10,890 matches
-
provocat dauna sau cu însușirile sale naturale, absolut invincibilă și absolut imprevizibilă, constatată de o autoritate competentă potrivit legislației incidente. (2) Prin caz fortuit se înțelege împrejurarea care a intervenit și a condus la producerea prejudiciului și care nu implică vinovăția paznicului juridic (concesionarul), dar care nu întrunește caracteristicile forței majore. (3) Forța majoră/Cazul fortuit exonerează de răspundere părțile, în cazul neexecutării parțiale sau totale a obligațiilor asumate prin prezentul contract. Partea care invocă forța majoră/cazul fortuit are obligația să o/îl
ORDIN nr. 1.649 din 18 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299352]
-
de către instanța judecătorească a pericolului social concret pe care îl prezintă faptele deduse judecății și a aplicării unei pedepse corect individualizate, contrar dispozițiilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. Instanța de judecată, chemată să aprecieze cu privire la vinovăția persoanelor aflate în ipoteza normelor contravenționale criticate și să individualizeze pedeapsa corespunzătoare faptei, este pusă în imposibilitatea de a realiza actul de justiție, fiind ținută să mențină sancțiunea complementară a suspendării temporare a exercitării dreptului de a circula pe o
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
fi acoperită doar pierderea efectivă [în temeiul art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009], iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului. Cât privește existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii
DECIZIA nr. 3 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295164]
-
a prezumției de nevinovăție și reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat la art. 5 din Codul de procedură penală, este aplicat în materia probațiunii. El se referă la aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică fie cu privire la vinovăția făptuitorului, fie în legătură cu fapta imputată, instanțele judecătorești nu își pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
adevărului, consacrat la art. 5 din Codul de procedură penală, este aplicat în materia probațiunii. El se referă la aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică fie cu privire la vinovăția făptuitorului, fie în legătură cu fapta imputată, instanțele judecătorești nu își pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să îl achite“ (Decizia nr. 47
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
urmăririi penale, fapt ce conduce la o acuzație în materie penală ce îl vizează numai pe suspect sau inculpat. În procedura de redeschidere a urmăririi penale nu sunt antamate chestiuni ce țin de fondul cauzei și nici nu se stabilește vinovăția, controlul fiind realizat numai cu privire la legalitatea actelor efectuate în faza de urmărire penală. Lipsa participării la redeschiderea urmăririi penale a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente nu este de natură să aducă atingere garanțiilor
DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295944]
-
de judecată, cu ocazia soluționării cererii de redeschidere a urmăririi penale, a fondului cauzei penale. Astfel, în procedura de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară nu verifică aspecte ce țin de fondul cauzei și nici nu stabilește vinovăția suspectului sau inculpatului, întrucât art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală nu reglementează dreptul la un examen judiciar de o asemenea întindere încât să permită judecătorului de cameră preliminară să statueze asupra tuturor aspectelor cauzei. Acest control va
DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295944]
-
calificării profesionale de agent de poliție penitenciară. ... ... 5. Răspunderea penală nu exclude răspunderea disciplinară, administrativă sau patrimonială dacă prin fapta sa persoana implicată în organizarea și desfășurarea examenului de certificare a calificării profesionale de agent de poliție penitenciară încalcă cu vinovăție atribuțiile, obligațiile și interdicțiile stabilite în metodologia prevăzută la pct. 1, lit. a) sau de către președintele comisiei centrale. ... 6. Răspunderea patrimonială pentru personalul implicat în organizarea și desfășurarea examenului de certificare a calificării profesionale de agent de poliție penitenciară
METODOLOGIE din 21 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295609]
-
metodologia prevăzută la pct. 1, lit. a) sau de către președintele comisiei centrale. ... 6. Răspunderea patrimonială pentru personalul implicat în organizarea și desfășurarea examenului de certificare a calificării profesionale de agent de poliție penitenciară se angajează pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului școlii. ... 7. Personalului implicat în organizarea și desfășurarea examenului de certificare a calificării profesionale de agent de poliție penitenciară îi sunt aplicabile prevederile legale privind răspunderea și procedura disciplinară corespunzătoare categoriei de personal din care face parte. ... 8. Sesizarea
