6,807 matches
-
ce a creat Dumnezeu ( „M-aș face”) “În genunchi eu m-aș ruga/ pentru-ntreaga bogăție/ slavă să-ți aduc doar Ție” . Ea în vers s-ar scrie ( “M-aș scrie”) și chiar se scrie în anotimpuri, flori, doruri, în veșnicie, poezie ( “să ningă poezie frenetic și suav”), iubire nesfărșită, rugă aducătoare de har și de muză. Se lasă căutată dar și găsită ” Mă vei găsi într-o Camelie zîmbind,/ Cu brațele deschise spre lumină,/ în fiecare floare am să-ți
PENTRU CAMELIA CRISTEA „E VREMEA ZBORULUI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367942_a_369271]
-
eliberată toată de păcat” („Pe unde treci”). Se pierde (dar pentru scurt timp), în dureri și suferințe efemere dar profund umane, regăsindu-se și recompunându-se “In firele de iarbă, în ițele de gânduri./ Ar ține, Timpu-n loc cusut în veșnicii/”...”iar Zorile să crape pe fruntea unui munte (“Povești”) Poeta se înalță prin rugăciune dezlegând “noduri și piedici” legate de omenești păcate, spre netezirea și ușurarea drumului pe nebătutele cărări ale vieții, pentru ca apoi să se recompună și să se
PENTRU CAMELIA CRISTEA „E VREMEA ZBORULUI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367942_a_369271]
-
natală, și revin cu multă dragoste creștinească să notez câte ceva despre această adevărată minune ieșită ca din pământ, cu hramul Sf. Gheorghe. În fiecare vară revin cu multă bucurie la această fereastră către cer, loc în care rugăciunea poate atinge veșnicia, loc de propăvăduire a adevărului creștin ortodox, sfânt locaș care ne oferă o legătură complexă cu Divinitatea și Transcendentul. În Țigănești, stând de vorbă cu oamenii care au venit să sprijine această frumoasă înfăptuire, am auzit cuvinte demne de pus
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
Oare nimic n-a fost adevărat și sincer niciodată? Oare această viață trăită e trucată de când începi să-i simți fragilul rost? Ce tristă este clipa când te dezmeticești și îți dai seama de zădărnicie! La început par toate superbă veșnicie, ca brusc lângă sfârșit să te trezești. Sunt drumuri mult prea scurte ce se sfârșesc abrupt, iar timpul e un fulger, o scânteie. E întocmit destinul de fapt doar din crâmpeie și când e mai frumos e întrerupt. Întrebi, însă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367969_a_369298]
-
hazardim, Făcând lucruri pricepute nu pricepem țărmuire, Luăm lucirea ca stihie, și stihia târguire, Rânduim sortirii valuri fără dorul de sublim; Nimicind aprig nisipul, nu suntem oare nisip? Când vremea-și surpă clepsidra și ne-aruncă pe talazuri, Noi, feciorii veșniciei, cumpăniți de-atâtea nazuri, Ne facem una cu lumea și ne luăm al lumii chip; O dăm straie pe trup gol, dar lipsit de goliciune, Bătând clipele-n cununi, cununăm clipa cu lumea, Timpu-i mut, căzut pe urmă, facut una
AUTOR MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367966_a_369295]
-
să mă pot uita lung, fără să cad în adâncurile cerului de dedesubt, în slăvile înălțimilor pornite din adâncuri. Aș vrea să-mi pot frânge pumnul destinului, ce-mi tescuiește timpul în lacrimi. NOSTALGIA FULGILOR M-ai culcat între două veșnicii să nu aud cum doare iarna. Mi-ai smuls brațele de nea fără să știi că dragostea oricărui fulg de nea, oprit pe geană, vine cu o depărtare, iar fereastra deschisă spre soare mă absoarbe surâsului dintre cele două veșnicii
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
veșnicii să nu aud cum doare iarna. Mi-ai smuls brațele de nea fără să știi că dragostea oricărui fulg de nea, oprit pe geană, vine cu o depărtare, iar fereastra deschisă spre soare mă absoarbe surâsului dintre cele două veșnicii prin obscuritatea sa albă. MĂ DOARE... ACEASTĂ DURERE Mă doare cuvântul tău din vorba abia șoptită sau poate amintită! Mă doare și zâmbetul tău cules din poamele tristeții... Mă doare! și iar mă doare acestă dimineață, în care mă trezesc
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
proslăvesc. A compus poezie și a glăsuit cântec de fraternitate cu melancolia dar și cu voioșia, amândorura oferindu-li-se ca amvon! Este un artist pe chipul căruia răzbate un ceva din geniul ce-a asigurat umanității geneza, evoluția și veșnicia: bunătatea și veselia! Este un om foarte de treabă. Dacă ar fi în mijlocul unei mii de oameni, ar vorbi cu toți, ar râde cu toți. Într-un pârâu rubiniu de veselie își clătește dimineața ochii și de aceea ei au
MARIAN STERE UN ARTIST ÎNDRĂGIT DE TOŢI ARTIŞTII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368000_a_369329]
-
Autorului ROMÂNIA când vii dinspre răsărit îți închipui că țara aceasta este o imensă câmpie din al carui grânar ai putea hrăni lumea peste un timp privirea îți urca pe dealuri domoale pătate în culori nuanțate unde calmul anotimpurilor veghează veșnicia de la începuturi în zare cresc munții pe sus pătați de zăpadă mai jos albiți de pietre semențe mai toți acoperiți cu păduri neatinse de timp sau cu pășuni țesute din ierburi multicolore dacă urci printre ape găsești izvorul înălțimilor numai
