9,893 matches
-
hotarul în Basarabia cântând “Hai la Domnul Sfântul / Haidem peste Prut / Să luăm pământul / Care l-am avut”, rușii au intrat în Bucovina. În septembrie, armata țaristă a ajuns la porțile Cernăuțiului determinând retragerea întregului aparat guvernamental și administrativ la Vatra Dornei. După ocuparea, la sfârșitul lunii noiembrie, a capitalei Bucovinei au început recrutările și în districtul Sucevei. Cu câteva zile înainte de trecerea în noul an, primele coloane rusești au trecut peste apa Siretului. „Drumul, negru de căzăcime rusească” Așa cum se
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
Forum - Moderator: Prof. Mihai Popescu - 09:00-09:15 Adriana GRIGORESCU: Constantin Brâncoveanu și Brăila 09:15-09:30 Domnită RAȚIU: Constantin Brâncoveanu și Ardealul 09:30-09:45 Gheorghe SPORIS: Povestea ultimului Basarab 09:45-10:00 Traian & Aristotel Cristian ZORZOLIU: Mănăstirea Brâncoveni - vatra de istorie și civilizație 10:00-10:15 Octavian ONEA: Doamna Maria, jumătatea prahoveana a Sfanțului Constantin Brâncoveanu 10:15-10:30 Adriana GRIGORESCU: Constantin Vodă Brâncoveanu și Buzăul 10:30-10:45 Elenă ARMENESCU: Constantin Brâncoveanu -domn al culturii europene și sfânt
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
când discipolul și-a torturat maestrul, când logodnica și-a cununat alesul cu securitatea, când cel scăpat din mare primejdie și-a ucis salvatorul, când dezertorii și trădătorii au fost puși în onoruri, ierarhii și demnități, când sistemul-comunist, a uzurpat Vatra părintească a Neamului daco-român primitor de Dumnezeu și străini, și când Răscumpărătorul omenirii, a fost hulit, batjocorit, întemnițat și ucis de milioane de ori prin cei sacrificați în numele LUI. A fost însă și vremea, cănd Biserica și-a dat Marea
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
MARTIN -București / România Ion Marieta Alină - Brăila / România Mariana Dobrin - Pitești / România Mircea Lungu - Constantă /România MENȚIUNI PROZA Agapie Gina - Buzău / România Magdalena Iugulescu - Brăila / România Corneliu Zeana - București / România Ana-Cristina Popescu - Caransebeș / România Mihai Știrbu - Român / România Gheorghe Vicol - Vatra Dornei / România Elisabeta Iosif / București / România Ioan Adrian Trifan - Ploiești / România Anastasia Dumitru - Constantă- România Diana Vrabie - Bălti, Republica Moldova Valentina Bișog / Valentina BECART (pseudonim literar)- Pașcani / România MENȚIUNI SPECIALE PROZA Laurian Lodoaba - Lugoj / România Liliana Moldovan -Tg. Mureș / România Ottilia
PREMIILE CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI PROZĂ STARPRESS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349130_a_350459]
-
cu mare impact în orașul de la poalele Feleacului. Editor-fondator al revistei Cetatea Culturală, publică într-un număr impresionant de alte ziare și reviste din țară și din străinătate. Colaborează de-a lungul anilor cu: Steaua, Tribuna, Napoca Universitară, Echinox, Amfiteatru, Vatra, Astra, România literară, Luceafărul, Cronica, Ramuri, Convorbiri literare, Orizont, Familia, Urzica, Flacăra, Femeia, Pro Saeculum, Poesis, Excelsior, Sud, Mișcarea literară, precum și cu reviste din Marea Britanie, SUA, Canada, Croația, Ungaria, Moldova, Iran, Israel, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud. A avut și are
DAN BRUDAŞCU, LA ANIVERSAREA CELOR ŞAIZECI DE ANI DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349157_a_350486]
-
le-am adunat de peste tot. În acea cameră mă simt acasă, la țară, în anii copilăriei mele. Mă doare inima de prea mult frumos! E o așezare ctitorită pasămite pe strămoșești temelii, de vreme ce aici folclorul se simte că are rădăcină! Vatra satului s-a format la Revolutia lui Tudor Vladimirescu de la 1821,când s-au asezat pe ea cinci familii de peste Olt, din zona Romanaților și alte cinci familii din Cărbuneștii Gorjului - de aici și denumirea de Olteni. Graiul localnicilor are
