1,632 matches
-
În jocul social este prezentă alteritatea etnică, religioasă, culturală, politică și chiar economică. Or, interesant și original în textul celor doi antropologi este faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu sunt prioritar valorizate provocările pe care ceilalți mi le aduc mie, cu străinătatea lor, chiar la mine acasă. Accentele cad în special pe "mirarea sistematică" a mea ca antropolog. Ea se traduce exact prin asumarea, deseori dificilă, a primelor impresii și prin pornirea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
este absurd să spui individ și societate, în măsura în care individul nu se poate imagina singur și în el se incorporează în mod inevitabil o parte din colectiv. Între polii ordinii și dezordinii, perioada actuală privilegiază mai degrabă a doua stare, după cum valorizează îndoiala mai degrabă decât certitudinea, particularul mai mult decât generalul. Criticii constată caracterul haotic al lumii și implozia marilor povestiri. Publicațiile recente subliniază până la saturație natura "ficțională" a noțiunilor globale ale antropologilor evoluționiști, difuzioniști, funcționaliști, structuraliști și ale celor care
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
învățământul românesc este mai bun decât cel din Occident (54,1%) și de asemenea, că învățământul din perioada socialistă era mai bun decât cel de acum (51%). Sunt răspunsuri surprinzătoare pentru subiecții din rural, de la care ne-am aștepta să valorizeze mai degrabă munca decât educația. Totuși, analizând nivelul relativ scăzut al educației în rural se poate spune că ele reflectă mai degrabă atitudini declarative. În graficul de mai jos (3.1) se poate remarca faptul că cei mai mulți subiecți au un
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a postmodernismului (deși indirectă) este dată de itemii legați de importanța muncii și a timpului liber. Astfel, în legătură cu toți itemii legați de muncă din tabelul de mai jos, opinia majoritară conduce la ideea că aceasta este importantă și că este valorizată într-un mod consistent, mai ales de către subiecții din rural. Desigur că există și nuanțări ale acestei opinii, caracteristice anumitor categorii sociodemografice (vezi tabelul de mai jos; în tabel au fost trecute doar categoriile sociodemografice ce au avut valori reziduale
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au fost trecute doar categoriile sociodemografice ce au avut valori reziduale ajustate semnificative). Concluzionând, România este puțin înclinată să îmbrățișeze valori de tip hedonist. În ce privește dezvoltarea personală, una din nevoile superioare amintite de obicei în discuția despre postmodernitate, aceasta este valorizată chiar și în rural: 67,7 % consideră că e bine " Să se pună mai mult accent pe dezvoltarea fiecăruia". Semnificativ mai înclinați să opteze pentru această afirmație sunt persoanele de sex masculin, cei din urban, cei din București, tinerii (18-25
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
legat de cea mai mare parte a atitudinilor și comportamentelor, opinia în cele două sate este similară, neexistând diferențe majore. Locuitorii celor două sate sunt tradiționaliști prin faptul că au o atitudine fatalistă față de viață (vezi Anexa 3, punctul 3), valorizează economisirea în detrimentul consumului, nu își planifică acțiunile, preferă o atitudine minimalistă în ce privește autorealizarea și apreciază cinstea. În același timp, sunt înclinați spre modernitate prin faptul că acceptă și doresc schimbarea, acționează mai degrabă după voința proprie (și nu imitând comportamentul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vor participa la vot pentru a menține starea de fapt (vot reactiv pozitiv). În altă ordine de idei, partidele pot avea dificultăți în selectarea acelor proiecte sau programe care să atragă sprijinul electoral al majorității. În condițiile în care indivizii valorizează în mod diferit beneficiile acțiunii guvernamentale, va fi întotdeauna dificil de găsit o strategie care să fie mulțumitoare pentru majoritatea cetățenilor unei țări. Prin urmare, partidele trebuie să apeleze la strategii adiacente de obținere a voturilor. După cum am arătat mai
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
stimulente: unii sunt preocupați de politicile partidului (activiștii ideologici), alții sunt mai degrabă interesați de obținerea puterii (activiștii fără ideologie). Schimbarea raportului de forțe între facțiunile unui partid/schimbarea liderilor poate conduce spre schimbări în ceea ce privește politicile partidului. Candidații pot să valorizeze succesul lor mai mult decât pe cel al partidului din care fac parte. De asemenea, charisma, relațiile personale ale candidatului sau considerente clientelare pot face ca un alegător să sprijine un partid doar pentru că un anumit politician face parte din
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
filialele locale contribuie la scorul general al partidului și pot influența decisiv procesul de guvernare. În condițiile în care influența conducerii centrale asupra nominalizării candidaților este redusă, există o probabilitate foarte mare ca aceștia să adopte un comportament care să valorizeze interesele filialei din care provin, și nu pe cele ale partidului. De asemenea, la nivelul Parlamentului European membrii au de-a face cu o dublă subordonare. Ei sunt subordonați pe de o parte partidelor europene, iar pe de altă parte
