria sa - Mănăstirea Menedic (terminată de Doamna Rada), într-un lăcaș
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cehan Racoviță (era ctitor acolo), care din slugă domnească a ajuns mare logofăt în Moldova; iar fiul său, Nicolae, ajuns și el mare logofăt, l-a urmat în aceeași necropolă (se înscrisese între ctitori) 19. Un ceremonial de la care proaspăta văduvă nu putea lipsi Tautologia românească a fixat întotdeauna, într-un capitol important, practicile privitoare la mort, la chipul în care el trebuia pregătit pentru „viața de dincolo”. Din această „Carte românească a morților” - cuprinzând paragrafe (peste „timpi ai răposatului”, de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de trei zile după expiere („quam primum exporaverit”), scalda rituală, „îmbrăcatul”, veghea „în odaia cea mare a casei”, slujba religioasă, condusul la biserică, înhumarea 22. Regretul după cel plecat în lumea umbrelor (durerea - „dolor”, jalea, lacrimile), cu exprimări în care văduva avea apariții frecvente și impresionante, mi se pare a fi tot un semn al legăturii cu cei nevoiți să pășească „dincolo”, o legătură menținută firește de cei vii (căci înmormântarea - ca și botezul ori nunta - îngăduie expunerea privatului în public
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și cei morți. Cantemir a scris, însă, firesc, și un capitol al X-lea din aceeași Carte a II-a - despre înmormântarea Domnilor („De exequiis principum”), descriind înmormântarea tatălui său, singura pe care a văzut-o. Personajul care ne interesează, văduva, a lipsit, căci Neculce ne prevenise că, alegându-l Domn pe Constantin Cantemir - „cu cheltuiala lui Șerban-vodă” -, boierii ținuseră cont și de faptul că era că era „moșneagŭ fără doamnă” (deși fusese însurat, se pare de patru ori). Scenariul „spectacolului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tablourile voative: „Bunul și creștinul Ioan Costandin Băsărabŭ voevod i g(o)sp(o)žda ego Mariia; Ioanŭ Antonie voevod; jupan Neagul post[elnic], slivn Antonie Voevod și tată luminatei do(a)mnei Maria”70. între responsabilitățile ce le reveneau văduvelor (care erau datoare - notează Simion Florea Marina, consemnând un obicei popular - să-și jelească bărbatŭ vreme îndelungată, să se abțină de la participarea la divertismente și să-i facă pomeni defunctului în ziua a treia, a noua, și a patruzecea după
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
programelor de obținere a mîntuirii începute de soții lor în timpul vieții. Co-părtașe active la desfășurarea acestor programe (evocate în pisaniile de ctitorire), întemeiate pe un schimb acceptat - acte pioase și bunuri oferite săracilor, prin intermediul Bisericii, contra unor făgăduieli privind mântuirea -, văduvele se văd nevoite să-și asume noi inițiative pe acest palier. Salvarea sufletelor celor răposați era asociată - am văzut - cu conservarea amintirii („nemoarta pomenire”) lor - cea de-a doua fiind, evident, subsidiară și plasată pe palierul laic - cu fixarea lor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]