METODOLOGIE din 21 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295609]
-
2 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 3 iunie 2014, trebuie să existe fapta ilicită și vinovăția debitorului pentru neplata la timp a drepturilor restante, iar intimații-pârâți nu puteau refuza aplicarea unei legi, prezumând-o ca neconstituțională, de vreme ce Curtea Constituțională este singura autoritate care se poate pronunța asupra constituționalității unui act normativ în vigoare. ... 34
DECIZIA nr. 55 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295824]
-
unor prevederi legale, cât timp acestea nu au fost declarate neconstituționale. S-a invocat Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014, pronunțată de instanța supremă în recurs în interesul legii, potrivit căreia trebuie să existe o faptă ilicită și o vinovăție a debitorului pentru neplata la timp a drepturilor restante; or, nu se putea prezuma că o lege ar fi neconstituțională, pentru a se refuza executarea ei. ... 40. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a
DECIZIA nr. 55 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295824]
-
de obligația de a repara integral prejudiciul cauzat prin executarea cu întârziere a creanței stabilite prin titlu executoriu dacă face dovada intervenției unui caz fortuit sau a unui caz de forță majoră. (…) Cât privește existența unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, în sensul dispozițiilor legale ce instituie răspunderea civilă, aceasta constă în executarea cu întârziere de către debitori a sumelor de bani stabilite prin titluri executorii în favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii
DECIZIA nr. 55 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295824]
-
fi încadrate în categoria suspecților, începându-se urmărirea penală față de acestea, conform art. 305 alin. (3) din Codul de procedură penală, sau a inculpaților. În privința acestor persoane, probatoriul administrat furnizează indicii care să sugereze o eventuală formă de vinovăție în săvârșirea faptelor ce fac obiectul urmăririi penale. ... 21. Din această perspectivă, Curtea a constatat, în jurisprudența sa, că procesul penal parcurge mai multe etape, caracterizate prin niveluri diferite ale probării vinovăției persoanelor care săvârșesc fapte de natură penală. Această
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
indicii care să sugereze o eventuală formă de vinovăție în săvârșirea faptelor ce fac obiectul urmăririi penale. ... 21. Din această perspectivă, Curtea a constatat, în jurisprudența sa, că procesul penal parcurge mai multe etape, caracterizate prin niveluri diferite ale probării vinovăției persoanelor care săvârșesc fapte de natură penală. Această evoluție graduală debutează cu existența unor suspiciuni rezonabile că persoana în cauză a săvârșit o infracțiune, suspiciuni a căror constatare îi conferă respectivei persoane calitatea de suspect, continuă cu formarea, pe baza
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
a unei presupuneri rezonabile că persoana avută în vedere a săvârșit o infracțiune, etapă ce determină punerea în mișcare a acțiunii penale, conform art. 15 din Codul de procedură penală, și dobândirea calității de inculpat și se finalizează cu demonstrarea vinovăției acesteia, dincolo de orice îndoială rezonabilă, fapt ce transformă inculpatul în persoană condamnată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 198 din 23 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 4 iulie 2017
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
procedură penală nu vizează fondul cauzei penale, prin procedura analizată nefiind judecată o acuzație în materie penală, în sensul art. 6 din Convenție. Prin încheierea pronunțată, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța de judecată nu dispune cu privire la vinovăția inculpatului sau la pedeapsa aplicată acestuia, ci apreciază asupra duratei rezonabile a activității de urmărire penală sau de judecată, conform prevederilor art. 488^1 alin. (1) din Codul de procedură penală. În cazul respingerii contestației, poate fi formulată o nouă contestație
DECIZIA nr. 20 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296804]
-
completările ulterioare, a regulamentului intern, a contractului individual de muncă, a ordinelor și dispozițiilor legale ale conducătorilor ierarhici; ... 3. analizarea încălcării normelor de etică și deontologie medicală; ... 4. stabilirea împrejurărilor în care fapta a fost săvârșită; ... 5. analizarea gradului de vinovăție a salariatului, precum și a consecințelor abaterii disciplinare; ... 6. verificarea eventualelor sancțiuni disciplinare suferite anterior de salariat; ... 7. efectuarea cercetării disciplinare prealabile; ... 8. propunerea sancțiunii ce urmează a fi decisă de către manager. ... (2) Comisia de organizare și desfășurare a
REGULAMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296426]
-
unor asemenea situații intră în sfera de incidență a legislației penale, organele de cercetare penală fiind acelea care ar avea competența de a analiza, prin mijloace specifice, autenticitatea semnăturilor și de a declanșa un proces penal pentru aflarea adevărului, stabilirea vinovăției și pedepsirea corespunzătoare a autorilor infracțiunilor de fals și uz de fals. ... 33. Pentru considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 și 38 din Legea
HOTĂRÂREA nr. 19 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296817]
-
continuate să realizeze conținutul constitutiv al formei agravate pentru a se putea reține varianta agravată cu privire la întreaga activitate infracțională, întrucât este îndeplinită condiția omogenității juridice în condițiile în care fiecare acțiune întrunește cel puțin elementele de tipicitate și vinovăția specifice formei de bază a infracțiunii, singura diferență dintre viol și violul neconsimțit asupra unui minor fiind vârsta subiectului pasiv, în condițiile în care la cea din urmă infracțiune victima nu este majoră. ... 44. Nu în ultimul rând, s-a
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
acum când trebuia să creeze tuturor celor prezenți o atmosferă plăcută. - Sunt convinsă că este ea, Mihai! E femeia care m-a dus în noaptea aceea, la cascadă. Fusese înaintea mea acolo, apoi m-a dus pe mine, să arunce vinovăția asupra mea. De multe ori am văzut-o la spital cu doctorul Moraru! Lui Mihai îi trecu prin minte imaginea medicului din seara în care aflase că Ilona fugise din sanatoriu. Îl văzuse pălind, exprimându-și furia prin gesturi și
PROMISIUNEA DE JOI (XXII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340520_a_341849]
-
pe o perioadă de șase luni. În penal însă, lucrurile au luat o altă turnură. Poliția s-a autosesizat. A trimis cazul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj. Procurorii au semnat cu Monica Chiorean un acord prin care aceasta își recunoștea vinovăția, apoi au trimis dosarul în instanță. Pe 23 octombrie, Judecătoria Cluj a condamnat-o pe învățătoare la cinci luni de închisoare pentru purtare abuzivă, cu o perioadă de supraveghere de doi ani și obligația de a face 60 de zile
AL TREILEA PĂRINTE. Învățătoarea condamnată revine la clasă. „Copilul meu e cu psihicul la pământ” () [Corola-blog/BlogPost/338307_a_339636]
-
negative despre persoana care a oferit mesajul sau despre intențiile ei „m-a criticat pentru că nu mă place sau este invidioasă”; gânduri negative despre sine „nu sunt în stare de nimic”; reacții emoționale intense de disconfort: furie, resentimente, teamă, rușine, vinovăție; comportamente de apărare: critică, pasarea responsabilității; comportamente pasiv-agresive: căutarea în secret a unui alt loc de muncă, ignorarea feedback-ului primit și a recomandărilor făcute. Studiile arată că, angajații care nu pot să facă față unui feedback negativ constructiv, sunt
Te scot din minți criticile șefului? Iată ce trebuie să știi despre feedback-ul negativ la locul de muncă () [Corola-blog/BlogPost/338286_a_339615]
-
se declară „centrat pe elev”. A venit după ce poliția s-a autosesizat din presă. După ce polițiștii au cercetat și au trimis cazul la Parchet. După ce procurorii au semnat cu învățătoarea Monica Chiorean un acord prin care ea singură își recunoștea vinovăția. În penal. Cazul de la Cluj a stârnit, în primăvară, un clocot de emoție. Când vremea a trecut și emoția s-a stins, au rămas în urmă niște fapte seci și o întrebare rece. Cum pot fapte încadrate de o instanță
Când AL TREILEA PĂRINTE devine agresor () [Corola-blog/BlogPost/338309_a_339638]
-
în sala de clasă. În penal însă, faptele ei erau încadrate la infracțiune, cu articol și alineat de Cod Penal. La acea dată, Poliția trimisese dosarul la Parchetul de pe Judecătoria Cluj Napoca. Parchetul îl soluționase printr-un acord de recunoaștere a vinovăției semnat de procurori cu învățătoarea Monica Chiorean. La începutul lunii octombrie, pe site-ul instanței apărea deja termenul de judecată: 15 octombrie. Am vorbit atunci cu directorul liceului: aștepta decizia judecătorilor pentru a convoca din nou Consiliul de Administrație și
Când AL TREILEA PĂRINTE devine agresor () [Corola-blog/BlogPost/338309_a_339638]
-
e ridiculizat și profețiile lor despre cartea care te face om sunt primite cu ochii dați peste cap. De ce? Din lipsă de educație și din nesimțire - cum ar numi-o bunica? Nu. Cel mai greu de acceptat pentru noi - afară de vinovățiile directe care au dus la cultura „copy-paste” și corupția administrativă a școlilor - este sistemul de evaluare dărâmat de copiii noștri și schimbat cu standardele subiective ale plăcerii sau ale neplăcerii. Toți copiii de astăzi par să facă treaba de care
Tinerii noștri fragili și inculți () [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]