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
bine zis, Ion Cristofor vă prezintă „Un maestru al reportajului - Roni Căciularu”, introducându-vă, pe scurt, în viața acestui autor și în conținutul celei mai recente cărți publicată de el: „Dragoste și parfum de portocală” (2013, f.est. și rev. Vatra veche, iunie 2014), iar doamna Elena Buică din Toronto vă „anunță” că „De ziua Canadei seniorii îi aduc mulțumiri”, iar George Coandă din Târgoviște încearcă să vă convingă de realitatea înfățișată de un titlu pretențios: „Antologiile SINGUR o paletă de
INVITAŢIE LA LECTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349205_a_350534]
-
Țară. Dor, cântat și plâns în mărfarele, cu care erau duși ca vitele până la Cercul Polar. Dor plâns în necuprinsa taigauă siberiană de bunicii noștri și copiii lor (adică părinții noștri), mulți dintre care nu s-au mai întors la vatră, mistuiți de acest dor, dar și de tratamentul inuman la care erau supuși de cei care iau „eliberat” de casă, de gospodărie, de gutuiul din grădină, de cireșul din ogradă. De ce, însă, nu reușim să facem reunirea? De ce cei mulți
REUNIREA NU MA E DOAR O DORINŢĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822]
-
de fontă, iar acum trebuia să dea foc să o încălzeasca pentru înmuiatul rufelor. Cu ochii încă mijiți, se îmbrăcă repede și aprinse focul, își așeză patul și sortă rufele pentru înmuiat. Privea la flăcările care ardeau lemnele trosnind în vatră și o năpădiră amintirile. Cât trecuse, oare? Trecuseră cinci săptămâni de când venise cu mama și tata la Craiova să-i cumpere cadouri, pe motiv că luase premiul I, ca recompensă. Mătușa insistase să i-o lase să mai stea la
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
cu mine? Mătușa este... mătușă. Cum să-i spun mamă? Nu este mama mea! » Lena îi ceruse în nenumărate rânduri să-i spună mamă. De câteva ori o trăsese și de păr din această cauză. Jocul limbilor de foc din vatră mângâiau cu blândețe lacrimile, ce-și croiseră drum pe patru rânduri înnodându-se sub bărbia fragedă a Romeliei, prea timpuriu inundată în amarăciune. Tresări când în plită trosni un lemn de salcâm, își sterse repede lacrimile cu poala rochiței și
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
printre spini În drumu-i spre cerdac. Gătește-te din nou Tu, obcină frumoasă, În mândru-ți strămoșesc trusou Și vină iar acasă. Ți-om face nuntă cu alai, Cu mare fast și veselie, Că vine vremea iar să stai În vatră, la chindie. În dreapta mamei tu vei sta Și straja fi-vor nașii, Iar sufletu-ți va fremăta Când chiui-vor toți nuntașii. Amaru-ți chin se va topi În sârbe, hore și-nvârtite. Cu brațele deschise te-om primi Și-n brâul
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]
-
Imnelor”, Ioan Alexandru, pe numele de nastere Ioan Sandor, despre acesta vorbind Al.Florin Țene. Am trecut prin Sâncraiul Almașului, Zimbor,am străbătut Valea Almașului, cu un peisaj mirific. Am constatat, prin relatările profesorului Vasile Sfârlea că Sălajul este străveche vatra istorică și monahala, ca mânăstirile din Sălaj sunt vetre ale ortodoxiei și romanismului. Prima oprire a fost Mănăstirea Strâmba așezată într-o oază de verdeață și flori. Liniștea ne pătrundea în suflete. Părintele călugăr care ne-a vorbit despre istoria
PE URMELE ISTORIEI ÎN AFLAREA LUMINII ADEVĂRULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348570_a_349899]
-
