17,513 matches
-
nivelul conținutului, cât și la cel al formei. La primul nivel, subiectivitatea locutorului reiese din însăși alegerea subiectului de prezentat, a coordonatelor acestuia; chiar și în situația în care subiectul respectiv este ,,impus", locutorul este subiectiv, într-o anumită măsură, variabilă de la caz la caz, în alegerea unora dintre aspectele acestuia, precum și a dominantei mesajului transmis dominantă care poate fi de tip informativ sau formativ, argumentativ, persuasiv etc.; de exemplu, în plan didactic, ,,tema" poate fi ,,impusă" de rigorile respectării/reflectării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
La fel spunem despre personalism: există o "logică formală" "interpretată" în filosofiile personaliste, între acestea aflându-se și personalismul energetic. (Termenul "interpretare" activează aici două sensuri, vizate în complementaritatea lor: cel în care îl folosesc logicienii atunci când dau valori unor variabile ce alcătuiesc o formulă, în cazul nostru "formula" fiind o anumită "logică formală" (aspectul formal al filosofiei); și cel în care el apare în mediile filosofiei hermeneutice: interpretarea propune o nouă lume; sau, în cuvintele lui P. Ricoeur: "În măsura în care sensul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
trebuie marcate, randamentul, durabilitatea marcajului, flexibilitatea și toleranța substratului ce urmează a fi marcat. Nu există un set de reguli ce poate fi aplicat în toate cazurile, fiecare caz trebuind considerat în mod individual. Complicații apar în cazurile interacțiunilor dintre variabilele de proces. Proprietățile materialelor Pentru orice material, capacitatea de absorbție, reflectivitatea și transmisivitatea se află în următoarea relație: grad de absorbție + grad de reflexie + grad de transmisie = 1 În general, metalele absorb eficient energia fasciculului laser Nd:YAG, în timp ce hârtia
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
în concordanță cu DIN 1356-2 /1996). Rugozitatea unei suprafețe procesate este determinată de acțiunea simultană a mai multor factori, dintre care unii au caracter aleator. Ca urmare, textura suprafețelor obținute prin inscripționare poate fi prezentată ca fiind dependentă de două variabile: o primă variabilă ce este măsurabilă și depinde de cinematica mașinii/instalației cu ajutorul căreia se efectuează operațiile de procesare (inscripționare a paletelor) și o a doua variabilă ce 119 este dependentă de geometria sculei care realizează prelucrarea (în cazul experimentărilor
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
textura suprafețelor obținute prin inscripționare poate fi prezentată ca fiind dependentă de două variabile: o primă variabilă ce este măsurabilă și depinde de cinematica mașinii/instalației cu ajutorul căreia se efectuează operațiile de procesare (inscripționare a paletelor) și o a doua variabilă ce 119 este dependentă de geometria sculei care realizează prelucrarea (în cazul experimentărilor realizate de mine este forma spotului fasciculului laser sau, în cazul inscripționarii mecanice, este de fapt diametrul vârfului de indentare). Pentru obținerea inscripționării paletelor în condiții de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
bază de pornire în configurarea structurii și componentelor rețelei neuronale implicate în prezentul capitol, s-a considerat utilă simularea inițială a unei rețele ce modelează funcții periodice, precum sin. Astfel, creând o bază de date de intrare compusă din trei variabile - a, b, c și o bază de date de ieșire alcătuită din două coloane de valori - sin (a+b), 199 sin (b+c), s-a putut identifica rapid, datorită omogenității câmpului integral de valori, ce au condus la o învățare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Subiectul se relativizează În raport cu altul sau cu diferitele circumstanțe, Își deschide anumite paliere identitare care sunt compatibile cu ale altora. Avem de a face cu o organizare „modulară” a personalității, diferitele module spirituale asamblându-se și activându-se În funcție de numeroase variabile (e nevoie, uneori, de o evidențiere „cameleonică” a noastră!). Identitatea culturală autentică este flexibilă, modificabilă, structurantă, autoconstructivă. Ne „descoperim” ca personalitate pe măsură ce intensificăm relațiile cu celălalt. Desigur, personalitatea se organizează În jurul unui nucleu axiologic relativ stabil, dar care polarizează, din
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
index, denumit "indexul sărăciei umane", un index pentru 77 țări în dezvoltare și un altul pentru 17 țări industriale. Primul măsoară deprivarea de capabilități umane de bază. Al doilea încearcă să măsoare sărăcia umană în lumea industrială, incluzând astfel de variabile ca excluderea din lumea muncii și conexiunile sociale ale acesteia. Că starea de sărăcie umană este un atentat la securitate, națională și internațională, constituie un fapt conștientizat tot mai mult în guvernare, fie ea națională sau globală. Fostul secretar general
