1,950 matches
-
Evei, șarpele,-n eșarpe// schimbîndu-se, îi dă ocol/ în lente panglici möbusiene;/ în lente, panglici möbusiene,/ schimbîndu-se, îi dă ocol" (ibidem). Sau următoarea combinație, Bacovia plus Aragon, în aceeași lascivă rotire de vals: "un vals slav rotitor întru slava ta vals/ ușor roșu 'n obraji de atîta efort/ dansezi fals mon amour și cînți fals acest vals/ și ești greu mon amour ca un lemn ca un mort// rotitor somnolent raz-dva-tri valsu' slav/ obrazul pe umărul tău să mi-l culc
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
schimbîndu-se, îi dă ocol" (ibidem). Sau următoarea combinație, Bacovia plus Aragon, în aceeași lascivă rotire de vals: "un vals slav rotitor întru slava ta vals/ ușor roșu 'n obraji de atîta efort/ dansezi fals mon amour și cînți fals acest vals/ și ești greu mon amour ca un lemn ca un mort// rotitor somnolent raz-dva-tri valsu' slav/ obrazul pe umărul tău să mi-l culc/ și să-ți spun te iubesc și să-ți spun că-ți sunt sclav/ și sunt
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
muzica Catedralei Romano-Catolice. Acești muzicanți catolici, mulți veniți din Viena, dar și germani, s-au încetățenit aici, la Timișoara. Pe lângă muzica sacră din Dom, ei au început să cânte și piese „la modă” în Viena, cum ar fi menuet sau vals. În timp, la începutul secolului al XIX-lea, au apărut și alți muzicanți, dar mai laici. În cadrul balurilor lumii ortodoxe, se asculta muzică specifică, dar treptat au apărut și interferențe, din dorința acestora de a se integra în noua lume
Agenda2005-35-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284136_a_285465]
-
și nivelul social, românii au inventat un dans de societate care se numește „romana“. Acest dans de societate inventat în Transilvania și răspândit apoi în Banat, avea la bază dansul popular românesc, dar avea și elemente de menuet și de vals. Balurile mai obișnuite, nu cele ale nobilimii, se țineau în secolul al XIX-lea în sala „Reduta“. În 1875, când s-a deschis noua clădire a Teatrului și a Operei, a existat o nouă sală „Reduta“, acolo unde astăzi este
Agenda2005-35-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284136_a_285465]
-
loc în interiorul sau în curtea căminului cultural. Ce se mai păstrează astăzi din aceste tradiții se poate observa la rugă sau la nedeie, când seara, toți sătenii bănățeni merg la bal. La oraș, de prin anii 1960-1970, rumba și tangoul, valsul și charlestonul sunt înlocuite de piese cântate de Beatles, Rolling Stones, The Shadows sau alte trupe rock. De atunci, balurile au început să se desfășoare în cu totul alt mod. La reuniunile de acest gen au apărut și diverse trupe
Agenda2005-35-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284136_a_285465]
-
compozitorul austriac Kurt Schmid, un colaborator fidel al muzicienilor din inima Banatului, care a demonstrat în anii precedenți că știe să creeze atmosferă de bună dispoziție. Programul concertului distractiv, care încheie anul calendaristic, cuprinde uverturi la opere și operete, arii, valsuri, polci, marșuri din creația compozitorilor Johann Strauss, Franz Lehár, Iosif Ivanovici și Kurt Schmid, care a compus o polcă franceză dedicată special Timișoarei. Ariile și liedurile vor fi interpretate de soprana Anna Bratus și tenorul Evgheni Udovin, ambii din Ucraina
Agenda2003-52-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281868_a_283197]
-
vor fi interpretate de soprana Anna Bratus și tenorul Evgheni Udovin, ambii din Ucraina. Concertul se va deschide cu uvertura la îndrăgita operetă „Liliacul” de Johann Strauss și se va încheia cu lucrarea „Im Strumschritt”, a aceluiași inegalabil rege al valsului. Biletele de intrare, care pot fi cumpărate începând din 27 decembrie, la casieria O.R.T. între orele 10-13 și 17-19, vor participa la o Tombolă specială de Anul Nou, la care se vor oferi premii valoroase. I. STANCIU Răzbunare cu
