4,335 matches
-
generare a unor algoritmi sau a unui instrumentar oarecare sunt sortite eșecului datorită chiar specificului domeniului. Argumentele acestor demonstrații nu trebuie ignorate, pentru că ele sunt principial justificate, ci trebuie folosite pentru a defini limitele de utilizare asociate oricărui element cu valențe practice. În acest context, numărul manualelor care îndrăznesc să propună abordări practice este extrem de mic, comparativ cu cel al manualelor standard de tip american. Manualul standard de tip american prezintă un mozaic structurat de concepte, cu scurte liste de recomandări
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mai mare parte a procesului de management strategic, indiferent de schema de segmentare a acestuia. Structura de expunere a metodelor are aceeași construcție generală pentru toate subiectele alese. Se începe cu discutarea contextului teoretic al metodei, punctându-se elementele cu valențe practice. Partea finală a acestei discuții este focalizată pe particularitățile asociate spațiului românesc și cele asociate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Pe baza teoretică astfel schițată se creează apoi un „ghid de acțiune” asociat subiectului. Acest ghid dorește să ofere
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cât și publicului larg. Moda de sorginte americană a declarării misiunii unei firme s-a difuzat pe scară largă la nivelul unor noi clase de entități și a unor noi zone geografice și culturale. Conceptul a devenit mai profund, dobândind valențe cu tentă filosofică prin raportare la individ și la sistemul său de valori. În același timp, adoptarea sa pentru alte tipuri de organizații decât cele orientate spre profit a catalizat discuții cu consecințe teoretice și practice. Pe de o parte
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în care s-a realizat acest clasament este utilă pentru a ghida realizarea unei declarații de calitate din punct de vedere tehnic, preferându-se elementele clar specificate. Anumite elemente, cum sunt scalarea, conținutul itemilor sau ordinea din clasament, pot dobândi valențe instrumentale în aplicația practică asociată acestui subiect. Tabelul 2.1 Pe lângă elementele de conținut, formularea unei declarări a misiunii ar trebui să respecte și unele condiții minimale de logică și stil. • Declarația trebuie să fie realistă, dar mobilizatoare, cu prefigurarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cerințele pieței și resursele necesare firmei implică maximizarea profitabilității, ca unic avantaj competițional disponibil și dezirabil. Cu această schematizare prin care analiza SWOT apare ca un instrument de înțelegere a mediului și a organizației, se poate urma o abordare cu valențe practice care are ca rezultat o sugestie strategică. Pentru o utilizare eficientă a analizei SWOT, este necesar să se cunoască limitările sale atât de ordin teoretic, cât și practic. Este interesant faptul că ultimele ediții ale unor manuale de succes
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
al performanțelor economice impune luarea În considerare cu precădere a protejării intereselor acestuia În fața tendințelor de revendicare a produsului de către capital, În primul rând, dar și de stat, prin redistribuirea justă a beneficiilor către segmentele largi de populație. Balansul Între valențele inteligente, sustenabile și incluzive, ale modelului de dezvoltare pentru care se optează implică o cunoaștere reală a adevăratelor cauze ale crizei, o inventariere exhaustivă a curentelor alternative de soluționare a problemelor apărute și proiectarea unui algoritm care să Țină seama
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
produsului obținut. Pe de altă parte, distribuirea rezultatelor muncii (Y) În funcție de resursa de cunoaștere (K) constituie un factor stimulator de reducere a acelui decalaj dintre ceea ce știm și ceea ce facem. Deținătorul cunoașterii (K), În exprimare fizică sau virtuală (iată altă valență a cunoașterii), este mult mai interesat să scoată la suprafață părți importante din cunoașterea tacită. 2.3.2. Un model de dezvoltare socioeconomică unplugged (deconectată) Mai este criză sau nu? Am reușit să ieșim din colaps? Cum să ne confruntăm
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În care problemele, erorile, lipsurile sau nerealizările să fie scoase la lumină, și nu penalizate sau ascunse; trebuie acceptate confruntările de idei și divergențele de opinie ca modalități de rezolvare a problemelor. Practic, este nevoie ca personalul implicat să aibă valențe de campioni ai cunoașterii. Lăsarea responsabilității doar pe umerii reprezentanților instituțiilor nu este suficientă pentru a asigura succesul unui program; este nevoie ca fiecare funcționar să fie angrenat În acest efort și fiecare să-și intre În rolul de Specialist
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a întemeiat-o Platon în cele trei forme de mai sus. Cetatea proiectată pare astfel să polarizeze cele două componente ale spiritului pe care filosoful le descria sub avataruri diverse în câteva secvențe disparate ale operei sale: un popor cu valențe ahileice a cărui guvernare și a cărui conștiință de sine și discernere a adevărului o asumă natura odiseică a suveranului. O dată cu această afirmație, ni se impun, totuși, două întrebări: în afara constituirii condiției umane în plan metafizic, mai există și alte
