15,959 matches
-
întocmirea actelor referitoare la cauzele și împrejurimile producerii evenimentului asigurat” (rcaauto.cabananova.ro). Sperând că o asemenea confuzie nu se va extinde, merită să readucem în actualitate câteva momente din istoria celor două cuvinte. Din adverbul compus împrejur derivă atât verbul a împrejura, cu infinitivul său lung substantivizat împrejurare, cât și substantivul împrejurime (format cu sufixul -ime). Verbul a împrejura e atestat încă din secolul al XVII-lea; împrejurare și-a consolidat însă uzul în secolul al XIX-lea, când a
Împrejurimi și împrejurări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4694_a_6019]
-
confuzie nu se va extinde, merită să readucem în actualitate câteva momente din istoria celor două cuvinte. Din adverbul compus împrejur derivă atât verbul a împrejura, cu infinitivul său lung substantivizat împrejurare, cât și substantivul împrejurime (format cu sufixul -ime). Verbul a împrejura e atestat încă din secolul al XVII-lea; împrejurare și-a consolidat însă uzul în secolul al XIX-lea, când a fost folosit ca echivalent pentru termenul cult circumstanță. E interesant că în secolul al XIX-lea se
Împrejurimi și împrejurări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4694_a_6019]
-
sau din cauza) dinamicii sistemului, ci și ca urmare a răspândirii sale într-un public foarte larg, cu reacții și preferințe lingvistice incontrolabile. Cu peste un deceniu în urmă, când termenul englezesc informatic download producea în română, prin simplă adaptare morfologică, verbul a downloada, se putea cel mult presupune (și spera) că împrumutul va fi concurat de echivalentul a descărca. Între timp, ambele soluții sunt în circulație, dar amenințate de răspândirea rapidă, în limbajul colocvial, a expresiei a da jos: „am dat
„Urcatul pe net“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4712_a_6037]
-
de pe net și nu merge sunetul” (mandrivausers.ro); „în timp ce am scris/postat, am dat jos un film de 700Mb” (forum. computergames.ro); „am dat jos un fișier de pe pagina de suport” (elforum.ro) etc. În paralel, termenul upload a produs verbul a uploada și traducerea a încărca, dar și construcția colocvială cu verbul a urca (pe net): „a meritat efortul să faceți, editați și să urcați pe net un film care să vorbească despre experiența voastră” (arsenalpark.ro); „Bă, vedeți că
„Urcatul pe net“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4712_a_6037]
-
am dat jos un film de 700Mb” (forum. computergames.ro); „am dat jos un fișier de pe pagina de suport” (elforum.ro) etc. În paralel, termenul upload a produs verbul a uploada și traducerea a încărca, dar și construcția colocvială cu verbul a urca (pe net): „a meritat efortul să faceți, editați și să urcați pe net un film care să vorbească despre experiența voastră” (arsenalpark.ro); „Bă, vedeți că vam urcat un film cu șmecheri din Cluj” (rdi-board.com); „am urcat
„Urcatul pe net“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4712_a_6037]
-
uman se află oarecum mai jos, sub bolta imensă a rețelei de informație - sau, pur și simplu, sub fereastra ecranului. Evoluțiile lexicale implică și o bună doză de arbitrar: ne putem întreba de ce a fost ales a urca (de obicei verb de mișcare intranzitiv, mai rar tranzitiv: a urca sacii în căruță) și nu a ridica (mult mai frecvent ca verb tranzitiv). Exemplele în care e utilizat cu acest sens a ridica („momentan am ridicat pe net ce se vede ca să
„Urcatul pe net“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4712_a_6037]
-
Evoluțiile lexicale implică și o bună doză de arbitrar: ne putem întreba de ce a fost ales a urca (de obicei verb de mișcare intranzitiv, mai rar tranzitiv: a urca sacii în căruță) și nu a ridica (mult mai frecvent ca verb tranzitiv). Exemplele în care e utilizat cu acest sens a ridica („momentan am ridicat pe net ce se vede ca să văd cum reacționează lumea”, myspace.com) sunt extrem de puține. Poate că alegerea a privilegiat tocmai surpriza lexicală, cuvântul mai spectaculos
„Urcatul pe net“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4712_a_6037]
-
