1,550 matches
-
c] avorturile târzii sunt mai greu de justificat, el nu implic] ideea c] aceste avorturi sunt greu de justificat din punctul de vedere al omuciderii. Principiul respect]rii intereselor ființelor senzitive nu implic] dreptul egal al tuturor ființelor senzitive la viat]. Pentru a vedea de ce lucrurile se prezint] astfel trebuie s] acordăm mai mult] atenție ariei de aplicare a acestui principiu. Majoritatea animalelor mature vertebrate (mamifere, p]s]ri, reptile, amfibieni și pești) dețin în mod clar aceste capacit]ți. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de iubire, grij], cooperare și responsabilitate moral] (care implic] capacitatea de a-și ghida acțiunile conform unor principii și idealuri morale). Poate c] aceste capacit]ți mintale și sociale pot s] ofere motive solide pentru a atribui un drept la viat] mai puternic persoanelor decât altor ființe senzitive. Un argument care susține aceast] concluzie este acela c], datorit] capacit]ților distinctive pe care le posed], persoanele sunt capabile s] își aprecieze propria viat] și pe aceea a celorlalți membri ai comunit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obține un avantaj net din această, atunci relațiile sociale ar deveni incomensurabil mai dificile și viețile tuturor persoanelor, cu excepția celor mai puternice, ar fi în mod evident constrânse. O persoan] senzitiv] din punct de vedere moral va respecta dreptul la viat] tuturor formelor de existent] și va avea grij] s] evite producerea unor dureri sau a morții lipsite de folos asupra ființelor senzitive. Va respecta, de asemenea, drepturile morale primare ale unei alte persoane ca fiind egale cu ale ei, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
va avea grij] s] evite producerea unor dureri sau a morții lipsite de folos asupra ființelor senzitive. Va respecta, de asemenea, drepturile morale primare ale unei alte persoane ca fiind egale cu ale ei, nu doar pentru c] sunt în viat] și pentru c] sunt ființe senzitive, dar și pentru c] se pot aștepta în mod rezonabil că și ceilalți s] le arate același respect. Șoarecii și țânțarii nu sunt capabili de o astfel de reciprocitate moral], cel putin nu în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aparent dintre drepturile f]tului și drepturile femeii, unii s-ar putea întreba de ce ar trebui s] prevaleze drepturile femeii. De ce nu ar trebui favorizat f]tul, spre exemplu, deoarece sunt mai neajutorați sau pentru c] au o speranț] de viat] mai mare? Sau de ce nu se caut] un echilibru între drepturile f]tului și cele ale femeii care s] aib] consecințe egale pentru fiecare dintre p]rți? Dac] f]tul ar fi deja o persoan] în sensul descris de mine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fel se poate afirma și despre un ovul uman nefecundat, împreun] cu destui spermatozoizi viabili pentru a realiza fertilizarea; și totuși puțini ar fi aceia care ar sugera în mod serios c] aceste entit]ți umane care se afl] în viat] ar trebui s] aib] un statut moral egal și complet. Așadar, argumentul conform c]ruia f]tul este o persoan] potențial] r]mane valabil. Poate c] acest lucru se datoreaz] faptului c] potențialul f]tului este un motiv solid pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un asemenea de angajament enorm. Rezumat și concluzii Avortul este adesea tratat ca fiind o problemă doar a drepturilor f]tului; și adesea ca fiind o problem] doar a drepturilor femeii. Negarea avortului legal și sigur încalc] dreptul femeii la viat], libertate și integritate fizic]. Dar dac] f]tul ar avea același drept la viat] că și o persoan], avortul ar r]mane un eveniment tragic și greu de justificat cu exceptia cazurilor extreme. Astfel, chiar și cei care susțin drepturile femeii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o problemă doar a drepturilor f]tului; și adesea ca fiind o problem] doar a drepturilor femeii. Negarea avortului legal și sigur încalc] dreptul femeii la viat], libertate și integritate fizic]. Dar dac] f]tul ar avea același drept la viat] că și o persoan], avortul ar r]mane un eveniment tragic și greu de justificat cu exceptia cazurilor extreme. Astfel, chiar și cei care susțin drepturile femeii trebuie s] fie preocupați de statutul moral al f]tului. Pan] și o etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nedrept c] Sarah poate, în mod legitim, s]-i cumpere copilului ei o juc]rie scump] său s]-i ofere soțului o mas] bogat], în timp ce vecinii s]i mor de foame. Norocul joac] un rol excesiv în determinarea destinului în viat]. Morală ar trebui s] încerce s] diminueze, dac] nu chiar s] eradicheze efectele indezirabile ale norocului. În ciuda acestor aspecte, dac] suntem întru totul de acord cu sugestia lui Rachels, va trebui s] înfrunt]m câteva consecințe nedorite. Nu este just