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu acces mai ușor și mai rapid la cunoaștere. În era informației globale, cunoașterea înseamnă putere de calitate superioară. Globalizarea creează oportunități sporite pe piețele muncii și determină restructurarea modernă a acestora. Extinderea acestor piețe, stabilitatea și calitatea muncii sunt variabile strategice cheie în politica dezvoltării, au un rol semnificativ în reducerea sărăciei și îmbunătățirea calității vieții. Crește cererea de muncă în sectorul terțiar, al serviciilor, al muncii bazate pe cunoștințe și tehnologii intensive, atât în economiile naționale, cât și în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și o parte dintre investigațiile noastre, cu precizarea că vom lua în considerare criticile aduse cercetărilor centrate pe noțiunea de agresivitate care reduc explicația actelor violente ale minorilor la relația dintre imitație, agresivitate, expunerea la violența mediatică, ignorând sau subestimând variabilele sociale (mediul social, sărăcie, grupuri marginalizate etc.). Întrebările cărora trebuie să li se răspundă sunt următoarele: Expunerea la violența mediatică are drept consecință principală inducerea unui fenomen de incitare, sau are și alte consecințe? Care sunt funcțiile societale și sistemice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și modul în care sunt percepute reprezentările violente variază în funcție de un număr limitat de factori ca: disponibilitățile subiecților față de un canal media sau altul, față de un gen de prezentare; nivelul social; vârsta, sexul și modurile de selectare a emisiunilor (aceste variabile sunt incluse și în studiul nostru). - Încă primele cercetări din anii ’50 (W. Schramm, un „clasic” al studiilor media) au indicat două tipuri fundamentale de preferințe ale telespectatorilor: a) cele care sunt orientate spre povestiri și reprezentări producând o gratificație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și imagini care produc o gratificație amânată (afaceri publice, probleme economice și sociale, știință, educație, sănătate etc.). - Alte cercetări au arătat că preferințele băieților pentru povestiri despre asasinate, furturi și accidente erau cu 10% superioare față de cele ale fetelor (deci variabila „sex” este importantă). - Cercetări ca cele ale lui Signorielli au scos în evidență că mai ales în intervalele orare de maximă audiență, publicul larg, în care sunt cuprinși și copiii, nu are „de ales, în aceste intervale producându-se o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ceea ce se numește „generația catodică” și evaluarea rolului televiziunii în promovarea unei „culturi a violenței”, începând din copilărie. De unde importanța măsurării timpului petrecut mai ales de copii și adolescenți în fața ecranelor TV și a ecranelor ordinatoarelor; 2. Importanța majoră a variabilei vârstă în măsurarea consumului televizual și a efectelor acesteia, pornind de la ideea conform căreia copiii văd altfel și altceva în emisiunile TV, în comparație cu adulții, copiii atribuind imaginilor semnificații specifice. De aceea, studiul consumului TV este gândit în funcție de tranșele de vârstă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
impregnați de violența televizuală. De asemenea, metodologic este important a ieși din dogma „efectelor directe, imediate și pe termen scurt” ale comunicării de masă și în special ale comunicării televizuale, pentru a măsura impactul violenței televizuale prin corelarea a trei variabile: 1. Conținuturi violente transmise prin televiziune; 2. Durata expunerii la TV și 3. Vârsta receptorilor de programe TV. Modelul de urmat este, în acest sens, studiul longitudinal american asupra a 700 de familii care trăiesc într-o zonă din nordul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care privesc la TV pentru distracție este mult mai mare (45,5%), decât al adolescenților în vârstă de 15-18 ani (34,3%). În ce privește consumul TV pentru informare, este doar de aproape 3 procente în favoarea celor de 15-18 ani. Corelația cu variabila „mari”/„mici” consumatori indică diferențe de motivație/utilizare/gratificație a televizionării. Din ancheta CURS-SA, în cooperare cu CSMNTC Universitatea din București, efectuată pe trei eșantioane de elevi (7-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani), în 2005 au fost puse în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
are asupra copiilor, inclusiv asupra adolescenților. Tocmai de aceea, astfel de investigații își propun să evalueze și chiar să cuantifice modul diferit în care televiziunea este vizionată și influențează socializarea, precum și comportamentele copiilor și adolescenților în funcție de variabila vârstă. În raport cu această variabilă, copiii sunt doar aparent expuși la aceleași conținuturi, contextele de vizionare sunt diferite, precum și modul de a recepta programele și sensul atribuit conținutului acestora. În funcție de vârstă, ei au capacități cognitive și empatice diferite, o imatură experiență a lumii însăși, precum și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dintre violența televizuală și agresivitatea copiilor. Acest articol prezintă câteva concluzii generale ale studiilor internaționale și analizează efectele pe termen scurt ale expunerii copiilor la violența televizuală, în România. Sunt folosite tehnici de analiză multivariată efectuate în SPSS și LISREL. Variabilele analizate au fost extrase din cercetările Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (CSMNTC), de la Universitatea din București. Introducere Televiziunea și violența constituie teme foarte investigate în domeniul științelor sociale. O estimare a studiilor efectuate în ultimii 50