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
trăsături vor fi prezentate în secțiunea referitoare la caracter. 2. Descrierea și explicarea personalității de pe poziții teoretice diferite tc "2. Descrierea [i explicarea personalit\ții de pe poziții teoretice diferite " Atât modelul trăsăturilor, cât și al factorilor au în mod evident valențe descriptive (prezintă un rezumat al diversității datelor comportamentale fie în baza semnificației comune, fie a corelațiilor statistice dintre ele) și mai puțin explicative. De cele mai multe ori explicațiile sunt construite în termeni biologici sau psihosociali. Din această perspectivă Ă a principiilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inhibiției voluntare, nu pot realiza acest nivel de activare moderată, dezvoltând în schimb reacții afective mai puternice decât pretind circumstanțele obiective. Excitabilitatea emoțională crescută îi face pe elevii în cauză să fie irascibili, să acorde situațiilor și evenimentelor școlare curente valențe afective exagerate, punându-se astfel frecvent în situații de suspiciune (neîncredere) sau de conflict deschis cu profesorii și colegii. c. În ceea ce privește rolul unor factori psihologici individuali de origine exogenă, în determinarea eșecului școlar, trebuie să arătăm că elevul este, din
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de români. Ea îi va reda forma curat națională română, pentru ca să figureze cu toată demnitatea între și lângă surorile ei de origină latină. Ea va pune fundamentul pentru o literatură adevărată națională.” Astfel, ziua inaugurării Societății Literare Române a căpătat valențele unei adevărate serbări a tuturor românilor, considerată de contemporani drept „zi de la care va data renașterea literaturii și cultivarea limbii noastre”. Cel dintâi statut, adoptat la 24 august/ 5 septembrie 1867, a prevăzut transformarea Societății Literare Române în Societatea Academică
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
reorganizarea comunității politice și a Înseși bazei de funcționare a statului În acord cu prioritățile eugenice. Teoria eugenistă a devenit fundamentul unei ideologii politice care, În unele cazuri, așa cum este cel al lui Moldovan În Biopolitica, și-a dovedit chiar valențele revoluționare. Punând accentul pe aspecte diferite ale relației dintre stat și cetățeni, Moldovan, Făcăoaru, Manliu și Banu au descris Însă statul ca fiind instrumentul cel mai puternic de control al comportamentului social, limitat doar de legile universale ale eredității. Conform
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
alte documente sectoriale, luând în considerare și dimensiunea regională: planurile regionale de acțiune pentru ocuparea forței de muncă, planurile regionale de acțiune pentru dezvoltarea învățământului profesional și tehnic etc. Atât PND-ul, cât și PATN-ul conțin obiective generale cu valențe sociale: de la îmbunătățirea condițiilor de viață în localitățile urbane și rurale, la dezvoltarea economică și socială echilibrată a regiunilor și zonelor țării. Cu toate acestea, nu este evidențiată suficient de clar legătura cu strategiile/programele sectoriale din domeniul social, chiar dacă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ISP), contra cost, direct în gospodăriile și firmele din zonă. Este probabil ca acesta să fie viitorul și în România. Odată încheiată finanțarea inițială, dar mai ales sub impactul pătrunderii și răspândirii tehnologiei ITC în gospodării, t. vor căpăta, probabil, valențe pronunțat comerciale. Ele își vor menține însă rolul de element catalizator al socializării și al proiectelor de dezvoltare participativă. Într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat (5-10 ani), conform așteptărilor mele, t. ca instrumente destinate exclusiv dezvoltării comunității se
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acestui curent, Martin Wight, R. J. Vincent, Adam Watson. Raționalismul sau Școala engleză a relațiilor internaționale Școala engleză a relațiilor internaționale (raționalismul) poartă amprenta unor teoreticieni ai politicii foarte importanți, ale căror idei au fost (re)descoperite și dezvoltate, dobândind valențe internaționale. Precursorii evocați în scrierile Școlii engleze sunt Grotius și Vattel, sub aspectul importanței pe care aceștia o acordă dreptului internațional și primelor teoretizări sistematice ale acestuia. Un alt autor al teoriei politice clasice, ale cărui idei se regăsesc în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a unei economii naționale față de economia mondială; accesul la resursele necesare dezvoltării economiei al țărilor avansate economic și industrial, resurse care se găsesc în alte țări; consacrarea corporațiilor transnaționale ca vector al procesului de globalizare și care cumulează din ce în ce mai multe valențe de putere care le ajută să-și impună interesele proprii la nivel național și global; minimizarea rolului distanțelor geografice în cadrul relațiilor economice transfrontaliere, proces facilitat de tehnologiile comunicării, fluxurile financiare, mobilitatea sursei umane. Literatura de specialitate consideră ca efecte negative