despre acesta vorbind Al.Florin Țene. Am trecut prin Sâncraiul Almașului, Zimbor,am străbătut Valea Almașului, cu un peisaj mirific. Am constatat, prin relatările profesorului Vasile Sfârlea că Sălajul este străveche vatra istorică și monahala, ca mânăstirile din Sălaj sunt vetre ale ortodoxiei și romanismului. Prima oprire a fost Mănăstirea Strâmba așezată într-o oază de verdeață și flori. Liniștea ne pătrundea în suflete. Părintele călugăr care ne-a vorbit despre istoria acestui lăcaș de cult. Academicianul Marius Porumb scria că
PE URMELE ISTORIEI ÎN AFLAREA LUMINII ADEVĂRULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348570_a_349899]
-
și înflăcărare muiată-n lacrimi, atunci când le calcă pământul sfânt, amintindu-și de ilustrele nume care le-au dat strălucire: “Așa gândit-au Crăișorul / Și moții săi cu chip de piatră, / Că libertatea-și ia obolul / Din trăitori pe astă vatră. // Alături fostu-i-a Ciparu, / Bărnuțiu, Axente și Șaguna / Și luminatul Mureșanu, / Uniți în gând, cu toții una” (Cruce de istorii). Pentru toate aceste jertfe eroice, poetul aduce prinos de recunoștință prin cuvânt și cântec, în poemele de față: “Aș semăna
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
deal, / Și neînchisa noastră rană, // Din grea durere moștenită, / Din ură strânsă-n calendare, / Din cea speranță de ispită, / În bobul pâinii din hambare, // Din datina ce ni-i lăsată / Și din colindul uns cu miere, / Din focul sacru de pe vatră, / Cu doina coaptă în durere, // Din învechitele icoane / Cu muc de sfântă lumânare, / Din șirul nesfârșit de IOANE, / Pierdut în mărgini de uitare, // Din teascul clipei care-i dusă, / Și din porunca tăinuită, / La grinda vremilor îi pusă / Averea noastră
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
grinda vremilor îi pusă / Averea noastră moștenită, // Cu un cuvânt de-mbărbătare / La veacurile ce-or să vină, / Să ținem dreaptă cea cărare, / De vrem s-avem în noi lumină” (Moștenire). Nu numai din cărți învață copilul cum să trăiască. Vatra satului este adevăratul educator și învățător pentru copii și tineri. Acolo ei deprind normele de comportament, normele morale și cele lumești. Aceste învățături sunt de neșters din inima și mintea copilului, până în ultima clipă. Și de acesteă învățătură, nescrisă depinde
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Azi, martori încă trăitori, / Ca mâine, pulbere-s de stele” (În spița noastră nu-s bătrâni). Poemul “Moștenita avere” este adevărata profesiune de credință și cea literară a lui Mircea Dorin Istrate: “Sunt huma Ardealului meu românesc, / Născut pe o vatră străbună / Din vrerea și legea ACELUI ceresc, / Ce vrut-a aici să mă pună. // Mi-e satul cuibarul în care-am crescut, / Cu mintea visând în afară, / Aici învățat-am la toate-nceput / C-un popă și-un dascăl de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Și încă s-o las nepieire. Că ea e DUREREA acestui pământ, / SPERANȚA ce moare și-nvie, / DREPTATEA de care mereu e flămând / Țăranul ce-asudă pe glie. // Ne tragem tăria pe care-o-nmiim, / Lăsând veșniciei o urmă, / Din vatra și neamul ce încă-l iubim / Și care se-nvăluie-n brumă. // Vremelnic prin viață la cruce de timp, / Pripon eu am fost de uitare, / M-oi duce de-acuma, că-i vint anotimp / Pe ceea ne-ntoarsă cărare. Rămâne-or uitării mai
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
36. SIMA IONEL - Baia Mare, Maramureș 37. STAMATE Eleonora - Tecuci, Galați 38. STROIA George-Nicolae, Adjud, Vrancea 39. STROIA A. Gheorghe - Adjud, Vrancea 40. TĂNASE Maria Ileana - Romă, Italia 41. VASILICA Aurel - Slobozia, Ialomița 42. VASIU Ioan - Orăștie, Hunedoara 43. VICOL Gheorghe - Vatra Dornei, Suceava 44. VOICU Daniela - Brüste, Elveția B. Actori printre Vise - antologie de proza scurtă contemporană românească, au fost validate următoarele înscrieri: 1. ALBU Magdalena - Rm. Sărat, BZ 2. BATOG-BUJENIȚĂ Mihai - Iași 3. BOTIȘ Mircea - Sibiu 4. BOTIȘ Radu - Ulmeni