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] preocuparea pentru cei apropiați ar trebui s] prevaleze celeilalte. În plus, aceasta pare s] fie în conflict cu principiul imparțialit]ții, și acest principiu se afl] în centrul înțelegerii noastre morale; mai mult, este extrem de nedrept că șansele de viat] ale cuiva s] fie afectate în mod semnificativ de norocul de a se fi n]scut într-o familie bogat]. Acest conflict nu poate fi rezolvat în totalitate în cadrul acestui eseu sumar, dar dați-mi voie s] ofer urm]toarele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
crim]. Unii retributiviști fac apel la legea talionului pentru a determina cantitatea potrivit] de pedeaps]. Acest principiu afirm] c] trebuie s] se r]sfrâng] asupra f]ptașului ceea ce acesta a f]cut victimei: „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” și „viat] pentru viat]”. Prin urmare, pedeapsa capital] este singura potrivit] pentru crim]. Ins] legea talionului este adânc contestat]. Se axeaz] pe r]ul f]cut de infractor f]r] a lua în calcul starea lui mintal]. O viat] poate fi luat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
retributiviști fac apel la legea talionului pentru a determina cantitatea potrivit] de pedeaps]. Acest principiu afirm] c] trebuie s] se r]sfrâng] asupra f]ptașului ceea ce acesta a f]cut victimei: „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” și „viat] pentru viat]”. Prin urmare, pedeapsa capital] este singura potrivit] pentru crim]. Ins] legea talionului este adânc contestat]. Se axeaz] pe r]ul f]cut de infractor f]r] a lua în calcul starea lui mintal]. O viat] poate fi luat] intenționat sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
privat, personal sau ordinar, pe de-alt] parte. O carte consacrat] în parte problemei „mâinilor murdare” este intitulat] sugestiv Public and Private Morality [Moral] Public] și Privat]], iar autorul ei, Stuart Hampshire vorbește despre „un conflict între dou] moduri de viat]” (p. 45). Michael Walzer, în principala s] lucrare asupra subiectului în discuție, procedeaz], în cea mai mare parte, ca și cum problemă ar fi specific] politicii, deși el spune c] nu vrea s] susțin] c] „este doar o dilem] politic]”, ci doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]-si foloseasc] sau nu cunoștințele, în funcție de nevoie” (The Prince [Principele], 1513, p. 52) el contest] într-adev]r o imagine adânc înr]d]cinat] și conving]toare a moralei. Potrivit acestei imagini, putem înțelege ce înseamn] a tr]i o viat] corect] în termeni de virtute și/sau îndatoririle unui cod moral, iar o asemenea înțelegere ne ofer] o îndrumare final], autoritar] asupra felului în care trebuie s] action]m. Rațiunea moral] s-ar putea s] nu aib] întotdeauna ceva de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țile morale sunt variate, si c] unele nu pun probleme la fel de dramatice că cele invocate de paradigmă machiavelic]. Este una s] susții c] politică ar putea cere crime morale, si cu totul altceva s] insisți c] implic] un stil de viat] care nu permite anumite opțiuni morale atractive. Viața politic] poate însemna c] valorile și pl]cerile prieteniei, ale vietii de familie și ale anumitor forme de spontaneitate sau intimitate sunt mai puțin disponibile. Este f]r] dubiu loc pentru regret
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Viața politic] poate însemna c] valorile și pl]cerile prieteniei, ale vietii de familie și ale anumitor forme de spontaneitate sau intimitate sunt mai puțin disponibile. Este f]r] dubiu loc pentru regret aici, dar alegerea oric]rui stil de viat] implic] renunțarea la unele valori și apariția unor dezavantaje pentru sine și pentru alții. Dac] această înseamn] „mâini murdare” atunci e vorba, pur și simplu, de ceea ce suntem. Referințe Acheson. D.: „Ethics în internațional relations today”, The Vietnam Reader, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ceilalți susțin]tori ai curentului și, în special, Midgley au preluat misiunea de a dezvolta aceste idei în context laic și biologic. Plecând de la cercet]ri etologice, el susține c], dat] fiind natură uman], exist] anumite constrângeri asupra tipurilor de viat] pe care oamenii și le doresc, și deci, asupra acțiunii