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
impus în timp propria sa identitate, oferind din perspectiva multor științe răspunsuri sociale eficiente și suport calificat pentru viața omului în dificultate. Se va crea astfel o simbioză organică între aspectele teoretice dobândite și activitatea practică a profesiei cu multiple valențe de schimbare socială și umană. Odată cu această sinteză multidisciplinară s-a impus și necesitatea dezvoltării unor standarde profesionale care să definească asistența socială prin raportare la propria sa identitate și să o susțină cu specificul activităților ei în fața celorlalte profesii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de situații, n-am reușit niciodată, m-am descurcat întotdeauna), față de subiectul de studiu, față de formator (întotdeauna am fost umilit, întotdeauna am fost apreciat) sau față de expectanța succesului (am toate șansele să reușesc, n-am nici o garanție a reușitei), o valență negativă atribuită uneia dintre ele va afecta serios motivația persoanei de a se implica în noi activități de învățare. Dar, pentru că atitudinile sunt învățate, ele pot fi și modificate sau schimbate. Există tentația de a crede că persoana adultă este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în măsură: să definiți conceptul de motivație să descrieți nevoile concepute de autorii teoriilor motivaționale de conținut ca definitorii în determinarea conduitei umane la locul de muncă și condițiile în care acestea influențează conduita individuală să rezumați componentele teoriei așteptării (valența, instrumentalitatea, așteptarea) să definiți rolul perceperii și evaluării echității în susținerea motivației pentru muncă să explicați modul de aplicare a teoriilor motivaționale în practica organizațională 12.1. Introducere O problemă care îi fascinează și în același timp dă bătăi de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
iau decizii prin selectarea și evaluarea alternativelor dinainte cunoscute care le oferă cele mai mari avantaje (Lafaye, 1998; Nicholson, 1998). Teoria așteptării este construită în jurul a trei elemente de bază (figura 12.7.): așteptarea (relația efort-performanță), instrumentalitatea (relația performanță-rezultat) și valența (valoarea rezultatelor). Intensitatea ridicată a motivației va rezulta din combinarea celor trei componente, toate absolut necesare. Lipsa unui element (oricare dintre cele trei) va determina lipsa motivației. Cu alte cuvinte, pentru a fi motivat să desfășoare o anumită activitate, omul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1, unde 0 înseamnă că nu întrevede nici o șansă de a obținere a recompensei dorite/valorizate iar 1 traduce convingerea individului că va obține recompensa/rezultatul dorit pentru modul în care și-a îndeplinit sarcinile (McCormick & Ilgen, 1995; Robbins, 1990). Valența este valoarea sau atractivitatea unui rezultat pe care o anticipă un angajat; ea nu există ca atare, ci numai în relație cu un anumit obiect sau stare, numite „rezultate”. Aceste rezultate pot fi: tangibile (retribuție, condiții de muncă bune, etc.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncă bune, etc.), intangibile (recunoașterea performanțelor, sentimentul realizării, etc.) sau niveluri de performanță. În cadrul modelului lui Vroom, comportamentele și nivelurile de performanță sunt denumite rezultate de ordinul I, toate celelalte intrând în categoria rezultatelor de ordinul II (McCormick & Ilgen, 1995). Valența unui anumit rezultat pentru o persoană poate varia de la -1 la + 1, unde -1 înseamnă că persoana este puternic motivată să evite acel rezultat (de exemplu concedierea, oboseală, stres, etc.), +1 - persoana este intens motivată în obținerea acelui rezultat (promovare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de la -1 la + 1, unde -1 înseamnă că persoana este puternic motivată să evite acel rezultat (de exemplu concedierea, oboseală, stres, etc.), +1 - persoana este intens motivată în obținerea acelui rezultat (promovare, bonus, etc.), iar 0 - indiferență în raport cu un rezultat. Valența acestor rezultate este diferită pentru fiecare individ, ele trebuind apreciate la nivelul celor implicați (Furnham, 1997). Astfel, un individ cu o nevoie de stimă ridicată va valoriza pozitiv un rezultat care implică o promovare sau o nouă titulatură a funcției
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
beneficiilor pentru pensie. De asemenea, aceste rezultate pot fi intrinseci adică, acelea care rezultă direct din îndeplinirea activității sau extrinseci, ele provenind din mediul de muncă extern (sunt de obicei aplicate de alții) (vezi tabelul 12.2.). Tabelul 12.1. Valența unor rezultate intrinseci și extrinseci Valență Rezultate intrinseci Rezultate extrinseci Pozitivă sentimentul realizării respectul de sine sentimentul că ați învățat ceva sentimentul că ați realizat ceva folositor sentimentul împlinirii personale plată, beneficii suplimentare statul în cadrul organizației statul în exteriorul organizației
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]