1,673 matches
-
răul Suhurlui care transportă cantități foarte mici de apă,cu excepția zilelor bogate în ploi torențiale când apele pârâului ies din matcă. Râul trece prin centrul comunelor Pechea, Slobozia Conachi, Piscu și se varsă în Siret. Solul este favorabil culturilor cerealiere,viticulturii și pomiculturii.In cuprinsul localității se întâlnesc forme variate de relief și microclimat,ceea ce a făcut ca solurile să fie variate,oferind bune condiții de dezvoltare tuturor culturilor.Solul este variat:de la brun roșcat de pădure până la cernoziom. Vegetația naturală
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
parte nurorii generaluli Ariadna Grigorescu-Negraponte. Vinurile « Băbeasca neagră » și « Feteasca albă » luând premii naționale și internaționale. De amintit că Iveștiul este capitala Podgoriei Ivești situată în sectorul sudic al câmpiei Tecuciului. Podgoria Ivești este una din podgoriile vechi ale României. Viticultura acestei podgorii este strâns legată de evoluția vechii moșii Blăjesti, atestata documentar din 15 iulie 1448, printr-un act de la Petru Voievod către panul Cernat Ploscar și fratele său Steful. în prima jumătate a secolului al XVII-lea, moșia Blăjeștilor
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
secolului al XVII-lea, moșia Blăjeștilor atrage interesul multor proprietari, ea fiind revendicata prin multe procese și judecați. Între anii 1847 și 1856 se înființează târgușorul Ivești, care avea să dea și denumirea acestui areal viticol. O personalitate importantă pentru viticultura podgoriei Ivești este aceea a arendașului Hector Economos, om de remarcabilă cultură viticola și economică, care în perioada anilor 1914-1916, înființează aici o plantație viticola de 200 ha, o crama și o distilarie. După anul 1945, plantațiile de stat devin
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
-al XV-lea și din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (secolul al XVIII-lea) din satul Brăești. Economia comunei Brăești are un caracter preponderent agricol, în special în domeniul zootehniei, viticulturii și apiculturii.
Comuna Brăești, Iași () [Corola-website/Science/301262_a_302591]
-
-al IV-lea (epoca daco-romană) și paleoliticul superior (gravettian). Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (1858) din satul Costuleni; și (1739) din satul Covasna. Economia comueni Costuleni are un caracter preponderent agricol și zootehnic, mai ales în privința viticulturii și pomiculturii. Dezvoltarea pomiculturii și viticulturii este favorizată de climă și de tipul solului întâlnit în zonă.
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
paleoliticul superior (gravettian). Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (1858) din satul Costuleni; și (1739) din satul Covasna. Economia comueni Costuleni are un caracter preponderent agricol și zootehnic, mai ales în privința viticulturii și pomiculturii. Dezvoltarea pomiculturii și viticulturii este favorizată de climă și de tipul solului întâlnit în zonă.
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
loc un cutremur cu epicentrul lângă Buziaș, care a afectat mai multe case din zonă, inclusiv din Bacova. O caracteristică aparte a localității o constituie tradiția viticolă. Încă de la mijlocul secolului XIX, coloniștii germani au găsit aici un teren propice viticulturii (dealul Silagiului) și au aplicat cunoștințele aduse din regiunile de baștină unde cultivarea viței de vie constituia o activitate importantă și cu tradiție (germani veniți din regiunea viticolă "Mosel-Saar-Ruwer"). Este de remarcat că spre sfârșitul secolului XIX, coloniști emigrați în
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
Transilvania, concentrînd vigoarea plantațiilor cultivate între râurile Târnava Mare și Târnava Mică. Podgoria se află în interiorul triunghiului format de localitățile Blaj - Sighișoara - Bălăușeri. Obiceiul cultivării viței-de-vie pe aceste meleaguri are o tradiție milenara. Descoperirile arheologice, documentele istorice, precum și obiectele specifice viticulturii și vinificației sunt o mărturie a tradiției îndelungate din această zonă. Prezența unei populații germanice în satele din zona Jidveiului, și relațiile pe care aceasta le întrețineau cu populația din Valea Rinului și Mosei au contribuit la calitatea vinurilor produse
Podgoria Târnavelor () [Corola-website/Science/300148_a_301477]
-
localitățile Podgoriei, cale ferată care a fost electrificată in 1911. Atacul filoxerei din 1880 distruge viile tradiționale, medaliate cu aur la Expoziția de la Londra din 1862. Ca urmare a acestui eveniment grav, se înființează la Miniș în 1881 „Școala de viticultură”. Începând cu 1919 zona este alipită Regatului României. Primul organ românesc este cunoscut a fi funcționat din mai 1919 în apropiere, la Radna. În sfera economicului, politica statului român continuă traiectoriile anterioare axate pe viticultură și agricultură în general în
