3,681 matches
-
Și dacă avea de gând să meargă împotriva turcilor, putea să meargă pe o cale mai scurtă, cu niște oști atât de mari și Ștefan era gata să prindă și el arma împotriva turcilor și să unească cetele sale moldovene, vestite în urma atâtor biruințe, cu oștile polone. Dar, dacă vine ca dușman în Moldova, își va da Ștefan silința să-l facă să-i pară rău, lui și polonilor, de războiul pornit împotrivă-i. În urma acestei solii amenințătoare, regele Albert, nerăspunzând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
flamandă de pedestrași care, din pricina lipsei de apă, părăsise poziția întărită. Au fost uciși 3.185 de flamanzi, ceea ce înseamnă că oastea lor număra aproximativ 7.000 de oameni. Și cu aceasta ajungem la Războiul de o sută de ani, vestit prin durata sa, dar și prin bătăliile care i-au impresionat pe contemporani, dar și pe urmași. Profesorul Mihai Berza, când s-a discutat la Academie în 1975, realizarea unui nou tratat de istorie a românilor, a ținut să recomande
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu noroc împotriva dușmanului. Tu singur le avuși hărăzite toate laolaltă: drept-prevezător, isteț, biruitor al tuturor dușmanilor. Nu degeaba trebuie socotit printre eroii secolului nostru.” Bernard Wapowski (1450 ? - 1535) ne-a lăsat cele mai multe detalii în legătură cu faptele domnului. Cronicarul arată că „vestită era la popoarele vecine vitejia și norocul palatinului Ștefan, pentru destoinicia sa în ale războiului și strălucite erau isprăvile lui împotriva turcilor, tătarilor și ungurilor” din care cauză cardinalul Frederic, fratele regelui Ioan Albert îl sfătuiește pe acesta să nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încotro s-o luăm? Unde să ne oprim? La cine să telefonăm dintre prieteni, colegi, cunoscuți? Nu ne vizitase nimeni din Timișoara, în ultimul timp. Și nici noi n-aveam chef să deranjăm pe nimeni. Ar fi trebuit să fi vestit pe cineva cu două-trei zile mai din vreme c-avem de gând să ne oprim la careva, o jumătate de zi. Să faci vizite, duminica, și încă la o oră așa matinală, nu e deloc nimerit. Într-o zi ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mergea mai cu grijă. Fiindcă, dacă apărea vreo mașină din partea opusă, fie el, fie celălalt, trebuia să se oprească, în locurile făcute anume, pe margine, să treacă mai ușor una pe lângă alta. Cum "șeriful" tăcuse și indicatorul de pe margine ne vestea că până la Mănăstirea Șag mai erau 5 km l-am întrebat: Sunteți singur? Nu! Am un băiat. E conferențiar la Automatizări și Calculatoare, la Universitatea din Timișoara. E un copil pasionat și talentat. A făcut și masterat și un al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
închisoare și torționarii care-au încercat să-l distrugă, ci, dimpotrivă: în cele aproape 500 de pagini ale cărții e o istorie densă, emoționantă, enciclopedică, duioasă, captivantă a unei lumi de creatori, extrem de mulți și de feluriți; unii împliniți și vestiți în țară și străinătate, alții știuți și cunoscuți doar în epocă sau pe plan local, dar toți legați între ei prin fire tainice și trainice, mobilizați de aceleași curate aspirații, de a da preț clipei trăite, convinși că altfel ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
afla și de-a aplica soluțiile cele mai potrivite. Spiritul său introvertit, meticulos, intuitiv, îl ajuta să nu fie pripit. Așa cum croitorul bun măsura și cerceta stofa de mai multe ori până se hotăra să taie, să croiască, Bițu era vestit printre colegii săi pentru prudență, cumpătare, pricepere de-a intui și găsi soluția potrivită. Pe oamenii din subordine își propunea să-i asculte. Să-i cunoască. Să-i înțeleagă și să-i prețuiască numai și numai după merit și faptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
În prezent. Însă curajul și puterea de a realiza o atât de uriașă Întreprindere Își are originea În certitudinea de a acționa nu În numele unui eu mic, subiectiv, Întâmplător, ci În numele și din Însărcinarea unei puteri mai mari, de a vesti dreptatea lui Dumnezeu contra dreptății și reglementării omului. Predica de pe Munte este exemplul cel mai Înalt al unei asemenea transformări a cerințelor morale, fundamentată pe ideea unei morale superioare a unei dreptăți divine. Fără Îndoială, nu putem aborda această chestiune
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
stați! Văd parcă un mic fulg de nea ce cade din văzduhul larg. Ajunge pe sol și se topește. Dar ceva incredibil se întâmplă. Din rămășițele vechiului fulg răsare acum un mic și gingaș ghiocel ce se înalță mândru și vestește venirea primăverii aurii și călduroase.” (C.T.) Dansul fulgilor de nea „E anotimpul alb. Afară se auzeau cântecele vântului de iarnă, ce prevesteau o ninsoare ușoară și deasă. Deodată, o cernere albă se lăsă din văzduh. Iarna a venit cu o