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
potrivit căreia copilului agresiv pur și simplu îi ”place” să urmărească mass-media agresive mai mult decât altora (Huesmann, 1986a, 1986b). Cealaltă teorie alternativă care a fost discutată pe larg este cel mai bine descrisă ca teoria „celei de-a treia variabile”. Se știe că numeroase caracteristici demografice, familiale și personale se corelează atât cu vizionarea TV, cât și cu agresiunea (Comstock și Paik, 1991). Aceasta teorie sugerează că relațiile pe termen lung dintre agresiune și expunerea la violența din mass-media sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
vizionarea TV, cât și cu agresiunea (Comstock și Paik, 1991). Aceasta teorie sugerează că relațiile pe termen lung dintre agresiune și expunerea la violența din mass-media sunt false și derivă din asocierea strânsă cu una sau mai multe dintre aceste variabile terțiare. S-a constatat că acei copii care au un IQ scăzut și care aparțin familiilor cu un status socioeconomic modest urmăresc TV mai multe ore (Comstock, Paik, 1991). Obiceiurile de vizionarea TV ale parinților influențează deasemenea obiceiurile de vizionare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și mai curajos și mai îndrăzneț. 3. Mă ajută/mă fac să le imit în relațiile cu alții. 4. Mă îngrozesc și îmi dau un sentiment de nesiguranță. 5. Îmi perturbă somnul. Predictorii au fost căutați într-un set de variabile care măsoară consumul TV, expunerea la conținut violent și caracteristicile socioeconomice ale familiei. Este cunoscut că percepțiile și raționamentele pe care le fac copiii, mai ales cei mai mici dintre ei, sunt influențate de comportamentele observate în jurul lor dar și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
continuare, vom încerca să explicăm percepțiile copiilor asupra violenței televizuale și efectele pe termen scurt analizând modelul structural din figura 1. Figura 1. Model teoretic 1: Expunerea la violența televizuală și efectele asupra tinerilor Expunerea la TV se măsoară cu variabilele corespunzătoare expunerii la TV în zilele lucrătoare și la sfârșit de săptămână, la care se adaugă variabila de consum privind emisiunile cu cea mai mare cantitate de violență: filmele, desenele animate și știrile (Ștefănescu, 2005). Percepția violenței din emisiunile televizate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
structural din figura 1. Figura 1. Model teoretic 1: Expunerea la violența televizuală și efectele asupra tinerilor Expunerea la TV se măsoară cu variabilele corespunzătoare expunerii la TV în zilele lucrătoare și la sfârșit de săptămână, la care se adaugă variabila de consum privind emisiunile cu cea mai mare cantitate de violență: filmele, desenele animate și știrile (Ștefănescu, 2005). Percepția violenței din emisiunile televizate se stabilește pe baza percepției subiective a violenței din filme, desene și știri. Efectele pe termen scurt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe baza cărora s-ar putea investiga efectele pe termen lung. În urma analizei structurale s-a constatat că modelul este nedefinit pentru datele luate în considerare. Cu alte cuvinte, s-ar putea avansa ipoteza că putem introduce în model o variabilă suplimentară, ca „a treia variabilă” pentru a îmbunătăți modelul. (este bine) În acest scop s-a recurs la variabila „status socioeconomic” (SES) măsurată prin intermediul ocupației părinților și al dotării gospodăriei cu aparatură electronică (TV, radio, computer, conectare la Internet, antena
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
putea investiga efectele pe termen lung. În urma analizei structurale s-a constatat că modelul este nedefinit pentru datele luate în considerare. Cu alte cuvinte, s-ar putea avansa ipoteza că putem introduce în model o variabilă suplimentară, ca „a treia variabilă” pentru a îmbunătăți modelul. (este bine) În acest scop s-a recurs la variabila „status socioeconomic” (SES) măsurată prin intermediul ocupației părinților și al dotării gospodăriei cu aparatură electronică (TV, radio, computer, conectare la Internet, antena pentru satelit, video/DVD etc.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este nedefinit pentru datele luate în considerare. Cu alte cuvinte, s-ar putea avansa ipoteza că putem introduce în model o variabilă suplimentară, ca „a treia variabilă” pentru a îmbunătăți modelul. (este bine) În acest scop s-a recurs la variabila „status socioeconomic” (SES) măsurată prin intermediul ocupației părinților și al dotării gospodăriei cu aparatură electronică (TV, radio, computer, conectare la Internet, antena pentru satelit, video/DVD etc.). Variabilele introduse în calcul sunt recodificări ale variabilelor brute, astfel încât să se obțină o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]