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
Miniș în 1881 „Școala de viticultură”. Începând cu 1919 zona este alipită Regatului României. Primul organ românesc este cunoscut a fi funcționat din mai 1919 în apropiere, la Radna. În sfera economicului, politica statului român continuă traiectoriile anterioare axate pe viticultură și agricultură în general în zona respectivă reforma agrară din 1921 este aplicată mai consecvent decât în alte zone, astfel încât gospodăriile rurale se consolidează. Razboiul al II-lea Mondial are acțiuni care se desfășoară și pe teritoriul comunei. Este cunoscută
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
mediul urban și 27.394 în mediul rural). În anul 1934, în județ funcționau: 1 liceu de băieți, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu comercial de băieți, 1 gimnaziu industrial de băieți, 1 gimnaziu industrial de fete, 1 școală de viticultură și 1 școală de cântăreți bisericești. Acestora li se adăugau cele 137 de școli primare, dintre care 128 în mediul rural și 9 în orașe. Economia județului Fălciu era reprezentată în principal de agricultură, însă această ramură a avut de
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
din regiunea Prahova, iar în 1952 — raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte a județului Prahova, primind și o parte din satele comunei Hârsa. Evoluția demografică a comunei Iordacheanu a fost următoarea : Ocupația lor de baza : agricultura, viticultura, apicultura, pomicultura și creșterea animalelor. Desi DGJPh sustinea că la sfârșitul secolului al XIX-lea nu era școală în Iordacheanu, documentele atestă că în 1838 funcționau ca învățători : Așa se explică faptul că la sfârșitul veacului XIX, în comună existau
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
Comuna se învecinează cu județul Maramureș la vest, cu comuna Viile Satu Mare la nord si est și cu comuna Socond, Satu Mare. Activitatea economică principală în zonă este munca forestieră și agricultura caracterizată prin creșterea animalelor, culturi de cereale, pomiculturpă și viticultură. Arhitectura populară tradițională este încă bine reprezentată de casele cu influente svăabești, de șurile mari, depozitele pentru alimente și adăposturile pentru animale și mijloace de transport. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Homoroade se ridică la de locuitori, în
Comuna Homoroade, Satu Mare () [Corola-website/Science/301765_a_303094]
-
sigiliu al satului este documentat din anul 1785. Acesta era rotund, de 25 milimetri, fiind confecționat din bronz și conținea un pom fructifer înconjurat de motive vegetale; simbolurile utilizate sunt strâns legate de activitățile principale ale locuitorilor satului (ex. pomicultură, viticultură și creșterea animalelor, complementate de cultivarea terenurilor agricole etc.), activități dominante și astăzi. Este menționat explicit și un sigiliu ecleziast al Chiliei în 1832. În lucrarea "Szathmár vármegye' fekvése, törtn̄etei, és polgári esmérete", publicată de in 1809, satul
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Orașul devine reședința de subprefectura și e dotat cu un oficiu de poștă și telegraf, apoi cu o prima linie telefonică (1888, Odobești-Vidra). În 1885 se deschide prima școală primară de băieți, în 1886 școală de fete și cea de viticultura și comerț, care va căpăta cu adevarat profil de viticultura din octombrie 1901, mai tarziu devenind liceu. În anul 1883 locuitorii Odobeștiului, a căror principala îndeletnicire era viticultura, au fost loviți de o gravă criză atunci cand filoxera a distrus 95
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
oficiu de poștă și telegraf, apoi cu o prima linie telefonică (1888, Odobești-Vidra). În 1885 se deschide prima școală primară de băieți, în 1886 școală de fete și cea de viticultura și comerț, care va căpăta cu adevarat profil de viticultura din octombrie 1901, mai tarziu devenind liceu. În anul 1883 locuitorii Odobeștiului, a căror principala îndeletnicire era viticultura, au fost loviți de o gravă criză atunci cand filoxera a distrus 95 % din plantațiile de vită de vie. Prin eforturi deosebite, cu
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
școală primară de băieți, în 1886 școală de fete și cea de viticultura și comerț, care va căpăta cu adevarat profil de viticultura din octombrie 1901, mai tarziu devenind liceu. În anul 1883 locuitorii Odobeștiului, a căror principala îndeletnicire era viticultura, au fost loviți de o gravă criză atunci cand filoxera a distrus 95 % din plantațiile de vită de vie. Prin eforturi deosebite, cu concursul primarului Manea Băiatu, au fost salvate în cantități mici soiurile tradiționale locale Galbenă de Odobești, Plăvaia și