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
Înlocuit cu ai lor, cu ofițerii pregătiți la două-trei luni... Dacă a fost dat afară, a făcut Academia Comercială la fără frecvență În Brașov și-a lucrat Împreună cu socrul lui care avea mari afaceri. Fusese și furnizorul Casei Regale. Era vestit În toată țara prin dulciurile pe care le făcea și trimitea produsele lui chiar și În străinătate. Și În fratele meu era sânge de-ăsta de luptător, sau nu știu cum să spun... Pentru că el, cu toate că a făcut Academia Comercială și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ne-am Îmbolnăvit. Și la un moment dat, vedem că vine iarăși: „Faceți-vă bagajele!”. Pe când noi ne simțisem așa de bine acolo la Arad. No... Ne duc la Oradea. La Oradea a fost mai rău? Păi, Închisoarea Oradea-i vestită de rea... Mâncare proastă... Și, ioi... Acolo iar ne-o băgat În cămeruțe mici, câte patru persoane-n una, numa’ la lucru ne-ntâlneam. Și acolo era două ateliere, tot cu coșuri din astea de Împletit de coșuri. Aici ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
naivă, prin intermediul unor întâmplări episodice banale. În ciclul Roata cu șapte spițe, o țărancă face tot posibilul, riscându-și viața, ca pușca ascunsă de bărbatul ei, fost gornic, să ajungă la răzvrătiți (Flinta lui Dămian); jertfindu-se, un țăran beteag vestește, buciumând, izbucnirea răzmeriței (Tulnicul lui Gădălin); alt țăran izbutește să ia, în ziua zdrobirii pe roată a lui Horea, opincile acestuia, obiecte devenite sacre pentru el, pe care apoi, după îndelungi șovăieli, le va încălța, pentru a porni la Viena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
îi spună împăratului păsurile iobagilor (Opincile). În ciclul Tulnicele Iancului, un lemnar ce își vinde singur obiectele confecționate face fapte de eroism (Mărian din Poșaga); spânzurat în turnul clopotniței, un clopotar mut se zbate cu ultimele puteri pentru a le vesti sătenilor prezența cătanelor, iar aceștia reușesc să le pună pe fugă (Clopotarul din Rovine). Un aer tragic-elegiac învăluie aceste mici narațiuni, din care speranța dreptății dispare, eroii Transilvaniei murind „pentr-un hoț de împărat”. Atent la amănunte, S. schițează lapidar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
dintr-un parc din centrul orașului, zonă pe care băieții din gașcă o evitau. Ei nu puneau niciodată piciorul în afara cartierului. Problema era că trei stropi de ploaie ce-au fost atrași de nasul, obrazul și ochiul lui i-au vestit că se apropia ploaia. 8 Mai era un motiv pentru care nu se ducea acasă, în afară de faptul că băieții sigur patrulau prin fața scării lui. Bătrînul era în una din perioadele lui lunare cînd primea bani de la mama și-și încerca
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
tocmai pe el Îl căuta. - Ea ne va călăuzi În cucerirea Răsăritului pierdut. Acolo ne vom Întoarce, să eliberăm Mormântul și să ne recăpătăm bogățiile pe care păgânii le-au furat fraților noștri. Ascultați cuvântul ei, când vă va fi vestit! Și, până atunci, sprijiniți cauza ei, contribuind fiecare cu cât poate, continuă Brandan arătând către un personaj scund și rotofei, acoperit până la picioare cu o sutană asemănătoare cu a lui, care Îi ascundea cu totul figura. De câteva momente, noul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
rămâne ca o cumplită Învățătură de minte pentru toți invertiții... Pe neașteptate, vocile se domoliseră, ca și când cerul i-ar fi ascultat Într-adevăr blestemele, iar Îngerul răzbunării care distrusese Sodoma ar fi urmat să sosească dintr-o clipă În alta, vestit de tăcerea ce se lăsa. - Așadar, Încă nu se știe nimic... termina de zis unul din cei patru. Omul care ședea În fața lui Îi reteză fraza cu un gest de supărare. - Mi se pare cu neputință ca o corabie Întreagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