Agenda2003-52-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281868_a_283197]
-
la capătul deșertului acest dromader,/ insinuant, nu cere și nu este primit cu apă:/ aceasta se cheamă, simplu, Condiție...// Tenacitatea lui este proverbială, foarte/ departe de calea de dispariție, nisipul clipelor/ îl cîntă doine în chip de valuri și de valsuri/ albastre: aceasta se cheamă Elementul lui, cel/ cu care face el casă bună, cum s-ar spune, căscînd...// Dacă nu va dormi mai multe nopți, chiar/ o mie una, prea puțin contează motivul: aceasta se/ cheamă cum că el știe
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
Dansuri Uliczay se va redeschide luni, 5 mai, cu o serie de noutăți, între care prima ar fi derularea întregii activități în renovata Sală Lira din str. Miron Costin nr. 2. În programa antrenoarei Almuth Uliczay sunt incluse dansuri standard (vals, tangou, rock etc.) și latino (cha-cha-cha, samba, mambo, jive ș.a.). De un program și o atenție specială se bucură perechile care, pregătindu-se de propria nuntă, își doresc un spectaculos vals al mirilor sau, pur și simplu, siguranță în ringul
Agenda2003-18-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280966_a_282295]
-
În programa antrenoarei Almuth Uliczay sunt incluse dansuri standard (vals, tangou, rock etc.) și latino (cha-cha-cha, samba, mambo, jive ș.a.). De un program și o atenție specială se bucură perechile care, pregătindu-se de propria nuntă, își doresc un spectaculos vals al mirilor sau, pur și simplu, siguranță în ringul de dans cu acea ocazie deosebită. Cursurile Academiei Uliczay sunt deschise tuturor doritorilor, indiferent de vârstă, nivel de pregătire, aptitudini. Orele se desfășoară luni, miercuri și joi. Informații și înscrieri la
Agenda2003-18-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280966_a_282295]
-
citite, auzite și imaginate. „Venea elegant și purta foarte bine, cu dezinvoltură și prestanță, fracul. Iată o primă negare a legendei conform căreia era tot timpul neglijent și i se plimbau insecte suspecte pe guler. Pe urmă, dansa foarte bine vals și era plăcut în conversație. Ușor timid cu persoanele pe care nu le cunoștea și mult mai îndrăzneț cu doamnele pe care le frecventa, cu care era obișnuit și cărora își permitea să le spună și lucruri foarte decoltate, care
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
internă a scrierilor lui Sorin Titel, chiar dacă nu există unanimitate în această selecție. Tânărul scriitor din anii 1963-1970, foarte deschis spre modernitate, nu a dat o proză de profunzime sau de anvergură în schițele și povestirile din volumele Copacul (1963), Valsuri nobile și sentimentale (1967) sau în nuvelele din Noaptea inocenților (1970), nici în micile romane Reîntoarcerea posibilă (1966) și Dejunul pe iarbă (1968). Conjuncția dintre procedeele onirismului estetic și sugestiile noului roman francez creează un mic eveniment în romanul Lunga
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
abundă, împreună cu nostalgia aproape omniprezentă, în compoziția „Jurnal de vacanță” („Holiday diary”) interpretată emoționant de pianista Luminița Berariu. Schimbările de tempo creează pentru această lucrare o impresie muzicală deosebită. Studiind pianul în liceu, am fost plăcut impresionată de cele „Cinci valsuri” ale lui Benjamin Britten scrise la vârsta de 11 ani, care, deși juvenile, sunt foarte utile pentru un tânăr pianist. Cel mai dansant vals din cele cinci pare ultimul, având o pulsație atractivă. În programul serii, printre lucrările lui Benjamin