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
Făurirea unei culturi naționale în spirit gândirist pornea de la premisele formulate de M. Kogălniceanu, fundamentate de junimiști și reluate apoi de Iorga, dar se detașa de acestea prin așezarea ortodoxiei la intersecția dintre prezent și trecut 18. Literatura sămănătoristă era valorizată de gândiriști, dar, în opinia lor, accentul trebuia deplasat de la descrierile de cadru românesc la impunerea omului cu profundă conștiință religioasă. Gândirismul tradiționalist a virat la finalul anilor '30 spre extremismul de dreapta, chiar dacă apropierea de fascism anula misiunea înscrierii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în spatele căreia există, înainte de toate, o perspectivă de investigație diferită. Dahl intenționează să formuleze o definiție complet empirică, și acesta este un pas indispensabil pentru autorul menționat și pentru oricine se angajează într-o cercetare empirică a subiectului în discuție. Valorizând-o, Sartori ia act de conexiunea dintre elementele empirice și cele normative, considerând ca inevitabilă menținerea acestei legături într-o perspectivă a teoriei politice. Fără a nega legitimitatea sau importanța celei de-a doua definiții, mai complexă, prima definiție, mai
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
încă o dată importanța tacticii în obținerea victoriei. 4.3.11 Funcțiile procesului de comunicare în echipele de polo pe apă Ca proces de grup, comunicațiile îndeplinesc în echipa de polo pe apă câteva funcții: - facilitează realizarea sarcinii; - favorizează coeziunea grupului; - valorizează grupul: permit afirmarea originalității grupului, justifică existența sa; - rezolvă problemele grupului (rol terapeutic); - facilitează ca grupul să devină cadru de referință pentru individ. PROCESUL AFECTIV -APRECIATIV ÎN ECHIPELE DE POLO PE APĂ 5.1 Interacțiunea în cadrul grupului sportiv și afectivitatea
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
rodul unui act evolutiv social, ea constituie, de fapt, actul final al unor cumulări calitative, al unor achiziții de modele acționale, pentru că omul nu încetează niciodată dea a evalua pe ceilalți, de a-i compara în raport cu alții, de a-i valoriza în raport eu evenimentele. Ca o consecință, întrebarea sociometrică depinde și actualizează una sau câteva din valorizările pe care omul le operează atâta timp cât este în contact cu alți oameni. De aceea, preferința sociometrică a fost considerată o valorificare limitativă reducționistă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
unui curriculum elaborat în școală și/ sau dezvoltat pentru abilitățile de buni mediatori; • O colecție de materiale metodice: proiecte didactice; fișe de lucru/ evaluare; scenete; casete audio video; lucrarea „Medierea pas cu pas”; revista „Alternativa”, care vor putea fi valorificate/ valorizate la cursurile de training ce vor fi organizate în alte școli. 35 Buget: Categoria de cheltuieli Venituri proprii Alți finanțatori * Consumabile birotică și rechizite (hârtie, agrafe, cartoane, caiete, etc.); * Materiale promoționale; * Amenajare spațiu; * Cheltuieli administrative; * Alte cheltuieli: întâlnire cu familia
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
fenomenului însuși". Deseori, nici măcar autorii ce ar putea fi calificați drept postmoderni nu sprijină clarificarea conceptuală, unii dintre ei refuzând pur și simplu atribuirea acestei etichete, alții situându-se pe o poziție ambiguă, adică sunt și nu prea sunt postmoderni, valorizând și semantizând atributul după circumstanțe. Pe deasupra, postmodernismul nu a apărut din nimic, semnele prevestitoare făcându-se simțite la autori care au precedat perioada de ecloziune, dar care, bineînțeles, nu sunt tratați ca postmoderni. Se poate, evident, deduce de aici caracterul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai mare de strategii și procedee discursive care au fost asumate ca fiind reprezentative pentru postmodernism, deși unele dintre ele pot să nu fie deloc originale, sau chiar să aparțină altor curente, ca avangardei sau chiar modernismului. Astfel, va fi valorizat mai mult tipul de întrebări care se vehiculează o dată cu acest concept decât conceptul în sine, astfel încât, retoric asumat, ne interesează mai mult cum se reflectă asupra acestui fenomen care se dorește a fi unul "autoreflexiv" și, bineînțeles, cum se scrie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a discursului latent etc. Una dintre tezele filosofului francez este aceea că, în ultimul timp, în marile domenii ale gândirii își fac simțită prezența fenomenele de ruptură, care încep să "clatine" ideea continuității absolute (un alt exemplu de teoretician care valorizează ideile de ruptură și de mutație, de data aceasta în conceperea dezvoltării științelor, este Thomas Kuhn14): "într-un cuvânt, istoria gândirii, a cunoștințelor, a filosofiei, a literaturii pare a înmulți rupturile și a căuta orice apariție a discontinuității, în vreme ce istoria
