45,023 matches
-
nordul Olteniei, BucegiValea Prahovei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Bucureștii. În afara acestor zone relativ bine conturate, România prezintă și alte areale turistice, printre care putem menționa: masive montane din Carpații Meridionali (Făgăraș, Parâng, Retezat), văi care traversează unități montane (Valea Dunării, Valea Oltului și Valea Jiului), centrele urbane în care amprenta istorică este mai evidentă ș.a. (fig. 10). Regiunea Oaș - Maramureș cuprinde depresiunile omonime și munții înconjurători (Oaș, Gutâi, Țibleș, Maramureș, Rodnei), remarcându-se atât printr-o serie de obiective naturale, reprezentate de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
montane din jur, cele mai vizitate fiind Masivul Giumalău, cu versanți abrupți, grohotișuri și o bogată vegetație subalpină (afin, ienupăr) și Masivul Rarău, cu relief ruiniform (Pietrele Doamnei), versanți abrupți (Popchii Rarăului, Piatra Șoimului, Piatra Zimbrului), peșteri (Peștera Lilieci) și văi in chei (Cheile Zugreni). Zona Neamțului ocupă un areal montan și unul subcarpatic, suprapuse în cea mai mare parte, județului Neamț, având o mare varietate de obiective turistice naturale, cultural-istorice, etnografice și economice. Cele mai importante obiective sunt: Masivul Ceahlău
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
multitudinea de legende (Căciula Dorobanțului, Pietrele lui Baciu, Piatra Lată, Turnu Sihăstria, Piatra Lăcrimată, Ana, Clăia lui Miron, Dochia); stațiune climaterică Durău ș.a.. Lacul Izvorul Muntelui, cu amenajări turistice pentru cazare și agrement (schi nautic, plimbări cu vaporașul); mânăstirile de pe Valea Bistriței, aval de Bicaz, precum: Bistrița (ctitorie al lui Alexandru cel Bun), Bisericani, Pângărați, cele de la poalele Munților Stânișoara (Agapia, Văratic, Horaița) și altele, la fel de apreciate pentru vechimea pieselor de muzeu (de exemplu, Secu, Sihăstrie, Neamț, Petru-Vodă) ș.a. Parcul Național
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
precum: Bistrița (ctitorie al lui Alexandru cel Bun), Bisericani, Pângărați, cele de la poalele Munților Stânișoara (Agapia, Văratic, Horaița) și altele, la fel de apreciate pentru vechimea pieselor de muzeu (de exemplu, Secu, Sihăstrie, Neamț, Petru-Vodă) ș.a. Parcul Național Vânători - Neamț, în bazinele văilor Neamț și Cracău, cu câteva rezervații stricte (Rezervația de zimbri „Dragoș Vodă”; Codri de aramă; Pădurea de Argint; Rezervația de Stejar Dumbrava); edificiile cultural - istorice din Târgu Neamț (Cetatea Neamțului, Muzeul „Ion Creangă” din Humulești, Muzeul de Istorie) și din
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
reprezentat de următoarele atracții turistice: platourile carstice cu dimensiuni mari, prezente în Munții Bihorului (Padeș), CodruMoma, Pădurea Craiului; sistemul de peșteri, depresiuni carstice și avene; crestele stâncoase și vârfurile cu fizionomii diverse; rețeaua hidrografică radiară, impusă de caracteristicile orografice, cu văi adânci, adesea cu aspect de chei, văi seci, ponoare și izbucuri; vegetația bogată și variată, cu pajiști subalpine pe culmile înalte, păduri de conifere la înălțimi mai mari și păduri de foioase la altitudini mai mici. Regiunea Banatului se desfășoară
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cu dimensiuni mari, prezente în Munții Bihorului (Padeș), CodruMoma, Pădurea Craiului; sistemul de peșteri, depresiuni carstice și avene; crestele stâncoase și vârfurile cu fizionomii diverse; rețeaua hidrografică radiară, impusă de caracteristicile orografice, cu văi adânci, adesea cu aspect de chei, văi seci, ponoare și izbucuri; vegetația bogată și variată, cu pajiști subalpine pe culmile înalte, păduri de conifere la înălțimi mai mari și păduri de foioase la altitudini mai mici. Regiunea Banatului se desfășoară în sud-vestul țării, în aria montană și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
climatul blând, cu influențe mediteraneene, ce a permis dezvoltarea unei vegetații specifice: castanul comestibil, alunul turcesc, mojdreanul, smochinul ș.a.; rețeaua hidrografică densă, cu râuri importante care au creat culoare largi și au favorizat o circulație activă pe direcția nord-sud (Valea Jiului, Valea Oltului); lacurile de acumulare de pe Dunăre (Porțile de Fier) și Olt (Cozia, Călimănești, Govora) ca și lacurile cu origine carstosalină (Ocnița, Săcelu); izvoare minerale (Olănești, Călimănești-Căciulata) și termale (Govora, Călimănești-Căciulata, Olănești); așezările monahale din secolele XVII - XVIII; celebrele opere de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