apoi luă lada În spate și o porni din nou către abație. Pe drum Întâlnise câteva chipuri cunoscute, dar o ținuse drept Înainte, privind țintă În față și ferindu-se să răspundă la saluturi. Ajunse la biserică În timp ce clopotul abației vestea vecernia. Dinaintea porții secundare, după ce se asigură Încă o dată că nimeni nu Îi urmărise mișcările, intră cu Încărcătura. Înăuntru era pustiu. Profită ca să acționeze iute comanda ce dădea acces spre criptă și coborî În subteran. Își aminti unde fusese lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de iubire către neamul lor, prin testament. Fie-i țărâna ușoară și amintirea neuitată. [16 iunie 1876] AUSTRO-UNGARIA ["ÎN URMA ȘTIRILOR ALARMANTE... "] În urma știrilor alarmante din Belgrad, slavii din sudul Ungariei (granițele militare) sunt foarte agitați. Din granița militară croată se vestește că la Plasko 400 de insurgenți herțegovineni, stârniți prin preoți, s-au hotărât a merge în luptă pentru sfânta cauză. La fruntarie aveau să primească din partea unui comitet secret arme; dar, fiindcă acestea se confiscaseră, ei n-au cutezat a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
loc surprins de întîmplările de la Dunăre, ci le-a prevăzut pe toate și au luat toate măsurile de precauțiune întrucît privește interesele monarhiei. Altfel și în privirea României Austro-Ungaria pare a lua măsuri de precauțiune - cel puțin ziarele din Ardeal vestesc că o comisie specială va inspecta în decursul lunei iulie obiectele de fortificație, iar mai cu samă trecătorile munților Carpați dintre România și Transilvania, și va hotărî cari din aceste trecători ar fi cu cale să se fortifice. N-aibă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Carpați dintre România și Transilvania, și va hotărî cari din aceste trecători ar fi cu cale să se fortifice. N-aibă frică! Vavilonienii au alte treburi. [18 iunie 1876] SERBIA ["DESPRE POZIȚIA STRATEGICĂ... "] Despre poziția strategică a oștirilor sârbești se vestesc următoarele. Ele sunt împărțite în trei divizii. Cea dentîi, divizia Ciacika se compune din brigadele Studniț, Ciacik și Uziz și dintr-un corp de voluntari sub arhimandritul Dușici. Tăria acelei divizii, comandată de generalul Zach, e de 22 000 oameni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de față în Serbia ni este deci necunoscut și, crainici întîrzieți a mișcărilor din Orient, jurnalele românești trebuie să se mulțămească cu știri relativ vechi și răsuflate de trei, patru zile. O telegramă din Paris cu data de 27 iunie vestește că, cu toate subsidiile rusești și cu tot succesul ce se zice c-ar fi avut împrumutul silit, guvernul sârbesc caută sub auspiciile d-lui Schuwaloff să împrumute în Londra un milion de livre sterline. La 26 c. agentul sârbesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
protectoratul țarului. Serbia au căpătat de la amici mijloace trebuitoare pentru campanie; numai bani îi trebuiesc. Conflicte cu Austria sunt cu putință, dar sârbii sunt pregătiți și-n această privire. În fine o telegramă din Belgrad sub data de 28 iunie vestește că principele păstrează comanda supremă asupra întregei armate, având cuartierul său general la Cupelja lângă Morava. Pentru o eventuală retragere, sunt destinate punctele întărite Ruzady* și Deligrad. De-a lungul malului sârbesc al Dunărei s-au săpat șanțuri întărite prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ale Ungariei. Mareșalul - locotenent de Scudier și comandantul țărei, Edelsheim-Gyulai au dat ordinele necesare autorităților militare. S-au hotărât {EminescuOpIX 131} ca provinciile slave din sudul Ungariei să fie ocupate de armata regulară și nu de honvezi. Ziarul unguresc Kelet-Nepe vestește cumcă Rusia ar fi concentrat repede trupe în dreptul Bolgradului din România și că guvernul acestei țări ar fi oarecum îngrijit de aceasta. Noi nu știm nimic. [20 iunie 1876] FRIEDERICH DIEZ Deși cam târziu, totuși ne îndeplinim datoria de a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
către d-rul Tausig. Declarăm că interesul patologic ce ni-l poate inspira nu merge până acolo încît să continuăm cu d-sa o polemică cu totul de prisos. [2 iulie 1876] {EminescuOpIX 143} DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["DIN BERLIN SE VESTEȘTE... "] Din Berlin se vestește că în cercurile bine informate de acolo părerea despre Cernaieff și operațiile sale nu este tocmai favorabilă, se crede chiar că divizia sa ar fi tăiată de restul armatei sârbești. Deși poate această veste este cam
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că interesul patologic ce ni-l poate inspira nu merge până acolo încît să continuăm cu d-sa o polemică cu totul de prisos. [2 iulie 1876] {EminescuOpIX 143} DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["DIN BERLIN SE VESTEȘTE... "] Din Berlin se vestește că în cercurile bine informate de acolo părerea despre Cernaieff și operațiile sale nu este tocmai favorabilă, se crede chiar că divizia sa ar fi tăiată de restul armatei sârbești. Deși poate această veste este cam exagerată, sigur pare a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]