3,889 matches
-
pământului, Cerul l-a iertat și s-au împăcat trimițând din nou sărutări de ploi din belșug, a deschis iar porțile albastre . Cerul se oglindea din nou în luciul apei ... .picura raze de soare și-i încălzească inima sleită de veșmântul iernii . În nopțile mai răcoroase și târzii aprindea felinarele ,ca drumeții să nu rătăcească cărarea spirituală . Zi de zi cerul și pământul numără anotimpurile împreună, împart timpul cu bune și rele trăind la depărate, dar prieteni...oare, până când? Referință Bibliografică
DRAGOSTEA ÎNTRE CER ȘI PĂMÂNT.... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375202_a_376531]
-
este un colț dintr-un tărâm fermecat. Aici poți face cunoștință cu pe Micul Prinț coborât de pe planeta lui necunoscută, un asteroid, unde stelele râd și o floare fără de seamăn pe lume, cu doar patru spini își pregătește cu grijă veșmântul ca să bucure ochiul. Pe Habarnam și prietenii lui, prichinduți și prichinduțe, pe Alice în Țara Minunilor, pe Vrăjitorul din Oz, Mary Poppins, pe Prințul Fericit, Mica Sirenă, Fetița cu chibrituri și pe atâția alții. Tărâmul poveștilor e înțesat cu simboluri
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SIMPLITATE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului nu sunt de prisos frunzele rătăcite prin noiembrie ne vom face din ele veșminte s-acoperim timpul pierdut tristețile adunate uitarea că pământul are lacrimi pe care le leagă de trunchiuri puternice și-apoi le risipește nu sunt de prisos frunzele înecate ca memoria în amintiri ne vom face din ele veșminte să le
SIMPLITATE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372706_a_374035]
-
din ele veșminte s-acoperim timpul pierdut tristețile adunate uitarea că pământul are lacrimi pe care le leagă de trunchiuri puternice și-apoi le risipește nu sunt de prisos frunzele înecate ca memoria în amintiri ne vom face din ele veșminte să le purtăm acolo unde nu se cunoaște destrămarea. Referință Bibliografică: Simplitate / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SIMPLITATE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372706_a_374035]
-
horă. Le pun aripi doctore și le las să zboare, ca fluturii. Colorații mei fluturi! Știi doctore, eu sunt poliglotă, vorbesc noaptea cu luna, să-mi vindece furtuna, vorbesc cu stelele, să-mi înșire mărgelele, ascult șoaptele pământului și mângâierea veșmântului vântului. Murmurul florii când înflorește, îl aud și inima-mi crește. Al norilor îl știu și plânsul cocorilor, semnându-se pe creștetul zorilor. Simt pulsul pământului pe carotidele râurilor. Mă oglindesc în bobul de rouă și mâinile-mi le spăl
DE SUFLET de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372724_a_374053]
-
PRIVESC TOAMNA Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Privesc Toamna despărțirii de natură și de viață, și-mi pun dorul regăsirii în a credinței speranță! Privesc Toamnă ruginie în al copacilor veșmânt ce coboară-n veșnicie, spre a renaște din pământ! Privesc Toamna ce-și leagănă frunza codrului doinită, cum vântu-i țese plapumă, păduricei desfrunzită! PrivescToamna cernând norii, cu-a lacrimilor risipă, când pe Cer se-nvârt cocorii, ducând un dor sub
PRIVESC TOAMNA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372747_a_374076]
-
scriind primele mele versuri...Și nu m-am mai oprit!”, mărturisește cu sinceritate Georgeta Resteman. În poezia intitulată Debut, poeta vibrează de armonie. E acea armonie interioară, izvor limpede care o determină să îmbrățișeze cu doruri poezia. Cel mai frumos veșmânt al poetei este haina de fericiri țesută prin vers și brodată cu metafore de o profunzime aparte. Munții, de altfel, simbolizează puterea și măreția pe care o deține: „Am fost prin roua poleită-n taină De un izvor imens de
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
căruia am învățat să iubesc să sufăr și să aprind prima lumânare țin minte cum am sărutat-o pe mama și m-am rugat lui Dumnezeu să se joace cu mine eram devorat de frică și de întunericul decupat din veșmintele lui tata prins în acest sentiment ciudat am ucis o lacrimă am strigat și moartea s-a zgâit la mine ca la o pradă nici nu știu dacă sunt fericit sau trist știu doar că nu-mi aparțin am privirile
ÎNTRE MINE ŞI CER E O UMBRĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373280_a_374609]
-
se obișnuise să facă totul fără opreliști, când avea chef și-și pierduse răbdarea, fiind chiar morocănos. Unchiul Stump, așa se numea stăpânul colibei, se hrănea cu vânat; la magazin se ducea doar o dată pe an, pentru a-și procura veșminte. Era un vânător iscusit, cunoștea mai multe metode de a prinde iepurii sau urșii în capcană. Coliba era situată într-un afund de pădure, astfel că unchiul Stump putea să vâneze și în apropiere de casă. Aici, în munți și
