1,496 matches
-
Crichton și bisericile locale pentru edificarea mutuală și a împărtășirea slujirii. Cei solicitați ca referenți erau persoane considerate de primă mână, cu reputație academică internațională în materie de Scriptură sau teologie și, în același timp, angajați activ în misiunea de vestire a evangheliei în Biserica creștină. Mă bucur că N.T. Wright (2003) și Craig A. Evans (2004) au acceptat invitația de fi primii doi conferențiari în această nouă serie de întâlniri. Ei au fost urmați în anii următori de alții precum
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
sophían - 1Cor 1,24). s...ț El (Hristos) „s-a făcut pentru noi înțelepciune de la Dumnezeu (sophía hQmžn apò theo¤), și dreptate, si sfințire, si răscumpărare” (1Cor 1,30). În aceste pasaje Hristos este numit în mod explicit sophía, si vestirea lui e pusă în opoziție cu „înțelepciunea omenească”, pură virtuozitate retorica sau speculație filosofica. Dumnezeul la care ajunge această din urmă este doar pentru o elită, insă înțelepciunea lui Dumnezeu a fost personificata în Hristos cel răstignit, întruchipare a planului
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
moșneag”, „un tânăr”, „un cioban”, „magul”, „întâiul”, „al doilea”, „al treilea zidar” etc. Conflictele migrează pe plan cosmic, eroii constituie doar veșmintele pasagere ale diverselor „stihii”, „principii”, „puteri elementare”, care se ciocnesc și-și dispută supremația. Piesele au structura dramelor „vestirii” (Verkündigungsdramen) sau „metamorfozei” (Verwandlungsdramen), proprii teatrului expresionist, adică prezintă prefacerea oamenilor în alții „noi”, altfel de cum erau până atunci, sub efectul „jertfei” săvârșite de eroul principal. Psihologia individuală dispare din teatrul acesta, fiind înlocuită de porniri irepresibile, elementare, sub efectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
teatrului expresionist, adică prezintă prefacerea oamenilor în alții „noi”, altfel de cum erau până atunci, sub efectul „jertfei” săvârșite de eroul principal. Psihologia individuală dispare din teatrul acesta, fiind înlocuită de porniri irepresibile, elementare, sub efectul cărora personajele se mișcă. „Mesagiul” („vestirea”) ia forma unor devize cu putere de a contamina oamenii și a le biciui voința, îndreptând-o spre faptă. Zamolxe, subintitulată „mister păgân”, e o dramă poematică, situată într-un timp mitic, pe meleaguri dacice, printre inși care, trăind confundați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
postum de Mitzura Arghezi în revista Manuscriptum (nr. 2/1980, pp. 22-36), credem că este redactată înainte de 1936, întrucât un personaj precum D-na Stroe, soție fatală pentru patru tineri bărbați, este preluat aproape ad litteram în romanul Cimitirul Buna Vestire. În primul act al proiectului dramatic, o prietenă a acestei "văduve negre", d-ra Gaby, încearcă să-l seducă pe Dodi, intelectual cu alte planuri decât căsătoria sau îngroparea într-o slujbă derizorie, nu prin calități de gospodină, ci prin cunoștințele
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de "somități" pentru care diagnosticul unui bolnav este stabilit pe principiul: "dacă nu e bășica e ficatul, dacă nu e ficatul e plămânul, și dacă nu e plămânul să știi că e ulcer."68 Câteva pagini din romanul Cimitirul Buna Vestire satirizează același tip uman: doctorul inoculat în toate "comițiile" și ministerele, bun asociat al dricarului, căruia îi furnizează clienți după ce, de pe urma bolilor prost diagnosticate și prost tratate, își asigură luxul "meritat". Un astfel de urmaș al lui Hipocrate exclamă cinic
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