umane. Se pare c] morală poate fi redus] la o biologie rafinat]. Naturalismul este, astfel, solid argumentat. Impresia mea este c], dup] 30 de ani de eforturi, acest program nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este deloc evident c] poate fi formulat] o teorie naturalist] a „omului bun” f]r] a c]dea în capcana naturalismului sociologic discutat mai sus. În al doilea rând, m] îndoiesc c] noțiunea aristotelian] de funcție poate fi readus] la viat] în cadrul biologiei moderne, mai ales în cazul unei ființe flexibile și aculturate, precum este omul. Acest lucru trebuie f]cut dac] programul dorește s] realizeze ceva concret. Dac] morală se bazeaz] pe biologie, atunci trebuie s] formul]m un set
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt mai exact femeile care recurg la avort? Cum sunt afectate viețile lor de acest lucru? Cum sunt afectate viețile femeilor care nu fac avorturi? Dar f]tul însuși? Ar trebui s] fie privit că o persoan] cu drept de viat]? Ce calit]ți ar trebui s] aib] un individ pentru a avea dreptul la viat]? Întrunește f]tul astfel de calit]ți? Dac] f]tul este o persoan] cu drept de viat], aceasta înseamn] c] avortul este ceva greșit? În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru? Cum sunt afectate viețile femeilor care nu fac avorturi? Dar f]tul însuși? Ar trebui s] fie privit că o persoan] cu drept de viat]? Ce calit]ți ar trebui s] aib] un individ pentru a avea dreptul la viat]? Întrunește f]tul astfel de calit]ți? Dac] f]tul este o persoan] cu drept de viat], aceasta înseamn] c] avortul este ceva greșit? În orice condiții? Care este rolul argumentelor religioase în susținerea judec]ților morale, dac] au vreun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie privit că o persoan] cu drept de viat]? Ce calit]ți ar trebui s] aib] un individ pentru a avea dreptul la viat]? Întrunește f]tul astfel de calit]ți? Dac] f]tul este o persoan] cu drept de viat], aceasta înseamn] c] avortul este ceva greșit? În orice condiții? Care este rolul argumentelor religioase în susținerea judec]ților morale, dac] au vreun rol? Exist] într-adev]r un argument religios decent împotriva avortului sau așa-numitul argument religios nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cultura etic] a Vestului modern, dar absent în culturile tradiționale din Africa, China, Japonia și India. Conținutul datoriilor în asemenea culturi tradiționale pare, în schimb, organizat în jurul valorii centrale a unui bun comun care const] într-un anume tip de viat] ideal] în comunitate, o rețea de relații definite parțial de anumite roluri sociale, din nou ideale, dar întruchipate imperfect în practică existent]. Idealul pentru membrii societ]ții este reprezentat de virtuțile diferite care le ofer] posibilitatea a promova și susține
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
and Morality, Ed. J.Bricke (Lawrence: University of Kansas, 1976). Republicat în Essays în Ethical Theory (Oxford: Oxford University Press, 1989). -: Moral Thinking (Oxford: Oxford University Press, 1981). -: „How to decide moral questions rationally”, în italian], Etică e diritto: le vie della giustificazione razionale, Ed. E. Lecaldano (Laterza, Rome, 1985). Versiunea în englez] în Critică 18 (1987), republicat în Essays în Ethical Theory (Oxford: Oxford University Press, 1989). (1985a). -: „Ontology în Ethics”, Morality and Objectivity: Essays în Memory of John Mackie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
efortul de a asigura cel mai mare bine pentru cel mai mare num]r de oameni, viața și libertatea fiind ambele bunuri nenegociabile. Astfel, aceast] etap] nu are resursele de a rezolva conflictele care se ivesc din revendic]rile dintre viat] și libertate. Raționamentul moral al Etapei 4 nu are mai mult succes, deoarece, conform Etapei 4, binele și r]ul sunt ceea ce legea spun c] sunt; iar legea poate s] recunoasc] sau nu importantă oric]rei vieți. Raționamentul moral din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
5 la 6, Kohlberg spune suficient de multe lucruri pentru a ne da prilejul de a vedea cum are loc tranziția. Prin intuiție pare acceptabil c] o persoan] cu suficiente abilit]ți cognitive ajunge s] văd] c] privarea dreptului la viat] sau îngr]direa libert]ții altora este moral greșit. Și este justificat] presupunerea c], pe parcurs, ajungem s] ne identific]m cu o serie mai larg] de oameni, cel putin pan] la un anumit punct. Dar cu abilit]ți cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]