1,913 matches
-
sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita, ursul, cerbul carpatin. Agricultură s-a practicat încă de la întemeierea satelor, pe suprafețe variabile în timp dar în condiții grele. În trecut (1750) se ara cu pluguri trase de 4-6 boi
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Livezile (reședința), Mesteacănu, Piscu Radului, Vizantea Mănăstirească și Vizantea Răzășească. Comuna se află în zona de nord a județului, în valea râului Vizăuți. Este străbătută de șoseaua județeană DJ205E, care o leagă spre nord de Câmpuri și spre sud-est de Vidra (unde se intersectează cu DN2D), Țifești, Garoafa (unde se intersectează cu DN2) și mai departe în județul Galați de Movileni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vizantea-Livezi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Vizantea-Livezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301913_a_303242]
-
o școală mixtă. Comuna Găurile era formată din satele Găurile, Piscu Radului și Purcei și avea 1362 de locuitori ce trăiau în 336 de case. În comuna Găurile existau trei biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează ambele comune în plasa Vidra a aceluiași județ, cu aceeași alcătuire. Comuna Vizantea avea 1900 de locuitori, iar comuna Găurile 1364. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea
Comuna Vizantea-Livezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301913_a_303242]
-
Vidra este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Burca, Irești, Ruget, Scafari, Șerbești, Tichiriș, Vidra (reședința), Viișoara și Voloșcani. Comuna se află în zona centrală a județului, într-o zonă de deal, pe malurile râului Putna, în
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
Vidra este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Burca, Irești, Ruget, Scafari, Șerbești, Tichiriș, Vidra (reședința), Viișoara și Voloșcani. Comuna se află în zona centrală a județului, într-o zonă de deal, pe malurile râului Putna, în zona unde acesta primește apele râului Vizăuți. Este traversată de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
și Voloșcani. Comuna se află în zona centrală a județului, într-o zonă de deal, pe malurile râului Putna, în zona unde acesta primește apele râului Vizăuți. Este traversată de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Vidra, acest drum se intersectează tangențial cu șoseaua județeană DJ205E, care leagă comuna spre sud-est de Țifești, Garoafa (unde se intersectează cu DN2) și mai departe în județul Galați de Movileni; și spre nord-vest de Vizantea-Livezi și Câmpuri. Conform recensământului efectuat
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
tangențial cu șoseaua județeană DJ205E, care leagă comuna spre sud-est de Țifești, Garoafa (unde se intersectează cu DN2) și mai departe în județul Galați de Movileni; și spre nord-vest de Vizantea-Livezi și Câmpuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vidra se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,03%). Pentru 4,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,06%). Pentru 4,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna și era formată din satele Burca, Călimanu, Vidra și Voloșcani, cu 1729 de locuitori. În comună erau patru biserici, o școală mixtă și un spital cu 68 de paturi înființat în 1887. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, și comunele Tichiriș (în aceeași plasă
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
1883. Comuna Irești avea 1543 de locuitori ce trăiau în 400 de case în satele Cucueți, Irești și Șerbănești. Aici existau două biserici în satul Irești și o școală mixtă cu 24 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Vidră drept reședință a plășii Vidra din același județ Putna. Comuna avea 1570 de locuitori în satele Burca, Călimanu, Scufari, Vidra și Voloșcani. Comunele Tichiriș și Irești făceau parte din această plasă Vidra. Tichiriș avea aceeași compunere și 985 de locuitori
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
de locuitori ce trăiau în 400 de case în satele Cucueți, Irești și Șerbănești. Aici existau două biserici în satul Irești și o școală mixtă cu 24 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Vidră drept reședință a plășii Vidra din același județ Putna. Comuna avea 1570 de locuitori în satele Burca, Călimanu, Scufari, Vidra și Voloșcani. Comunele Tichiriș și Irești făceau parte din această plasă Vidra. Tichiriș avea aceeași compunere și 985 de locuitori. Comuna Irești avea și ea
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
existau două biserici în satul Irești și o școală mixtă cu 24 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Vidră drept reședință a plășii Vidra din același județ Putna. Comuna avea 1570 de locuitori în satele Burca, Călimanu, Scufari, Vidra și Voloșcani. Comunele Tichiriș și Irești făceau parte din această plasă Vidra. Tichiriș avea aceeași compunere și 985 de locuitori. Comuna Irești avea și ea, în aceleași sate, 1542 de locuitori. În 1950, cele trei comune au fost arondate raionului
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Vidră drept reședință a plășii Vidra din același județ Putna. Comuna avea 1570 de locuitori în satele Burca, Călimanu, Scufari, Vidra și Voloșcani. Comunele Tichiriș și Irești făceau parte din această plasă Vidra. Tichiriș avea aceeași compunere și 985 de locuitori. Comuna Irești avea și ea, în aceleași sate, 1542 de locuitori. În 1950, cele trei comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
și (după 1956) din regiunea Galați. Satul Părosu din comuna Tichiriș a luat în 1964 denumirea de "Viișoara". În 1968, comunele au fost transferate la județul Vrancea, iar comunele Irești și Tichiriș au fost desființate, satele lor fiind transferate comunei Vidra. Tot atunci, satele Căliman și Cucuieți au fost desființate, fiind comasate respectiv cu satele Vidra și Șerbești. Patru obiective din comuna Vidra sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul dintre ele este
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