își adună gândurile și puterile, pentru început de viață și de destin românesc. (Sunet de clopot undeva, la o biserică din oraș). Ascultă, Vizanti! Bisericuțele de lemn și de piatră trimit de la o zare la alta, un cuvânt de bună vestire. Mâine e sărbătoare: Schimbarea la față. Adevărata schimbare la față a țării. Țara de mâine, Vizanti.101 În evident contrast cu viziunea caragialiană care promova invariabil mult mai verosimila imagine a imuabilității mascaradei politice, acest final profetic pune din nou
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
revelat caragialește, în lipsa oricărui comentariu care să marcheze stupefacția sau revolta: agresarea micului Vintilă de către profesorul de matematici doar pentru că se dovedește un elev eminent (Ochii Maicii Domnului), numirea unui doctor în filologie drept intendent al unui cimitir (Cimitirul Buna Vestire), ca să nu mai vorbim de proiectele edililor, ale savanților și ale miniștrilor din Țara de Kuty. Iată, de pildă, planul de renovare al orașului, gândit de entuziastul primar kut: El dorea să strângă și să sorteze edificiile de același fel
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
stârnește nedumerirea doctorului Gauthier a cărui experiență l-a convins că "totul e cu putință în lumea asta, care nu-i o lume normală, cum o socotesc niște oameni vulgari"76. Și mai relevantă este depistarea în romanul Cimitirul Buna Vestire, în secțiunea finală aflată sub semnul realismului magic punctat de derapajul spre fantastic și absurd, a unei conversații à la Cântăreața cheală: "Ascultă, mi-ai spus tu cumva că l-ai văzut pe Dupont cântând din flaut la Palais-Royal?" "Care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
deducții..." 77. Este adevărat că la Arghezi, straniul la limita absurdului ca expresie a depersonalizării prin uniformizare și multiplicare, din exemplul menționat din romanul Ochii Maicii Domnului sau incoerențele conversației ca mărci ale noncomunicării, din fragmentul reprodus din Cimitirul Buna Vestire, sunt asociate cu patologicul. Aceste exemple însă, posibil de relaționat cu situații și personaje caragialiene (cuplul amicilor siamezi Lache și Mache, caruselul verbal din Căldură mare), pot fi văzute și ca semnalări timpurii de stadii incipiente și încă benigne ale
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Românească, 1983. Arghezi, Tudor, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933. Arghezi, Tudor, Tablete de cronicar, prefață de D. Micu, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1960. Arghezi, Tudor, Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna Vestire, Lina, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987. Arghezi, Tudor, Teatru, Editura pentru Literatură, București, 1968. Arghezi, Tudor, Dodi și Podi, în revista Manuscriptum, nr. 2/1980. Bacalbașa, Anton, Moș Teacă, Editura "Litera Internațional", București Chișinău, 2002. Băieșu, Ion, Sufereau împreună, Editura pentru
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1980, p. 27. 66 Tudor Arghezi, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933, p. 76. 67 Ibidem. 68 Tudor Arghezi, Teatru, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 62. 69 Tudor Arghezi, Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna Vestire, Lina, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, p. 263. 70 I. L. Caragiale, Opere,I, Proză literară, ed. cit., pp. 858-859. 71 Sergiu Miculescu, op. cit., pp. 114-117. 72 I. Peltz, Actele vorbește!, Editura Minerva, București, 1971. 73 Mircea Horia Simionescu, Învățături pentru Delfin
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1922, două dintre prozele sale bizare: Pâlnia și Stamate, Ismail și Turnavitu. 74 Tudor Arghezi, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933, p. 23. 75 Idem, p. 73. 76 Tudor Arghezi, Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna Vestire, Lina, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, p. 58. 77 Idem, p. 309. 78 Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. III, Editura Cartea Românească, 1984, p. 496. 79 Teodor Mazilu, Teatru, Editura Sigma, Brașov, 2001, p. 351. 80 Idem, p. 340