ROMANIA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368042_a_369371]
-
2015 Toate Articolele Autorului PACT DE PRIETENIE Izvorul nesecat de armonie, Este acel pact de prietenie, Prietenia este un frumos joc, Este ajutorul nostru reciproc. Când ajungi la ananghie, Te bazezi pe prietenie, Acel foc de tainică frăție, Perceput pentru veșnicie. Referință Bibliografică: PACT DE PRIETENIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1670, Anul V, 28 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PACT DE PRIETENIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368073_a_369402]
-
formă de iubire, E drumul nou, direct spre fericire Va fi suprema noastră prețuire, În drumul infinit spre nemurire. Unde e oare magicul cuvânt, Pe care îl numim prietenie? Să mergem cu el și prin vânt, Să ne însoțească spre veșnicie. Să cântăm Oda bucuriei, În numele prieteniei. Referință Bibliografică: IMNUL PRIETENIEI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1659, Anul V, 17 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
IMNUL PRIETENIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368072_a_369401]
-
Aur, autorul vorbește despre cele două nașteri ale Fiului lui Dumnezeu întrupat, prima dinainte de timp, din Tatăl, iar cea de a doua, din Fecioara Maria, în timpul împăratului Quirinius. În Pruncul Iisus sunt strâns legate aceste două nașteri, una dumnezeiască, din veșnicie, din Cer, nevăzută, și alta de pe pământ, de jos, care a avut nenumărați martori. Cea de-a doua naștere nu este mai puțin importantă decât prima, ci neobișnuită, plină de spaimă și de cutremur. Atât de minunată și neobișnuită a
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
sămânță bărbătească, ci de la Duhul Sfânt. Această naștere suprafirească este fără precedent sau succedent în istoria lumii, Maica Domnului rămânând Fecioară atât în timpul, cât și după Nașterea după trup a Fiului lui Dumnezeu. Astfel, Logosul sau Dumnezeu-Cuvântul Se naște din veșnicie din Tatăl, fără mamă; iar în timp și spațiu Se naște cu trupul și sufletul din Mamă-Fecioară, fără de tată (nu dorim ca îmbibarea dogmatică din aceste rânduri să îndepărteze cititorul, ci să ofere conținutul ideologic minim ce stă la baza
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
ascultarea ne trec din moarte la viață. Mă gândesc în dimineața aceasta de mai, când ploaia de azi noapte a lăsat binecuvântarea răcorii sale peste pădurea cu frunze fragede, la ziua glorioasă când voi bate la rândul meu, la porțile veșniciei. E atâta nostalgie și durere în acest gând, dacă îi fixez punctul de referință aici, între acești stejari ce-mi vor supraviețui, aici printre florile pădurii care vor răsări și în primăvara viitoare. Privite însă din perspectiva veșniciei, nu va
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
la porțile veșniciei. E atâta nostalgie și durere în acest gând, dacă îi fixez punctul de referință aici, între acești stejari ce-mi vor supraviețui, aici printre florile pădurii care vor răsări și în primăvara viitoare. Privite însă din perspectiva veșniciei, nu va fi decât o călătorie într-o lume a bucuriei pure, în prezența Celui pe care L-am iubit și ascultat, spre marea și glorioasa întâlnire cu El și toți cei dragi înainte mergători. Și aceasta este fericita mea
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
voia lor.” „Merită să trăim înaintea Lui” Și astfel, ne îndreptăm gândurile către „Timpul Domnului și timpul omului” - lucruri ce se află într-un contrast evident, dar care ne marchează în fiecare clipă. „Trebuie să fii veșnic pentru a înțelege veșnicia. Problema timpului nu poate fi pătrunsă din spatele gratiilor prizonieratului nostru în timp. Trăim cu regretele zilei de ieri și cu teama de mâine într-un prezent pe care nu-l știm fructifica. Grefați pe linia timpului, nu ne putem desprinde
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
în do major, ce rezonează chiar și în dimensiunea pietrei. Vibrația timpului în mărginirea cărnii, are consistența roșului-cenușiu, în timp ce rezonanța timpului în frecvența pietrei, are înțelegerea vânătului ca și trăsătură existențială a infinirii. Culmea unui munte nu se regăsește în veșnicia sa, ci în dimensionarea fiecărei pietre, ce contopite au ajuns să îi definească majestuozitatea. Învinge longevitatea vieții unei rase întregi, fie ea pluricelulara sau unicelulară, prăbușindu-se doar la picioarele timpului. Nisipul primordial respiră un galben liniștitor, învins. În fond