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373256_a_374585]
-
doi ochi albaștri, Mâna, aprinde-o lumânare... Hârtia e mereu în preajmă, Versurile-ncep să zboare... Aventura unei zile, Sau povestea unei vieți, Se transformă-n poezie În pragul unei dimineți... Iluzii, ură sau pasiune, Împliniri, singurătate, Toate-mbracă alt veșmânt Și poezie devin, toate. Așa petrec noapte de noapte... Și de somn, nu am habar... M-am născut să fiu poetă... Să beau...al muzelor nectar! POETA ȘI MUZA Fierbinte noapte de iubire, O poetă și o muză.... Luna strălucea
VIATA DE POET de ADA SEGAL în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373284_a_374613]
-
în suferință... și lacrimile dor când știu că lângă tine un alt dor drumul suie chiar dacă-al lui destin e să fie meteor. Nu vina e-ntrebarea, nu ea e un răspuns. Purtăm aceeași vină născută din orgolii, când în veșmânt de taină de lume am ascuns că-n sufletele noastre au înflorit magnolii. E vina că pe pragul durerii am ajuns, că-n straiele iubirii stau cuibărite molii, ce chiar și înlăuntru ființei ne-au pătruns. Mă prăbușesc în mine
OBLOANELE SUNT TRASE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373299_a_374628]
-
sute de preoți în predicile lor: 98 % nu adăugau un cuvânt la predică, nu puneau o virgulă, se mulțumeau cu pericopa evanghelică rostită de 2000 de ani și atât... Ba, mai cereau câte un ajutor pentru acoperiș, pentru pictură, pentru veșminte, pentru praznicar, rareori pentru sărmani... 1 % din preoți mai adăugau la cuvânt câte o spoială pe ici pe colo, ceva nesemnificativ slab și cu bule..., ca sifonul îmbuteliat prost. Restul de 1 % erau Marii Predicatori: Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Teofil
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
că bruma crudă le-a risipit din ram, Din clorofila sfântă nu le-a lăsat un dram. În aer se răsfrânge durerea-n pas domol, Scâncește-un suflet singur ca ramul trist și gol. Îi este soră frunza și ploile veșmânt, Prietenă doar toamna cu gândurile-n vânt. Spre zarea plumburie, cu zâmbetul fugar, Cerșește raza care îl mângâie mai rar. Privirile rănite mai cată-așezământ, Pe neajunsuri doarme, dar nu se vrea înfrânt. Referință Bibliografică: ÎI ESTE SORĂ FRUNZA / Georgeta Muscă
ÎI ESTE SORĂ FRUNZA de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372157_a_373486]
-
Pâmânt Când în miez de lun-augustă Cerurile se deschid Spre-a slăvi pe Cea Măicuță ce din chipu-i adormit S-a făcut lumină sfântă, mângâind Cer și Pământ. În biserici se coboară Duhul cel neadormit, Candele Îl împresoară în veșmântul aurit. Florile Îi stau duioase lângă chipul strălucind, Cântece armonioase Îl îmbie surâzând. În lumina înserării cerul este mai senin, Suflete mai alinate se revarsă-n rugăciuni. Florile înmiresmate sunt mai pure ca oricând, Clopotele iar ne cheamă spre-a
VECERNIA SFINTEI MARIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372175_a_373504]
-
Ciute-și scutură piciorul unde iarba e mai deasă Să cresca în zorii zilei, cât mai verde și frumoasă! Dintr-o liră fermecată câtă-n codru un fecior Curg pe rând din ea poeme, însoțite de un dor, Noaptea, în veșmânt de gală îl ascultă și oftează Are dreptul să îl țină lângă dansa cât visează... În decor apar și norii ce-s zburliți de interese Se credeau dați la o parte, chiar de ițele mai dese Curg pe cer purtați
NOAPTEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372197_a_373526]
-
de succes” din România. Cine a câștigat și cine a pierdut din aceste „privatizări”? Cu certitudine, marele perdant este poporul român! Suntem din nou în situația teoriei „formelor fără fond”, potrivit căreia poporul român pare incapabil de a-și „croi veșminte pe măsura calităților și aspirațiilor sale.” Ioan CIORCA Referință Bibliografică: TRISTĂ CONSTATARE / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1715, Anul V, 11 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TRISTĂ CONSTATARE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372218_a_373547]
-
poală i se scurg, s-a așezat scrâșnind ca o epavă, o umbră ce-ai lăsat-o-ntr-un amurg! Mă învelea cu-mbrățișări de ceață, și m-atingea cu răsuflări de vânt, simțeam tăcerea-i zăvorâtă-n gheață, și doru-i răstignit pe sub veșmânt! Îmi mirosea a sărutări cu tine și gura mea cerșea în cești de vis, luciri de clipe descriind haine, singurătatea-n care tu ai nins! Strângeam în palme doar căderi de frunze, și te prindeai pe visul lor, murit, mă
DAR STROPII TOAMNEI PLÂNG FĂRĂ SFÂRŞIT! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376194_a_377523]