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aduc la cunoștință știrile nu dau greș, indiferent de vreme. Lupta pentru existență este deosebit de aspră, și de aceea iuțeala cu care se primesc și răspândesc știrile de mare Însemnătate este o chestiune vitală. „Australienii poartă cu sine bețișoare de vestire sculptate, tasmanienii Își vopsesc fața În culoare de doliu”196 Pentru aborigeni venirea omului alb a Însemnat Începutul degradării culturii și civilizației lor, ei fiind siliți să-și părăsească pământurile lor, hărțuiți și izgoniți În ținuturile cele mai aride, nevoiți
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
14). Iluminați și mișcați de Duhul Sfânt, ei au predicat în mod liber întregului popor și autorităților iudaice faptul că Isus era Mesia și Domn (Fap 2,22-24.36; 4,12; 5,31). Duhul lui Dumnezeu se exprima printr-o vestire extatică a operelor lui Dumnezeu (Fap 2,4-11; 4,31) și îi făcea capabili să explice cu claritate ecoul mântuirii. Aspectul carismatic nu era specific doar activității apostolilor (Fap 4,8), o însușire a predicatorilor pentru a vorbi cu înțelepciune
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
înșală, deoarece află comunitatea reunită în rugăciune (Fap 12,12). Este important să observăm că Biserica nu se naște în mod propriu în templu sau în sinagogă, ci în „casă”, chiar dacă la Ierusalim, templul, atât timp cât este în picioare, rămâne locul vestirii și al învățării apostolilor (Fap 3,11; 5,42). Aceste case - biserică erau într-o continuitate ideală cu casa Mariei la Nazaret, cu cea a lui Petru la Cafarnaum și cu cea a Martei, în care Isus și ucenicii săi
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
mișcării misionare. Cu toate acestea, putem să observăm că nici Priscila și nici Iunia nu sunt definite ca „soții”, deoarece ceea ce conta nu era condiția lor tradițională și rolul lor de soții, ci angajarea lor în calitate de colaboratoare în opera de vestire a evangheliei. Pentru Paul (Gal 3,26-28) nu este determinantă identitatea etnică și socială și nici măcar conotațiile sexuale, ci faptul de a constitui „o singură persoană cu Cristos: „Toți care ați fost botezați pentru Cristos, v-ați îmbrăcat cu Cristos
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
angajează în toată realitatea sa. Ioan Paul al II-lea, de fericită amintire, în scrisoarea enciclică, Evangelium vitae, afirma că „Evanghelia demnității persoanei și Evanghelia vieții sunt o unică și indivizibilă Evanghelie”. Aceasta înseamnă că a vesti Evanghelia corespunde cu vestirea demnității persoanei, a vieții și a istoriei sale. Persoana umana are pentru Papa o valoare incomparabilă și irepetabilă, de o bogăție imensă, capabilă de prietenie, are un primat recunoscut asupra lucrurilor, merită respect chiar atunci când suferă sau este la o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Între timp, imaginea scriitorului se consolidează în conștiința contemporanilor prin volumul de eseuri Limite (1936), laureat de Societatea Scriitorilor Români, al cărei membru devenise în 1935. Numele îi mai apare sporadic în „Da și nu”, „Arta și tehnica grafică”, „Buna Vestire”, dar semnificative sunt reacțiile privitoare la funcția socio-ritualică a teatrului din „Universul literar”. B. se revela acum și ca dramaturg, prin tipărirea, în 1939, a pieselor Comedia fantasmelor și Alkestis și a traducerii tragediei Troienele de Euripide. Cea dintâi este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