Centenar Benjamin Britten by Adina Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83422_a_84747]
-
lucrare o impresie muzicală deosebită. Studiind pianul în liceu, am fost plăcut impresionată de cele „Cinci valsuri” ale lui Benjamin Britten scrise la vârsta de 11 ani, care, deși juvenile, sunt foarte utile pentru un tânăr pianist. Cel mai dansant vals din cele cinci pare ultimul, având o pulsație atractivă. În programul serii, printre lucrările lui Benjamin Britten s-a numărat „Quatre chansons françaises”, în care există puține elemente care să sugereze că sunt opera unui compozitor englez, versurile cântecelor fiind
Centenar Benjamin Britten by Adina Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83422_a_84747]
-
calibru. Soprana Adriana Constanța Mesteș și pianistul Dragoș Mihăilescu vor da un ton curat-sentimental evenimentului, cu o „Seară de lieduri“ din creația lui R. Schumann, A. Dvorak, O. Messiaen, G. Enescu. Un Medalion Frederic Chopin cu Studii, Nocturne, Mazurci, Impromptu, Valsuri, Polonaise va susține sâmbătă, 11 septembrie, pianista Lia Dobric din Germania. Final perfect a trei zile de răsfăț, seara de duminică, 12 septembrie, stă sub zodia violoncelelor de neuitat: Alexandra Guțu și Marin Cazacu, acompaniați la orgă de Valentina Kohonicz
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
Și corale la Arad Orchestra Filarmonicii de Stat Arad va prezenta joi, 16 ianuarie, de la ora 19, un concert de Anul Nou sub bagheta dirijorului Dorin Frandeș, în sala Palatului Cultural din municipiul de pe Mureș. Programul concertului simfonic cuprinde uverturi, valsuri, polci și marșuri de Johann Strauss (tatăl), Johann Strauss (fiul), Jacques Offenbach, Emil Waldteufel și Iosif Ivanovici. Concertul simfonic din 23 ianuarie, ora 19, va fi dedicat creației compozitorului german Felix Mendelssohn-Bartholdy. Sub conducerea muzicală a dirijorului Horst Hans Baecker
Agenda2003-2-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280564_a_281893]
-
pentru aceste negocieri, iar Damascul să rămână cu armele chimice. În general, activă colaborare dintre SUA și Rusia din ultima vreme pe tema Siriei este una privită cu ochi buni de mai toți decidenții politici mondiali, dar se crede că valsul diplomatic e dansat în pași ghidați de Kissinger. ”Rusia nu are niciun interes să radicalizeze Orientul Mijlociu. Și au nevoie de noi ca parteneri”, spune Kissinger, care vorbește în mod regulat cu Vladimir Puțin. Henry Kissinger a devenit anul acesta nonagenar
Siria: Kissinger, dirijorul din culise al negocierilor ruso-americane by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55395_a_56720]
-
care menționa că “fiecare interpret preia conducerea, ori de câte ori o cere partitura, iar ritmul muzicii curge liber, urmându-și adesea propria-i mișcare independentă cu o libertate ce trece dincolo de limitele barelor de măsură”. Cele trei piese intitulate Marș, Lullaby și Vals au prilejuit muzicienelor posibilitatea de a-și etala convingător propriile calități, de a valorifica bogăția conținutului și varietatea stilistică a partiturii, de a realiza numeroase contraste dinamice, agogice și de expresie. Lucrarea lui Britten a evidențiat calitatea, măiestria și omogenitatea
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
mână, făcându-mi semne pe care în cele din urmă le-am priceput -, îmi oferise astfel ultimele rodii care crescuseră pe insulă, înainte de a fi înghițită de ape... * Dunărea este mai întâi albastră, dacă va fi fost vreodată, ca-n valsul vienez, nemuritorul, în desuetudinea lui. Intrând însă la noi, fluviul descrie cert o acoladă, iscălindu-se pe teritoriul României cu o parafă de hrisov vechi, străduindu-se să imite semnul „Pi". Ca și cum înainte de a tăia, inginerește, Carpații Meridionali, și-ar
