2,062 matches
-
decât prin omogenitate 85. Punând în discuție termenul de Kulturkritik, Francis Mulhern sesizează anumite afinități problematice cu disciplina studiilor culturale, respectiv împărtășirea anumitor narațiuni standard, în virtutea aplicării unor pattern-uri ale dorinței lor etico-politice, de la tratarea modernității ca degenerare, ca valorizare a maselor, ca hiperactivitate paradoxală a forțelor inerte din perspectiva "revoltei" multitudinii "pasive", ca decădere sau contaminare a tradiționalului, respectiv a valorilor unor minorități, și ca dezintegrare avansată a iluminismului înalt și vulgar 86. Francis Mulhern sesizează, de asemenea, o
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în practica artistică occidentală a insatisfacției sociale și politice a anilor '60-'70 pare a nu fi la fel de evidentă în zilele noastre, constatându-se o oarecare pierdere a gustului și ambiției pentru o critică anti-sistem prin înlocuirea sa cu strategia valorizării afirmative a studiilor culturale. Referindu-se la istoria studiilor culturale, Brian Holmes amintește cum, la sfârșitul anilor '50, studiile culturale britanice au încercat să inverseze ierarhiile estetice, transformând limbajul sofisticat al criticii literare într-un instrument de reflectare a practicilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și "consecințe sociale", deoarece afișarea intenției politice riscă să compromită eficacitatea redării unei experiențe sociopolitice într-un spațiu de expoziție înțeles ca "tribunal al opiniei publice"215. Cu toate acestea, priza de poziție politică poate îndeplini o funcție auxiliară de valorizare, care s-ar adăuga evaluării potrivit principiilor (de calitate) estetice. Recunoașterea unei semnificații politice sau sociale a operei de artă poate contribui la recuperarea valorii sale publice 216. Rochlitz concluzionează, totuși, că însăși această artă angajată ar trebui să se
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
colaborări. Conexiunea dintre varietatea locurilor în care sunt organizate evenimentele publice și diversitatea istoriilor personale oferă motivațiile "întâmplătoare" ale unor noi descoperiri în cadrele căreia se edifică o experiență a nomadismului și oportunităților. Transformarea societății după modelul afacerilor, atât prin valorizarea sub formă de capital a producției artistice și culturale, cât și prin controlarea și canalizarea aspirațiilor publicului, a provocat nevoia inițierii unor dezbateri cu privire la mijloacele, rezultatele și scopurile practicilor artistice, independent de categoriile stabilite de piață și stat282. Arta critică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
altă structură de cazare turistică, convivialitatea și relațiile interumane cu puternică amprentă românească. Aceste case tradiționale impun o altă viziune asupra turismului, o anumită artă de a trăi în mijlocul tradițiilor locului, un sens al ospitalității simple, nesofisticate, o cale de valorizare a patrimoniului cultural tradițional și a ambientului rural. Proprietarii acestor case sunt țărani, pensionari, persoane fără ocupație, mai ales persoane care nu dispun de resurse financiare deosebite și care își manifestă disponibilitatea de a primi turistul în micuța lor casă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
realitate prin diferite strategii de discurs ale iconodulilor și detractorilor, autorul delimitează, fără să aibă aerul că ar face-o cu intenție, zona de „normalitate“ a discursului eminescologic, chiar dacă această zonă pare constituită mai mult din retrageri și palinodii. Discutarea valorizărilor negative ale lui Eminescu din epocă are rolul de a reînvia un climat canonic încă instabil, așa cum era pe când, de exemplu, Maiorescu scria Direcția nouă și Hasdeu îl persifla cu succes în gazetele umoristice. De ce ar fi importantă o astfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
o înclinație spre abstracție sau spre contemplație), care, cultivat în maniera cuvenită, conduce la un tip de succes cognitiv în mare parte străin distribuirii aplicative neutre a inteligenței (devenită instanță operațională rece). Această înclinație omniprezentă aspiră energii afective generatoare de valorizări noetice și plasează opțiunea științifică hotărâtoare și la nivelul predispozițiilor sau al intuiției natural distanțate de luminile unei certitudini atotcuprinzătoare. Nu te poți comporta epistemic pentru a încarna condiția reflectorului pur de realitate, pentru a-ți pierde contururile caracteristice unei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pe experiența proprie deschizătoare de perspective comprehensive se poate construi o concepție despre lume și o autentică doctrină socială coezivă. Celula corpului social devine, astfel, interioritatea monadologică și de la ea pornind se poate evalua starea generală a grupului. Interiorizarea înseamnă valorizare prealabilă, iar valorizarea este un fenomen relațional al unei interiorități care își alipește conținuturile de o realitate exterioară modelabilă. Aceasta din urmă, în contextul unei colectivități formate din indivizi egal-contributori la efortul teoretic profesionist (cum o arată munca de cercetare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