pe cellalt. Ies în părți diferite) SCENĂ 2 (Altă parte a pîrloagei. Furtună continuă. Intra Lear și Bufonul) LEAR: Vînturi, suflați, și-obrajii spargeți! Viforîți, Ruperi de nori; și trîmbe, potopiți Pîn' ne-necați clopotniți, pește vîrf! Sulfurice, blestem-purtînde focuri, Vestiri de trăznete stejarii despicînd, Pîrliți-mi părul alb! Tot-zguduinde tunet, Izbește sfera lumii-aceste o turtind, Sfarmă tiparele naturii, germenii Toți zvîrle-odat', ce fac ingrat pe om! BUFONUL: Unchiule, agheazma de curte într-o casă uscată este mai bună decît apa de
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Sud Constanta 22. Spitalul de Ftizîologie Agigea Constanța 23. Spitalul de Cardiologie Covasna Covasna 24. Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna Dolj 25. Spitalul de Pneumoftiziologie Galați Galați 26. Spitalul de Boli Infecțioase "Cuvioasa Parascheva" Galați Galați 27. Spitalul de Obstetrică-Ginecologie "Buna Vestire" Galați Galați 28. Spitalul de Pneumoftiziologie Izvoru Giurgiu 29. Spitalul de Boli Infecțioase Singureni Giurgiu 30. Spitalul de Pneumoftiziologie "T. Vladimirescu" Runcu Gorj 31. Spitalul de Obstetrică-Ginecologie "Dr.Maria Burghele" Buftea Ilfov 32. Spitalul de Boli Infecțioase, Dermatovenerologie și Psihiatrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183198_a_184527]
-
1925, cu o culegere de narațiuni pentru copii, Povești în versuri, premiată de Editura Cartea Românească. Poezia lui C. a fost introdusă în circuitul receptării postume de Tudor Vianu. În 1937, acesta edita, sub îngrijirea și cu prezentarea sa, culegerea Vestiri; în același an, îi apăreau și traducerile, reunite în Antologia poeziei franceze. Cartea de versuri e alcătuită din patru cicluri (Vestiri, Plâns înecat, Semne pe nisip, Variațiuni), așezate în ordinea inversă cronologiei firești. Primul ciclu cuprinde exclusiv poeme pe tema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
introdusă în circuitul receptării postume de Tudor Vianu. În 1937, acesta edita, sub îngrijirea și cu prezentarea sa, culegerea Vestiri; în același an, îi apăreau și traducerile, reunite în Antologia poeziei franceze. Cartea de versuri e alcătuită din patru cicluri (Vestiri, Plâns înecat, Semne pe nisip, Variațiuni), așezate în ordinea inversă cronologiei firești. Primul ciclu cuprinde exclusiv poeme pe tema morții, începând cu cel liminar, Ante mortem, scris cu câteva zile înainte de stingerea din viață a poetului. Impresionantă e luciditatea cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
se”. Poveștile reciclează legende, basme și anecdote autohtone, dar și străine (Goethe, Adelbert von Chamisso, Uhland, François Copée, Frații Grimm ș.a.). Prin încărcătura simbolică, inserția straniului și prin muzicalitate, legenda Cerbul anunță baladescul poeților din Cercul Literar de la Sibiu. Volumul Vestiri și versurile postume, alături de traduceri, anunțau o personalitate complexă și novatoare. SCRIERI: Povești în versuri, București, [1925]; Prichindel. Chipuri și priveliști. Întâmplări și istorisiri, București [1925]; Vestiri, îngr. și prezentare Tudor Vianu, pref. Al. A. Philippide, București, 1937; Chipuri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
prin muzicalitate, legenda Cerbul anunță baladescul poeților din Cercul Literar de la Sibiu. Volumul Vestiri și versurile postume, alături de traduceri, anunțau o personalitate complexă și novatoare. SCRIERI: Povești în versuri, București, [1925]; Prichindel. Chipuri și priveliști. Întâmplări și istorisiri, București [1925]; Vestiri, îngr. și prezentare Tudor Vianu, pref. Al. A. Philippide, București, 1937; Chipuri de altădată, București, 1974; Vestiri. Antologia poeziei franceze, pref. Al. A. Philippide, prezentare Tudor Vianu, București, 1980. Traduceri: Jean Racine, Estera, București, 1923; Antologia poeziei franceze, București, 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]