din secolele XVII - XVIII; celebrele opere de artă ale marelui sculptor Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu; fondul etnografic consistent și autentic, cu o diversitate de produse realizate din lemn, piatră, metal, țesături, specifice satelor mehedințene, gorjene și vâlcene. Regiunea Bucegi - Valea Prahovei se desfășoară la contactul dintre Carpații Orientali și Carpații Meridionali, într-un spațiu ce concentrează cele mai constante fluxuri turistice de pe teritoriul României. Deși este un teritoriu de veche locuire, activitatea turistică s-a înfiripat treptat după stabilirea reședinței
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
dinspre orașele Transilvaniei, în special din Brașov, ca și dinspre orașele sudice, în special din capitală. În ultimele două decenii, s-a afirmat puternic agroturismul, mai ales în Culoarul Bran - Rucăr, ca o alternativă mai „liniștită”, față de amploarea fenomenului de pe Valea Prahovei. Regiunea se caracterizează printr-o mare varietate a condițiilor naturale și antropice, care au facilitat individualizarea mai multor elemente ce atrag un număr mare de turiști, atât pentru turismul montan, cât și pentru cel cultural-istoric. Delta Dunării constituie unul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
turistică sunt: reducerea depopulării, mai ales în teritoriile în care turismul se practică tot anul; creșterea demografică a regiunilor aflate sub incidența fluxurilor turistice, cum se întâmplă, de exemplu, în localitățile litorale și în unele așezări montane (Culoarul Bran - Rucăr, Valea Prahovei ș.a.); apariția de noi locuri de muncă, în hoteluri, restaurante, transport și comerț, atât cu caracter permanent cât și cu caracter sezonier. Turismul interacționează cu celelalte ramuri economice, stimulând, de obicei, dezvoltarea acestora. Influențează industria, stimulând producția energetică, construcțiile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și unde am predat câteva luni limba germană pentru toți cei interesați de această limbă. Într-o seară am visat-o pe mama cu doamna Solcan (fosta preoteasă din Frasin - prieteni ai părinților noștri) într-o mașină care cobora o vale și nu putea fi oprită. Eu am sărit în mașină, de undeva de sus, și mă chinuiam să ajung la pedale, ca să o opresc. Până să reușesc, mașina s-a oprit. Mama a coborât, mia dat troacarul ei pepit cu
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
dreptate? Știi bine că am. Nu mustăci, că și tu ai dat-o rasol acu câteva zile, zăpăcit cum ești. Hai, să aveți o zi bună! Zdrang... Ușa se închide cu un zgomot puternic, tablourile mai că o iau la vale, datorită trepidației. Ce-a fost asta? „Zăpăcitul”, colegul meu, mă privește perplex prin ochelarii lui cu ramă neagră. Nu e prima oară când trece “tornada” printre dosarele noastre, deci am putea vorbi de o oarecare obișnuință. Cu toate astea, de
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ei bine acolo, nu avea cine să-l tulbure cu asemenea vești. Doar cerul, razele soarelui și uneori ploaia îi erau tovarăși. Dacă n-ar fi fost vântul de noaptea trecută, ar fi privit și acum, pârâul ce curgea în vale. - Ești sigură de ceea ce spui? Îmi pari a fi destul de apetisantă, nu văd de ce n-ai sfârși, la rându-ți într-un borcan de compot. - Eu??? Vezi tu, mulți au trecut pe aici de când a început vara și totuși iată
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
să mintă și nu minte. Totul se reduce la o disecare complicată, minuțioasă, care aduce până aproape de transparență sâmburele negru al morții. Lucrurile absorb nu numai cuvintele, dar și oglinda (=memoria): Oglinda, sorbită de setea enormă a lucrurilor, amuți, o vale seacă; privirile mele, caravanele de ochi ai mei, treceau prin această vale seacă. (Aplauze) Când oglinda este sorbită de setea lucrurilor, poetul se află privat de perspectiva unei trăiri estetice. Dispare paiața! Tocmai această dispariție subită devine fantastic de incomodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
minuțioasă, care aduce până aproape de transparență sâmburele negru al morții. Lucrurile absorb nu numai cuvintele, dar și oglinda (=memoria): Oglinda, sorbită de setea enormă a lucrurilor, amuți, o vale seacă; privirile mele, caravanele de ochi ai mei, treceau prin această vale seacă. (Aplauze) Când oglinda este sorbită de setea lucrurilor, poetul se află privat de perspectiva unei trăiri estetice. Dispare paiața! Tocmai această dispariție subită devine fantastic de incomodă. Poetul nu mai este susținut de nimeni și de nimic. Nu îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mormăind o binecuvântare. Verbul, de o sonoritate difuză, "mormăind", are un efect estompator. Nu mai suntem bruscați de contrastul liniște-zgomot, ci de liniște-conștiința ei. Veșnicia este bătută amical pe umăr: Pământul și cerul dormeau duși visând o irealitate. Ape și văi, codri și munți se nășteau din albele frunți. Ideea că viața e vis ("La vida es sueño"), că întreaga existență nu este nimic altceva decât un imens semn de întrebare, își găsește echilibrul în ironie. Fr. Schlegel arată că "O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