ACTORI PRINTRE ASTRE (POEZIE) ȘI ACTORI PRINTRE VISE (PROZĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348619_a_349948]
-
și astfel viața de familie continuă... Cine pătrunde dincolo de ușa ferecată a nefericirii în familie? Cine-și asumă dreptul? Doar poliția, sosită după dezastru ... De la Grecii antici, cred, a rămas legenda: căminul se întemeiază numai atunci când femeia aduce focul din vatra sacră a mamei pentru a-l aprinde în propriul ei cămin. În zilele noastre cred eu, la întemeierea unui cămin și femeia și bărbatul trebuie să scormone în vatra sacră de-acasă, s-aducă focul să ardă în noul lor
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
rămas legenda: căminul se întemeiază numai atunci când femeia aduce focul din vatra sacră a mamei pentru a-l aprinde în propriul ei cămin. În zilele noastre cred eu, la întemeierea unui cămin și femeia și bărbatul trebuie să scormone în vatra sacră de-acasă, s-aducă focul să ardă în noul lor cămin. Simt, parcă, prăbușindu-se o lume, am viziunea coșmarească în care îmi apar, ieșind dintre dărâmături, infirmi, cocoșați, pitici pe două picioare deformate, purtând cu ei, cioburile unor
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
activitatea îndeosebi în revista Moldova Literară, pe care domnul profesor Mihai Păstrăguș a condus-o în calitate de redactor-șef până în martie 2014, revistă pe care a ridicat-o la standarde europene, atât prin conținut, cât și prin aspectul grafic. Satul, ca vatră născătoare de valori, l-a zămislit și pe omul de cultură, Mihai Păstrăguș, care s-a născut pe 26 martie 1936 în Buhalnița, comuna Ceplenița, județul Iași, nu departe de Cotnari. Clasele primare le-a urmat în comuna natală, apoi
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
de artă și literară în publicații și reviste literare și de cultură: Convorbiri Literare, Cronica, Ateneu, Revistade Pedagogie, Revista de Filosofie,Buletinul Institutului PolitehnicIași- seria științe sociale, Analecta Husserlianași RomanianRootsîn S.U.A., Filosofska Istrazivanja- Croația, Noi Tracii- Italia, AnticArt Magazin- București, Vatra Veche- Tîrgu Mureș, Armonii Culturale - Focșani, Revista Româna- Iași, Nomen Artis- București, cotidienele: Flacăra Iașuluiși Ziarul de Iași, Crai Nou- Suceava și Monitorul de Botoșani, Est-Curier, Criuleni din R.M Moldova, revista Dor de Basarabia, Iași, Revista Cenaclul de la Păltiniș-
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
gândi. Porni din Drobeta Turnu-Severin spre Baia de Aramă devreme, cu gând să ajungă la Tismana către amiază. Și acolo se găsea, după cum aflase, o certitudine pentru continuitatea neamului pe teritoriul românesc, dovedită prin faptul că toate lăcașurile sfinte fuseseră înălțate pe vetre de cult getice, creștinate mai apoi și însemnate prin mici biserici de lemn. Într-adevăr, Mănăstirea Tismana descindea dintr-un spațiu amenajat cândva pentru adunări păgâne, în secoli creștinate, fiind prima biserică din tisă, de unde-i vine și numele. Înălțată
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
Una făcea ce făcea și mă ciocănea în frunte Tac tac tac prietenește Este ora să bei o tabletă de Histazol Tac tac tac în creier și peste copac În pământ străin IEȘIREA PATRIEI DIN VISE Mai înainte aceasta era vatra Unde se întindeau masa și cântecul Unde creșteau copiii Se țeseau vise O Fitore un Ilir o Shpresa Și o Patrie mică Ei sunt acum undeva în Kiruna Au devenit mai fragili Mai apatici Și în vise poartă spaima Deșerturilor
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]