puține. Poate că alegerea a privilegiat tocmai surpriza lexicală, cuvântul mai spectaculos, cu un inevitabil efect umoristic (urcarea presupune de obicei un obiect greu, voluminos, cerând un efort pe măsură!). În ultima vreme inovațiile semantice - sensurile și utilizările noi adăugate verbului a urca și locuțiunii a da jos - se extind contagios. Sper să nu avem, totuși, de ales doar între formele parțial asimilate, inevitabil hibride prin păstrarea grafiei originalului (a uploada, a downloada) și cele perfect integrate lexical (prin traducere), dar
„Urcatul pe net“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4712_a_6037]
-
terminologia engleză e diferită (repression - release) și nu influențează uzul. Când au fost preluate din franceză, refouler și défouler, respectiv réfoulement și défoulement erau deja termeni foarte populari ai psihanalizei, folosiți în traducerile din Freud și intrați în uzul curent. Verbul refouler avea sensuri și uzuri mai vechi, predominant tehnice: imaginea împingerii înapoi, înspre sursă, a unui lichid sau gaz justifica metafora psihanalitică. Verbul défouler avea accepții mai vechi, destul de diferite - la care s-a adăugat un sens psihanalitic, atestat în
Supapa de refulare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4970_a_6295]
-
erau deja termeni foarte populari ai psihanalizei, folosiți în traducerile din Freud și intrați în uzul curent. Verbul refouler avea sensuri și uzuri mai vechi, predominant tehnice: imaginea împingerii înapoi, înspre sursă, a unui lichid sau gaz justifica metafora psihanalitică. Verbul défouler avea accepții mai vechi, destul de diferite - la care s-a adăugat un sens psihanalitic, atestat în anii ’50 ai secolului al XX-lea. În Trésor de la langue française informatisé se arată că défouler a fost, de fapt, recreat, ca
Supapa de refulare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4970_a_6295]
-
devenind cu atît mai intens cu cît substratul său e neîmpăcarea. O frămîntare ce nu izbutește a ajunge la liman, un zbucium autofag se resorb în imagine: „încălzesc întunericul/ căzut peste oraș/ lumina dinăuntru e rece/ fără folos// prin volume/ verbele dau în clocot/ și zbor prin coperțile/ incandescente/ care înconjoară fruntea înghețată” (Cîteva becuri). Ceea ce distinge viziunea poetului este transpunerea în intimitate dureroasă a registrului prozastic, un soi de confraternitate umilă cu materiile. Cînd sînt anorganice, acestea dobîndesc echivalențe anatomo-fiziologice
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]
-
lui N. Steinhardt sau Petru Creția, ci al unui bard al comunismului crepuscular, căruia se străduia a-i insufla ca nimeni altul energia propagandistică. Adrian Păunescu! Nu i-aș putea contesta talentul pe care l-a terfelit, o istețime a verbului pe care l-a maculat, o carismă pe care n-a șovăit a o pune în slujba întunericului. Îmi aduc aminte că i-am menționat numele, pe când încă trăia, în rândul autorilor ce merită atenție în tabloul literar al epocii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4444_a_5769]
-
Rodica Zafiu Pe tiparul cunoscut și foarte productiv al construcțiilor cu verbul „a da” din jargonul informatic (a da click, a da eject), a apărut și s-a răspândit în ultima vreme - din rațiuni extralingvistice - locuțiunea a da like. Multe site-uri cu articole online, cu filme sau fotografii, dar mai ales
„A da like “ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4587_a_5912]
-
like-uri cu valoare” (danolteanu.ro); „dau like-uri” (extreamcs.com); „eu nu dau likeuri de niciun fel, eu scriu pentru mine”(tomadumitru.wordpress.com). În fine, un al treilea efect al modei e utilizarea formei verbale englezești în locul echivalentului românesc (ca verb la prezent: șîmi/îțiț place): „Îți «Like» mallurile? Topul centrelor comerciale” (zf.ro); „Mă bucur că îți like” (panoramio.com); „Sper că îți «like» de noi” (roro. facebook.com). Evoluții similare cunoaște și antonimul dislike: „Imediat după aceea urmează like
„A da like “ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4587_a_5912]
-
de dislikeuri” (acasatv.roeucunosc.blogspot.com) etc. E foarte probabil ca aceste construcții să fie efemere; ele reprezintă doar o modă foarte prezentă, dar pe care ar putea-o înlocui orice altă modă viitoare. Nu e niciun risc, desigur, ca verbul a plăcea să fie concurat de like. Exemplele de mai sus demonstrează totuși, încă o dată, ușurința cu care forme englezești sunt asimilate și adaptate în româna colocvială actuală.