nucul la care îngropase mult aur și acum se ridicase biserica satului pe acel loc. Că așa este aurul ăsta de la noi, se mută la voi și de la voi la alții sau înapoi ori mai la deal ori mai la vale și niciodată nu mai are stare. Ciolac Ciolac era unul din fiii lui Stavarache, un bărbat voinic, loial boierului, căci a fost în slujba lui P.P. Carp și a Coroanei Regale. El era pădurar și trebuia să aibă grijă de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
un băiat calculat. Aron Peste drum de Butnaru își avea casa Gheorghe, fiul Dăniloaiei, zis Aron, ce locuia cu sora lui, pe care o chema Catinca. Casa lor era compusă dintr-o cameră cu tindă - ce era cu față la vale - vale însemnând apus. Avea la fiecare cameră câte un geam, orientate tot către apus, iar casa avea o singură intrare și avea o prispă înaltă. Casa era acoperită cu paie de grâu, când plecau de acasă încuiau ușa de la intrare
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
băiat calculat. Aron Peste drum de Butnaru își avea casa Gheorghe, fiul Dăniloaiei, zis Aron, ce locuia cu sora lui, pe care o chema Catinca. Casa lor era compusă dintr-o cameră cu tindă - ce era cu față la vale - vale însemnând apus. Avea la fiecare cameră câte un geam, orientate tot către apus, iar casa avea o singură intrare și avea o prispă înaltă. Casa era acoperită cu paie de grâu, când plecau de acasă încuiau ușa de la intrare într-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
prin ogradă. Cei drept, că tot la el în ogradă se găsea acel scrânciob cu patru scaune ce se dădeau peste cap și tot aici aveau loc jocurile de Crăciun și de Paști, unde cântaU renumitele fanfare de la: Fistici, Mironiasa, Valea Mare și de la Zece Prăjini. În funcție de preț, care cânta mai ieftin, aceea era împăcată să cânte. Patru flăcăi unu și unu se aflau la învârtit scrânciobul, care era așa de înalt de aveai impresia că mai ai puțin și ajungi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a început să rupă niște paie putrede în văzul celor ce veniseră să ia măsuri. Baba își făcea ritualul bolborosind ceva din gură, numai de ea știut. Imediat ce baba s-a întors cu spatele către ei și a pornit la vale către centrul satului, autoritățile, anume primarul și secretarul însoțiți de milițieni, au pornit după babă tăcuți și liniștiți de parcă se întorceau de la o înmormântare. Astfel strănepoata babei a rămas să-și facă casă pe acel teren, pe care l-a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
perimetru de 89,3 Km. Lungimea arterei hidrografice principale este de circa 42 Km. Altitudinea absolută maximă în bazin este de 385 m și se realizează în sectorul nordic al bazinului, la obârșie. Nivelul de bază local, la confluența cu valea Crasnei, are 95 m altitudine absolută. CAPITOLUL II METODOLOGIA UTILIZATĂ Simion Mehedinți definea „metoda” ca „suma ideilor directive care ajută la adunarea materialului, explică gruparea lui, înlesnește aflarea legăturilor cauzale dintre fapte și, în cele din urmă, sprijină întreaga arhitectură
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
etapa finală a cercetării s-a definitivat materialul grafic și cartografic, s-au prelucrat seriile de date statistice și s-a realizat o interpretare de ansamblu a rezultatelor, pe baza cărora s-a redactat acest studiu. CAPITOLUL III ISTORICUL CERCETĂRILOR Valea Lohanului nu a format încă obiect al unui studiu geografic special. Teritoriul în care se încadrează regiunea a fost, însă, cuprins în unele studii geologice și geografice întreprinse asupra Podișului Moldovei ori în cercetări istorice, arheologice, silvice și viticole, cu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
trecutul istoric al întregului teritoriu din jurul actualului oraș Huși. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost publicate câteva manuale de geografie și un dicționar geografic al județului Fălciu, care conțin unele observații și indicații referitoare la Valea Lohanului și a satelor ce se suprapun acestui bazin (V. Leondari, în 1884, Geografia județului Fălciu; V. Săghinescu, 1890, Manual de geografie al județului Fălciu; C. Chiriță, 1893, Dicționar geografic al județului Fălciu). Spre sfârșitul secolului al XIX-lea și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de Podișul Sarmatic Moldovenesc și Platforma pliocenică a Moldovei meridionale. De asemenea, el a susținut existența unei tectonici destul de complicate în această regiune, ca și în tot Podișul Moldovei. Din vara anului 1932, teritoriul întregii regiuni a Fălciului (deci și Valea Lohanului) a intrat în preocupările științifice ale geografului I. Gugiuman. Cum în această parte a Podișului Moldovei cercetările geologice de amănunt erau incomplete, I. Gugiuman a acordat atenție și acestor aspecte, aducând precizări asupra limitelor dintre diversele etaje și subetaje
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]