CULOAREA TIMPULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367295_a_368624]
-
inimii înduioșate Și-a timpului dragostei cea bună, Măi soarbe esențe cu păcate Din lutul ce-l roagă să rămână... Este Visătorul esențelor țări, Un ins grăbit spre ce-o să fie, Lăsând clipele lui cu armăsari Să-l tragă-n veșnicie... Filosoful esențelor țări Călătorește acum spre spațiile măr i. Femeia cu trupul de lut ars Femeie cu trupul de lut ars, inca te aștept lângă barcă întunecată cu nasul vârât în nisip, măcar că noaptea a trecut ne-mpăcată. În valuri strălucește
FILOZOFUL ESENŢELOR TARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367317_a_368646]
-
iarnă-mi pare în alb învăluită, viața ce-a trăit în puritate un suflet ca de înger fără de păcate de n-ar fi blasfemie aș jura, să știi, că îngerii n-au aripi ci sunt ființe vii și viața-i veșnicia mult râvnită. 16. Amor aprins ... Când tainic gura ta cobori pe pleoape parfumul pielii tale înflorește și carnea mea pe loc o amețește trezindu-mă din somnul meu pe ape. Tu ești șireată, nu rostești o vorbă doar trupul tău
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
acest om de maidan? Iar răspunsul ce se află în lucrarea de față, vine foarte prompt și întemeiat, că este „oricare dintre noi, care ne complacem în raportări absolut ocazionale la lume și Dumnezeu, în cumetrii josnice ale temporarului cu veșnicia, în compromisuri și trăirisme ieftine, pliate pe acum și aici. Însă, în același timp, omul de baracă este și omul lipsit circumstanțial, contextual - independent de opțiunea personală - de cultura religioasă autentică, ce l-ar socializa în Dumnezeu; omul care încă
PARINTELE CONSTANTIN NECULA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367333_a_368662]
-
în republica literelor. De fapt, Scrima este unul dintre puținii teologi contemporani cu priză la publicul deopotrivă academic cât și ecleziastic. Cei care îi lecturează opera au pasiuni opuse, complementare: credință și îndoială sau iscodire, cunoaștere și iubire, istorie și veșnicie, intimitate, discreție sau transparență, înțelepciune și naivitate... „Biserica Liturgică” reprezintă mărturia personală a unui slujitor care gândește în perspectivă și, totodată, a unui gânditor care iși slujește aproapele, semenul. Alcătuită din cursuri ținute la Universitatea „Saint - Espirit” din Kaslik (Liban
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
de-al meu îndopat, ca și mulți alții din generația lui, cu etnobotanice, Pepe, Oana, Irinel sau Monica. Tinerii de dreapta au tendința de a repeta greșelile mai vechilor de stânga. Devălmășia dintre valoare și nonvaloare nu poate ține o veșnicie, dar nici nu poate fi anihilată printr-un gest teatral, așa cum se așteaptă de la oamenii de cultură. Nu știu la ora asta nici dacă România mai are viitor. Dacă ne vom mai perpetua umbrita viață sub frunzișul buruienilor acestor samavolnici
INTELECTUALII CA REPER de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367376_a_368705]
-
constituție teologică, este alcătuit teologic. Existența sa proprie nu este autarhie, ci teocentrie. Pentru el, viața are sens și valoare reală nu din propria sa perspectivă, antropologică, finită, reductibilă la un moment clar pe axa istoriei mântuirii, ci din perspectiva veșniciei, o perspectivă teologică și teocentrică. De aceea, adevăratul domeniu de înțelegere a omului îl constituie metaontologia și teologia” - susține Părintele Profesor Ioan Cristinel Teșu în cartea sa intitulată “Omul - ființă teologică”. Cel de-al cincilea capitol, intitulat: „Sfânta Treime - taina
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
nepăsarea ruginită sub porți- Hercule, tu, până când ne suporți? Simt cum îmi curge prin vine un sânge haiduc, în grota cea mută aș vrea să mă duc, și liniștea acolo întreagă să-mi fie, să mă ascund în ea o Veșnicie... La Herculane și prin alte părți, guri de rai prăbușite în iad, cad ornamente, în liniște cad, spărgând-o-n bucăți... Referință Bibliografică: Cad ornamente... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 210, Anul I, 29 iulie 2011
CAD ORNAMENTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367381_a_368710]
-
decît ecoul personalității. Părintele a fost, într-adevăr, un om cu o puternică și aleasă personalitate. Iar chipul său ne apare tot mai luminos și mai impunător, în pofida îndepărtării de ziua în care el a trecut prematur și tragic pragul veșniciei - potrivit mărturisilor făcute de către Părintele Prof. Univ. Dr. Vasile Gordon, de la Biserica „Sfântul Ilie Gorgani” și de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din București... În altă ordine de idei, acum în încheiere voi recunoaște și mărturisi faptul că știind
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]