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
punct de tranziție către o altă viziune, mult mai spirituală și holistă. În aceeași idee de accentuare a schimbării termenilor de referință o dată cu trecerea de la "lumea veche" (modernă) la "lumea nouă" (postmodernă), Geoffrey Barraclough (An Introduction to Contemporary History, 1964) valorizează identificarea discontinuităților și a diferențelor din istorie, considerând că perioada contemporană este una care se distinge prin particularități clare de celelalte. În 1958 și 1960, Irving Howe și Harry Levin scriu despre fenomenul postmodern ca despre un tip de "desprindere
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aceasta împărtășește încrederea în sistem, metodă, rațiune și științificitate. Dimpotrivă, poststructuralismul derivă din filosofie, și, prin alăturare, cele două discipline au în comun scepticismul în legătură cu posibilitățile obținerii unei cunoașteri certe, atacând asumpțiile bunului simț. În ceea ce privește tonul și stilul, scriitura structuralistă valorizează abstractizarea și generalizarea, preferând un stil neutru și anonim, în timp ce scriitura poststructuralistă este considerată de către acest critic mai "emotivă", axându-se pe jocurile de cuvinte, pe metafore, precum și pe un stil "flamboaiant" și un ton exaltat, euforic. Luând în atenție
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unui gânditor în interiorul unui curent subzistă, întrebările viitoare putând fi de genul "este Foucault poststructuralist sau postmodernist?". 1.2.2. Câteva exemple O trăsătură importantă a poststructuralismului, care va marca și gândirea de tip postmodernist, rezidă în modalitatea de a valoriza semnificantul în raport cu semnificatul, instabilitatea sensurilor, precum și jocul intertextual. În acest sens, Jacques Derrida a jucat un rol important, iar deconstrucția metafizicii prezenței va conduce la o adevărată critică a filosofiei moderne, instituind noi teorii ale limbajului și discursului. "A gândi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și conținând încă un important, dar nedezvoltat potențial de emancipare. Transformându-se într-un adevărat "avocat al modernității", filosoful german va apăra ceea ce el consideră a fi elementele "progresive" ale modernității, în timp ce îi va critica elementele opresive sau destructive. Habermas valorizează modernitatea timpurie și teoriile moderne de factură critică și emancipatoare, în timp ce critică cu putere orice teorie orientată împotriva Iluminismului, așa-zisele "false programe ale negării culturii", pe motiv că ar fi periculoase din punct de vedere teoretic și politic. Indicând
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
atacă pretinsa obiectivitate a științelor sociale, dar insistă că abandonarea hermeneutică mai poate încă oferi descrieri realiste ale socialului"133. 2.2.2.4. În urma disputelor, importantă rămâne dezbaterea O poziție ușor mai conciliantă este oferită de către David Lyon, care valorizează mai ales dezbaterea provocată de către postmodernitate; lăsând la o parte discutarea termenului în sine, care este extrem de controversat, Lyon se axează pe problematica valoroasă pe care acesta o aduce în scenă. În acest sens, postmodernitatea "ne atrage atenția asupra unor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lui post este câteodată conectat cu un apocaliptic sens al rupturii, al morții vechiului și al apariției noului"145, fiind legat de schimbări revoluționare, paradigmatice din diverse domenii. În acest sens, s-a dezvoltat o întreagă "retorică a negației", ce valorizează discontinuitatea, ruptura, descentrarea, indeterminarea, dislocarea etc. Compagnon subliniază această ambiguitate a postmodernismului, ce rezultă din înțelegerea sa în termenii rupturii de modernism, și care îi conferă abilitatea de a acoperi mai multe realități: "prefixul postsugerează de altfel refuzul sau imposibilitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și viziunea actuală din care sunt sintetizate caracteristicile discursivității. Dacă modernismul punea acentul pe creație, ce presupunea la rândul ei sinteza, precum și înscrierea strictă într-un gen, scriitura postmodernă se bazează pe deconstrucție, ce are drept țel jocul semnificanților care valorizează lipsa granițelor dintre texte sau discipline (intertextualitatea). Discursul modern era în special narativ, prezentând o "grande histoire", conținând ierarhia și presupozițiile profunzimii, ale straturilor de înțeles și ale semnificatului central. Discursul postmodern este în mare măsură anti-narativ, axându-se pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ca în sărbătorile arhaice, timpul este acela al "generozității colective", ci este cheltuit "pentru sine". Cu toate acestea, "consumul de timp vid este așadar un soi de potlatch"371, fiind un proces care se bazează pe distrugere și sacrificiu și valorizând excedentul temporal sub semnul risipei și al bogăției (de timp). Așa cum puterea darului se acumulează doar pierzând 372, la fel și pierderea timpului (timpul liber) este o condiție a acumulării simbolice. Așa cum sublinia Bataille, potlatch-ul constituie, într-o anumită măsură
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]