„A da like “ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4587_a_5912]
-
în reglarea metabolismului de ansamblu al umanului: anume accesul (mai mult sau mai puțin) spontan la stări interioare mai fine, mai intense și mai elevate decît media umană curentă, și de a le face să se (re)producă prin „grația verbului” și la cei care-i citesc, împingînd deci un pic mai departe limitele capacităț ilor noastre de dezlimitare personală, spre o zonă depășind achizițiile senzitivemoț ional-raționale ale individului uman standard de astăzi. Dar nu cumva tocmai poeții vizionari, teologii subtili
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
în cauză, să se lase tentați de experiențe adevărate, să practice o „metafizică experimentală” mai întîi (pe) ei înșiși. Și, mai ales, ar trebui să dovedească forța de a comunica cu o mai mare intensitate acest „freamăt al treziei” prin verb - în sensul în care René Daumal vorbea despre „poezia albă” sau despre „poezia obiectivă”, cea care ne-ar putea schimba într-adevăr făptura interioară. Este freamătul ființei intensificate și purtate pînă dincolo de ea însăși, pe care îl așteptăm, de fapt
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
distant e o condiție absurdă, un Pandrea nepărtinitor fiind o contradicție în termeni. De aceea carența simțului critic îi este acută, compensația venind de la timbrul egolatru, de histrion debordînd de admirație de sine. Pandrea e un deliciu în latura mînuirii verbului și o stupoare în latura mărturiei directe. E un cîrtitor fierbînd în suc propriu și ridicînd limba la pragul unui carnaval cult. Din acest motiv, chiar scriind în singurătate și tăcere, Pandrea nu renunță la impostația avocatului aflat în plin
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
cedează unei senzualități sui generis, care e atracția spre decorativul bogat, spre o imagistică încărcată, sublimare a simțurilor supuse restricției: „în el în adîncuri se-ntruchipa/ ca în rana de aur a scoicii/ cuvîntul mărgăritar” (un banchet de lumină & glorii). Verbul liric luxos, e menit a răscumpăra renunțările insului claustrat între rafturile încărcate de tomuri (e amintită biblioteca lui Borges), ca într-o mînăstire profană, care uneori i se năzare a fi o veritabilă anticameră a Domnului. Bardul „se strecoară se
Într-o interfață by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4675_a_6000]
-
postaderare” (stiri.acasa.ro); „temperaturile ridicate specifice în Malaezia contribuie important la degradarea rapidă a pneurilor” (f1gp.ro); „incidența crește important după vârsta de 60 de ani” (medicinainterna. ro) etc. Cum se observă și din exemplele de mai sus, anumite verbe manifestă o afinitate specială pentru asemenea construcții; e vorba mai ales de a contribui - „la reușita turneului a contribuit important Marius Tucă” (andreipaunescu. blogspot.com); „contribuie important la poluarea zonei urbane a Romei” (energy-cities.eu) și a crește: „crește destul de
„Contribuie important“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4548_a_5873]
-
mai ales de a contribui - „la reușita turneului a contribuit important Marius Tucă” (andreipaunescu. blogspot.com); „contribuie important la poluarea zonei urbane a Romei” (energy-cities.eu) și a crește: „crește destul de important” (Digi 24, 31.05.2012). Pentru al doilea verb, cele mai multe exemple disponibile pe internet par să indice o frecvență specială în limbajul medical. Din înșiruirea citatelor de mai sus se poate observa că structura gramaticală în discuție e rară, neobișnuită, indicând o anume intenție de prețiozitate. Unul dintre motivele
„Contribuie important“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4548_a_5873]
-
de nume / rămâne și când arbagicul rumen / sau ceapa vineție, la nămiez // ori seara, le dospi de aparența / foițelor ce le ascund esența, / și, lăcrimînd, n-ajungi la nici un miez”. Manierist în explorarea până la epuizare sonoră și semantică a potențialităților verbului, Foarță concepe, cu premeditare, un spectacol al virtualităților și ipoteticului, în care sunt convocate forme ale lumii și ale poeziei, convenții și dezlănțuiri, artificii ale gândului și răsuciri spontane ale imaginației. Dilatând detaliile la scara enormului, travestind grotescul în forme
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
Și lexicul „cronicii negre” e tot mai monoton și mai elementar, cu exces de cuvinte violente și de semne de exclamație. Se pare că, în timp, chiar termenii din câmpul semantic al măcelăriei s-au cam tocit, devenind simple clișee. Verbele cele mai folosite din această sferă lexicală - trecute, prin generalizare și prin metaforă, în descrierea familiară și jurnalistică a omorurilor - sunt a căsăpi, a măcelări și a hăcui; li se adaugă destul de des, pentru precizie științifică, a tranșa. Verbele a
Căsăpit, hăcuit, tranșat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5758_a_7083]
-
clișee. Verbele cele mai folosite din această sferă lexicală - trecute, prin generalizare și prin metaforă, în descrierea familiară și jurnalistică a omorurilor - sunt a căsăpi, a măcelări și a hăcui; li se adaugă destul de des, pentru precizie științifică, a tranșa. Verbele a căsăpi și a măcelări au părăsit, de multă vreme, terminologia profesională (în Ghidul ocupațiilor, se arată că măcelarii „taie, porționează, prelucrează, procesează”), circulând cu sensuri extinse și metaforice. A măcelări înseamnă, după DEX, „a ucide cu sălbăticie și în
Căsăpit, hăcuit, tranșat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5758_a_7083]
-
cuțit l-a măcelărit Giani pe Petre Garoafă” (Click!, 12.01.2011); „A măcelărit-o din gelozie!” (GorjTV, 2.09.2010). A căsăpi (derivat din casap, cuvânt de origine turcească, cu sensul „măcelar”) este la origine un sinonim perfect al verbului a măcelări; chiar din primele atestări, sensul său principal este figurat, referindu-se la uciderea oamenilor. Și în acest caz, nu mai contează cantitatea victimelor, ci violența gestului: „Ioana a pus mâna pe un cuțit și l-a căsăpit pe
Căsăpit, hăcuit, tranșat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5758_a_7083]