-
trezesc doi ochi albaștri, Mâna, aprinde-o lumânare... Hârtia e mereu în preajma, Versurile-ncep să zboare... Aventură unei zile, Sau povestea unei vieți, Se transformă-n poezie În pragul unei dimineți... Iluzii, ură sau pasiune, Împliniri, singurătate, Toate-mbracă alt veșmânt Și poezie devin, toate. Citește mai mult NOAPTEA POETEIAștept să vină dimineață...Blestemata insomnie...Muzele își fac de cap,Le arde de poezie...Fremătând toate se-adunăîn mintea, de pasiuni încinsă...Visele le izgonescși vraja e deja aprinsă...Se trezesc doi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
În a teiului mireasmă, sub vibrație de astre Cu iubita, pe-nserat ori sub razele de lună Împletesc șirag de stele și amorului cunună. Anii studenției cu trăiri himerice-au trecut Vijelios, cum tinereții să petreacă i-a plăcut Iubirea, învăluitor veșmânt, oaspete drag Zadarnic o invoci târziu și o aștepți în prag! Atât de tânăr, dar cu puterea unui trimis înțelept Pătrundea secolii, inima i se zbătea în piept Glorifica vitejia, depăna istorii, finaluri fatale Stătea de vorbă cu Zeii Daciei
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
Cupa ce poartă-n ascuns Aurul cernut de curcubeu Parfumul lor mi-ar fi indus un somn adânc Să nu-mi dau seama, Să nu știu Când trec În celestul meleag Din care să revin Triumfătoare Știutoare A tainei tesăturii Veșmântului de crin Să țes, apoi Miraculoasa pânză A dragostei Să vă dăruiesc Magice, albele mantii Dragi prieteni ai mei Să ne asemănăm cu ei. -------------------------------------------------------- Elena ARMENESCU București 15 iunie 2015 Referință Bibliografică: Elena ARMENESCU - GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) / Elena Armenescu
GÂNDIND LA EMINESCU (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379695_a_381024]
-
În a teiului mireasmă, sub vibrație de astre Cu iubita, pe-nserat ori sub razele de lună Împletesc șirag de stele și amorului cunună. Anii studenției cu trăiri himerice-au trecut Vijelios, cum tinereții să petreacă i-a plăcut Iubirea, învăluitor veșmânt, oaspete drag Zadarnic o invoci târziu și o aștepți în prag! Atât de tânăr, dar cu puterea unui trimis înțelept Pătrundea secolii, inima i se zbătea în piept Glorifica vitejia, depăna istorii, finaluri fatale Stătea de vorbă cu Zeii Daciei
GÂNDIND LA EMINESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379712_a_381041]
-
turme de porci. Cuprins de regrete și remușcări, dar și de oarece edificări, se întoarce acasă cu gândul că ar fi fericit dacă ar ajunge argat în casa părintească. Spre uimirea sa, tatăl îl primește cu mare fast, dându i veșminte curate și pregătind o masă mare, pentru care a sacrificat vițelul cel gras. „Și aduceți vițelul cel îngrășat și l înjunghiați și, mâncând, să ne veselim. Căci acest fiu al meu mort era și a înviat, pierdut era și s
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
a omului. De aceea, Alexandra Mihalache îndeamnă: „Fă din pașii tăi salturi mărețe în spiritualitate”; „Credința este tratamentul care vindecă efemeritatea”; „Prin căință omul devine o lacrimă care se înalță spre cer”; „Haina credinței și iubirii de Dumnezeu este singurul veșmânt care nu pălește în fața efemerității”; Nu există râu mai limpede decât acela care izvorăște dintr-un suflet ce-i cântă divinității. Nu este lacrimă mai curată decât cea care pleacă spre absolut doinind iubire pentru Creator. Și nu e un
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
Publicat în: Ediția nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului De ziua ta-ți dorim cu drag Să-ți cânte-n suflet cor ceresc, Să-nalți al biruinței steag, Rod bun să fi, dumnezeiesc! Să porți blândețea drept veșmânt, Iubirea să iți fie far, Cinstită- n faptă și cuvânt, Să-ți fie gândul plin de hâr! Tot ce-ți propui să-nfăptuiești, Să nu faci niciun compromis, Să-ți fie viața ca-n povești, Fiece zi să-ți fie
LA MULȚI ANI! de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371714_a_373043]
-
se acutizează mai crunt, că daunele care pot distruge nevinovații, ar fi iremediabile. Unicul refugiu l-am descoperit în tăcerea unei catedrale mărețe și reci, în ale cărei mistere m-am scufundat cu aviditate, căutând adevărul printre faldurile imobile ale veșmântului Domnului, al cărui sânge picură de veacuri în conștiințele noastre vinovate. Îmbrățișată strâns de durerea mea, mi-am murmurat disperarea și nedumerirea la picioarele sale, lăsându-mi lacrimile să-i mângâie rănile ancestrale, simbolul adânc al cruzimii umane. M-am
DAR DE ZIUA MAMEI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375650_a_376979]