deschizătoare de perspective comprehensive se poate construi o concepție despre lume și o autentică doctrină socială coezivă. Celula corpului social devine, astfel, interioritatea monadologică și de la ea pornind se poate evalua starea generală a grupului. Interiorizarea înseamnă valorizare prealabilă, iar valorizarea este un fenomen relațional al unei interiorități care își alipește conținuturile de o realitate exterioară modelabilă. Aceasta din urmă, în contextul unei colectivități formate din indivizi egal-contributori la efortul teoretic profesionist (cum o arată munca de cercetare în echipă), alternează
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
două ori: să muncească trei luni în Maroc și să-i dea lichidarea doar jumătate din promisiune; un cântăreț în cinci limbi din București, strângea câte 18 19 euro pe zi într-o pălărie, în fața Academiei... Turismul excepțional organizat cu valorizarea monumentelor istorice. Anticii au făcut, cu adevărat ceva (din ce-au acumulat): monumente impunătoare, de regulă din marmură, și... legendele Olimpului. Cu astea au asigurat existența unui popor... cât va exista această manifestare omenească numită turism. Cine nu vrea să
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
complexul geografic", combinație de elemente caracteristice pentru ceea ce eu am conceptualizat drept spațiu d'entre deux, respectiv acel spațiu în care forțele exogene sunt mai puternice decât forțele interne, în care incertitudinile prezentului conduc la neîncrederea în viitor și la valorizarea sau chiar la inventarea unor trecuturi îndepărtate și mitice și, în fine, în care nivelul local este mereu prioritar și accelerează fragmentarea spațială. Sistemul comunist a fost un formidabil producător de spațiu, utilizându-l împotriva societății pentru a-i șterge
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
gândită decât ca o asociere între materie și spirit. Sub acest aspect pare evident faptul că a eticheta opera și viziunea paulesciană ca fiind mistică, fără a-i pătrunde înțelesul, este un gest hazardat și contraproductiv. Iată de ce se impune valorizarea gândirii filosofice paulesciene prin aprofundarea modului său de abordare, pentru că, printre altele, pare a fi singura cale către instituirea moralității în viața individuală și socială a omului, în sfârșit către pacificarea omenirii la care visa Paulescu. Marele învățat român Nicolae
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
poate substitui juisării sexuale, textul pornografic pretinde că declanșează în mod direct o excitație sexuală. Ceea ce tinde să-l facă absolut serios. 2. Eroticul Mai degrabă decât poveștilor deocheate, pornografia este de obicei opusă erotismului, cu care alcătuiește un cuplu. Valorizarea erotismului le permite multora, de altfel, să condamne pornografia, să o considere elementară, fără a risca să li se reproșeze că ar fi puritani. Fiecare dintre cele două noțiuni se legitimează, într-adevăr, prin respingerea celeilalte: eroticul nu încetează să
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
de dorință, să mă admire, să mă divinizeze, să-mi înfierbânte corpul cu mâinile lui, așteptând până când fiecare centimetru din pielea mea va vibra"*. "Lilith", în Vénus erotica, pp. 67-68. Vom nota aici două trăsături: importanța acordată lentorii, erotizarea și valorizarea întregului corp. Partenerul masculin este chemat să-i descopere unicitatea și perfecțiunea. Diferența dintre timpurile folosite este la fel de interesantă: textul la prezent al lui Chodolenko își propune să atingă o performativitate absolută a unui subiect atotputernic; în schimb, viitorul menține
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ale școlarizării: 37 * competențe de comunicare în limba maternă și în două limbi de circulație internațională; * competențe fundamentale de matematică, științe și tehnologie; * competențe digitale (de utilizare a tehnologiei informației pentru cunoaștere și rezolvarea de probleme); * competențe axiologice sau de valorizare (necesare pentru participarea activă și responsabilă la viața socială); * competențe pentru managementul vieții personale și al evoluției în carieră; * competențe antreprenoriale; * competențe de expresie culturală; * competențe de a învăța pe tot parcursul vieții. Odată asumat sistemul competențelor cheie, s-a
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
favoritele mele din lunga - prea lunga! - listă a celor care ne-au încântat singurătățile, ne-au albit nopțile și ne-au umplut abisul în care privim zilnic, și nu de pe crestele munților lui Caspar David Friedrich... N-am intenția vreunei valorizări. De altfel, după ani de intimitate cu muzica, n-aș putea să fac diferențieri. Ca și poezia, muzica este o stare de moment, un fel de imobilitate în infinitul dinamic, o dinamică imobilă, sieși îndestulătoare, din care se naște permanent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
omul și cum este munca,ci a cerceta ce semnificație are lumea pentru om, mai precis pentru un om cu trebuințe și idealuri socialmente și istoricește determinate.’’(Grunberg, 1972). Studiul valorilor profesionale de pe pozițiile psihologiei trebuie să releve capacitatea de valorizare a dezideratelor sociale în trăirile subiective, în modul de apreciere de către individ a activității. Exigențele care se impun în luarea deciziei, a opțiunii pentru o profesie în adolescență, reclamă un studiu sistematic și o investigație competentă în vederea formării unor comportamente