Insula scufundată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6035_a_7360]
-
ca sufleur; clădirea a fost supraetajată în 1899, iar mai târziu a găzduit Reprezentanța Uzinelor și Domeniilor Reșița (UDR). Călătorie în timp și spațiu Primul volum al CD-ului cuprinde aproximativ 300 de ilustrate și invită, pe fundalul sonor al valsurilor lui Strauss (suntem doar în Mica Vienă!) și al vocii unui actor reșițean, la o călătorie cronologică în timp prin Cartierul Cetate pe următorul traseu: Cetatea, Castelul Huniade, Teatrul Național (așa cum arăta în diferite perioade), Piața Victoriei, cu Lloyd, dar
Agenda2005-31-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284022_a_285351]
-
Di-nainte rotind/ Într-un cerc fără scăpare./ A fost ce va fi,/ Un om supt în cer/ Pământ și o apă./ Totul este, a fost/ Ce va fi" (Kohelet). Titluri ca Avram Iancu, Kavafis la Alexandria, Village Sutra, Caligula, Vals trist de Sibelius, Samadhi, Argonauți, Elegie pentru Net Turner, Într-un muzeu de arme la Benares, dilată suficient spațiul imagistic și mental, încât relativ puținele poeme ale volumului să pară mult mai numeroase decât sunt în realitate. Nu este totuși
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
să mutileze această muzică când autorul este încă în viață!? Eu nici măcar nu am fost anunțat că cineva va “prelucra” lucrarea mea. Nici la înregistrare nu am fost invitat”, a spus Eugen Doga pe pagina de socializare. Pe muzica celebrului vals “Gingașa și tandra mea fiară” al compozitorului Eugen Doga au dansat circa 300 de balerini în deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci, scrie Moldova.org.
Român indignat de ce s-a întâmplat la SOCI. "Cum au putut să facă asta?" () [Corola-journal/Journalistic/74431_a_75756]
-
într-un tabloid necoafat, cum ar fi Click !. Becali s-a luptat cu tortul miresei-asta e cea mai tare fază, în opinia celor de la Click!. Ce mare chestie? Becali nu știe cum se taie decât mâncarea făcută la proțap. Despre Valsul mirilor, se spune că ” Au făcut senzație”. Ce senzație au făcut, depinde de la om la om. Mie, uneia, mi-a făcut senzația de greață. O altă informație interesantă pleacă de la un fapt divers: ”A ajuns la spital mușcată de rivala
Ziare la zi: Băsescule, cu cianură ai încercat? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25358_a_26683]
-
mult, în Nemurirea, Kundera pornește de la unele frînturi (cioburi) tematice, pentru a articula abia pe parcurs o entitate tematică propriu-zisă. Așadar, variațiuni și temă, construcție aplicată uneori în muzică de Schonberg, Webern ori Boulez. Regăsim, de asemeni, principiul ciclic în Valsul de adio, roman care emană tragica luciditate a celui ce știe că la anumite intervale de timp, pe lîngă faptul că istoria se repetă, omenirea este periodic supusă unei încercări căreia anevoie îi rezistă. Așa cum, bunăoară, travaliul variantic de extracție
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
în istoria muzicii românești, îndeosebi în calitatea sa de compozitor de muzică pentru fanfară ("Paza Dunării" - marș triumfal (1878), "Bravii noștri" - marș militar (1884), "Drepți! Marș pentru defilare" - op. 312 ș.a.), dar și de cameră ("Arii moldo-valahe" - op. 8, "Patetica" - vals de salon, op. 93, "Hora Târgoviștei" - dans românesc, op. 82, "Cântec de leagăn" - op. 101, "Vals romantic" - op. 109 etc.), corală și vocală. A colaborat de asemenea la "Lyra Română" - foaie muzicală și literară ce apărea în București prin anii
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]