denumirea de "Viișoara". În 1968, comunele au fost transferate la județul Vrancea, iar comunele Irești și Tichiriș au fost desființate, satele lor fiind transferate comunei Vidra. Tot atunci, satele Căliman și Cucuieți au fost desființate, fiind comasate respectiv cu satele Vidra și Șerbești. Patru obiective din comuna Vidra sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul dintre ele este clasificat ca sit arheologic vestigiile așezării din paleoliticul superior, descoperite în centrul satului Tichiriș. Două
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
fost transferate la județul Vrancea, iar comunele Irești și Tichiriș au fost desființate, satele lor fiind transferate comunei Vidra. Tot atunci, satele Căliman și Cucuieți au fost desființate, fiind comasate respectiv cu satele Vidra și Șerbești. Patru obiective din comuna Vidra sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul dintre ele este clasificat ca sit arheologic vestigiile așezării din paleoliticul superior, descoperite în centrul satului Tichiriș. Două sunt clasificate ca monumente de arhitectură, ambele
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul dintre ele este clasificat ca sit arheologic vestigiile așezării din paleoliticul superior, descoperite în centrul satului Tichiriș. Două sunt clasificate ca monumente de arhitectură, ambele în satul Vidra școala și spitalul comunal, construite la sfârșitul secolului al XIX-lea. Tot în satul Vidra se află și al patrulea obiectiv, clasificat ca monument de for public: monumentul eroilor vrânceni din Primul Război Mondial, ridicat la intrarea în sat dinspre
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
este clasificat ca sit arheologic vestigiile așezării din paleoliticul superior, descoperite în centrul satului Tichiriș. Două sunt clasificate ca monumente de arhitectură, ambele în satul Vidra școala și spitalul comunal, construite la sfârșitul secolului al XIX-lea. Tot în satul Vidra se află și al patrulea obiectiv, clasificat ca monument de for public: monumentul eroilor vrânceni din Primul Război Mondial, ridicat la intrarea în sat dinspre Focșani în anul 1936.
Comuna Vidra, Vrancea () [Corola-website/Science/301912_a_303241]
-
Măgurii Odobești, și cele de SE ale Dealului Momâia, pe malul stâng al râului Putna și pe malul drept al râului Șușița, la 6 km față de orașul Panciu. Este străbătută de șoseaua județeană DJ205E, care o leagă spre nord-vest de Vidra, Vizantea-Livezi și Câmpuri, și spre sud-vest de Garoafa (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țifești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Țifești, Vrancea () [Corola-website/Science/301908_a_303237]
-
făcea parte din plasa Zăbrăuți a județului Putna și era, ca și acum, formată din satele Dobrosloveni și Rucăreni, cu 2491 de locuitori. În comuna funcționau două biserici și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comună în plasă Vidra a aceluiași județ, cu o populație de 2500 de locuitori. În 1950, a fost transferată raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, comuna a trecut la județul Vrancea
Comuna Soveja, Vrancea () [Corola-website/Science/301901_a_303230]
-
pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Colacu. Aceasta era formată din satele Colacu și Poduri, cu 878 de locuitori, două biserici și două mori de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Vidra a aceluiași județ, în aceeași componență. Comuna Valea Sării avea 726 de locuitori, iar comuna Colacu 975. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
Moșteni-Dobrotești) și Strâmba (cu 4000 de locuitori în satele Crânguri, Strâmba de Jos și Strâmba de Sus). În 1931, satele Strâmba de Jos și Strâmba de Sus au fost unite formând satul Strâmba. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Giurgiu din regiunea București. Comuna și satul Strâmba au primit în 1964 denumirea de "Hulubeștii". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Brăniștari și Hulubești fiind desființate, satele lor trecând la comuna Călugăreni
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
Grădiștea avea 1371 de locuitori în unicul sat Grădiștea. În 1931, satul Vlad Țepeș s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare, iar satul Falaștoaca a trecut la comuna Grădiștea. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Giurgiu din regiunea București. În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Vlad Țepeș și Grădiștea fiind desființate și satele lor trecând la comuna Comana. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
stâng al Argeșului, la limita cu județul Călărași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ401, care o leagă spre sud de Hotarele (unde se termină în DN5A) și spre vest de Valea Dragului, Vărăști, apoi mai departe în județul Ilfov de Vidra și Berceni (unde se intersectează cu centura Bucureștiului) și București. La Vărăști, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401B, care duce spre nord-est în județul Călărași la Budești (unde se termină în DN4). Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
Vărăști (în trecut, Vărăști-Obedeni) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Dobreni și Vărăști (reședința). Se învecinează la nord cu Frumușani, la vest cu Berceni, la sud-vest cu Vidra, la sud cu Colibași și la est cu Valea Dragului. Comună se află la marginea estică a județului, pe malul stâng al Șabărului, la limita cu județul Ilfov și județul Călărași. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ401, care o leagă
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
stâng al Șabărului, la limita cu județul Ilfov și județul Călărași. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ401, care o leagă spre sud-est de Valea Dragului, Herăști și Hotarele (unde se termină în DN5A) și spre nord în județul Ilfov de Vidra, Berceni și de București. Din acest drum, la Dobreni se ramifică șoseaua județeană DJ412, care duce spre sud-vest la Colibași, Comana (unde se intersectează cu DN5A) și Prundu (unde se termină în DN41). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]