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
auz se raportează la muncă luând în calcul, în primul rând, factorii motivatori extrinseci (avantajele economico-financiare,asigurarea modului de viață dorit, condiții optime de muncă) și nu privesc munca ca o activitate socială care își are motivația în sine însăși. Valorizarea factorilor motivatori extrinseci ai muncii poate fi explicată luându-se în considerare contextul social, schimbările sociale intervenite după decembrie 1989, dar și particularitățile psihice ale elevului deficient de auz (gândire concretă, întârziere în evoluția psiho- motorie, deficit de stimulare intelectuală
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
de aceasta se observă că atât elevele, cât și elevii nu se orientează spre profesii cu funcții de conducere sau care să le permită să lucreze după propria planificare („conducerea” și „independența” - valori asociate acestor profesii fiind slab valorizate). Puternica valorizare a factorilor legați de motivația extrinsecă muncii poate fi explicată ca o consecință a particularităților psihice ale elevilor deficienți de auz, dar și ca o consecință a accentuării „individualismului” ca urmare a schimbărilor social-economice din țara noastră după decembrie 1989
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
afișat de Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene. Cred că ceea ce se întâmplă acum în lume este și consecința unui lung și continuu proces de desacralizare a pământului. Din planul interpretărilor mitologice și sacre, pământul a trecut în orizontul unor valorizări scientiste și ideologice. Magna Mater a devenit Terra. Un exemplu concludent este inventarea în 1852 de către Henri-David Thoreau a ecologiei ca știință. Pământul va face de acum încolo obiectul unor înflăcărate discursuri politico-ideologice. Desacralizarea mentalității sociale privind pământul atinge acum
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
acest lucru printr-o înțelegere deficitară a formulării. Față de valoarea profesională deținuții au manifestat dezinteres, înregistrîndu-se pe total rangul 18. Am putea interpreta acest fapt ca pe o condiție ce a favorizat săvîrșirea infracțiunii. La categoria omor, se observă o valorizare crescută a profesiei. Opțiunea pentru următoarele trei valori ca fiind între cele mai respinse poate aduce informații cu privire la structura internă a personalității a acestor oameni: prin respingerea valorilor, ei dau dovada existenței unei laturi a personalității lor lipsită de simț
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu satisfacții permanente de sine, admirarea de sine, supraestimarea; 5. intoleranța la frustrare, asociată cu nevoia de putere, de forță; 6. agresivitatea, afirmarea de sine și hipogenialitatea; 7. egocentrismul etic ca sistem de valori în universul delincventului constituit prin: a) valorizarea negativă a dezangajării sociale, prin valorizarea: I. agresivității; II. forței brutale; III. libertății ca dezangajare socială; IV. obiectului pe care trebuie să și-l însușească; b) valorizarea pozitivă a idealizării de sine, a puterii ego-ului: I. onoarea și amorul propriu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de sine, supraestimarea; 5. intoleranța la frustrare, asociată cu nevoia de putere, de forță; 6. agresivitatea, afirmarea de sine și hipogenialitatea; 7. egocentrismul etic ca sistem de valori în universul delincventului constituit prin: a) valorizarea negativă a dezangajării sociale, prin valorizarea: I. agresivității; II. forței brutale; III. libertății ca dezangajare socială; IV. obiectului pe care trebuie să și-l însușească; b) valorizarea pozitivă a idealizării de sine, a puterii ego-ului: I. onoarea și amorul propriu; II. dominație putere; III. plăcerea, folosirea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
7. egocentrismul etic ca sistem de valori în universul delincventului constituit prin: a) valorizarea negativă a dezangajării sociale, prin valorizarea: I. agresivității; II. forței brutale; III. libertății ca dezangajare socială; IV. obiectului pe care trebuie să și-l însușească; b) valorizarea pozitivă a idealizării de sine, a puterii ego-ului: I. onoarea și amorul propriu; II. dominație putere; III. plăcerea, folosirea averii și dorința de a avea; IV. lăcomia de bani, atribuirea și conservarea; V. afirmarea de sine și realizarea scopurilor personale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în 2003), deși ponderea lor în totalul persoanelor arestate a rămas relativ aceeași: 20%. Numărul de criminali este un indicator al civilizației unui stat. Cu cît civilizația avansează, se produce o diminuare a lor, ca urmare a educației și a valorizării tot mai sporite a vieții. Specialiștii au demonstrat de mult că inegalitățile sociale, și nu veniturile mici produc o creștere a criminalității. Atunci cînd spiritul comunitar, bazat pe legături de întrajutorare între membrii unei colectivități, se destramă ca urmare a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]