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Casă culturală a orașului a primit numele istoricului Constantin C. Giurescu. În anul 2001 s-au sărbătorit 100 de ani de existență a învățământului viticol în Odobesti. Cu această ocazie numeroși foști elevi ai școlii, astăzi personalități de marcă ale viticulturii românești s-au întâlnit cu actualii elevi ai școlii și au depanat amintiri. Astfel, liceul a luat ființă în toamna anului 1901, mai precis în 27 octombrie 1901 - pe stil vechi - imediat dupa “număratul oilor”, după cum spune tradiția. Pe scurt
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
fost condusă de un specialist de origine franceză, Joseph Dodun des Perrières, care a fost și autorul unei prime monografii despre Odobești. La începutul anului școlar 1945-1946, tot la data de 26 octombrie, sub denumirea de Școală Medie Tehnică de Viticultura, școala s-a mutat în localul în care se află și astăzi. În anul 1951 s-a construit pe langă clădirea principala și în continuarea ei, bucătăria și sala de mese. Mai tarziu, în anii 1980, datorită creșterii numărului de
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
vreme satul având 569 de locuitori. În timpul comunismului , sătul Feleag a fost unul din puținele sate din zona care și-a menținut o populatie română de pește 99%, alături de satele Săcel și Jacu. Principalele activități ale locuitorilor sunt agricultură, apicultură ,viticultura, pomicultura și creșterea animalelor.
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
zonei este unul temperat-continental excesiv, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase. Cultul reprezentate pe teritoriul satului este cel Ortodox și Ortodox de Stil vechi. Activitatea economică principală este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii. In satul Cucova este o școala primară - Nr. 4 Cucova. Biserica parohială locală are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și se află pe locul uneia mai vechi - demolate. Noul lăcaș de cult este pictat
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
asfaltat, axial al văii pârâului Valea Seacă. Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut. La intersecția DN2 - DJ119D există o stație de carburant. Activitatea economică principală este reprezentată de agricultură. Se mai practică pentru autoconsum creșterea animalelor și viticultura. Puțini locuitori lucrează în comerț sau servicii. In satul Valea Seacă sunt trei școli, din care una cu clasele I-VIII și 2 cu clasele I-IV (Nr 2 - Mândrișca, Nr. 3 - Pălămida) și grădinițe și un Cămin Cultural. Există
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
creatorilor populari. Ocupația de bază a locuitorilor catolici din Somușca a fost și este agricultura. Creșterea vitelor constituie o altă îndeletnicire importantă pentru locuitorii din zonă, aceștia mai practicînd și o serie de ocupații complementare cum ar fi: stupăritul, pomicultura, viticultura, precum și meșteșuguri mai restrînse practicate în sat de către lemnari ori dulgheri. Obiceiurile calendaristice sunt deosebit de importante și pentru locuitorii catolici din Somușca. În ajunul Crăciunului se merge „la cântat”, „cântările-colind” avînd exclusiv o tematică religioasă. O formă arhaică de colind
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
poate vizita parcul dendrologic amenajat în curtea vilei Monteoru, fost proprietar al stațiunii, precum și mina de petrol unică în Europa și situl arheologic de pe dealul Cetățuia. În comună sunt înregistrate 123 societăți comerciale care au ca obiect de activitate: agricultura, viticultura, extragerea petrolului, prelucrarea lemnului, prelucrarea cărnii, turism, comerț. În industrie funcționează 8 societăți cu capital privat. În industria alimentară, în localitatea Lipia compania Avicola Buzău deține o fermă. În zona Monteoru, se extrage petrol, activitatea fiind desfășurată sub administrarea Schelei
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Cu toate acestea, foarte puțini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparație cu Tilecușul, ambele sate având un număr de populație foarte apropiat și aceleași condiții pedoclimatice. Populația satului Bălaia, dealungul veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creșterea animalelor, pomicultura și viticultura, trăind cu mentalitatea din generație în generație, că odrasele lor să rămână lângă părinți, ca să le fie de ajutor la bătrânețe, păstrându-și obiceiurile avute din moși strămoși, precum și folclorul local. Incepând cu toamna anului 1940, Dictatul de la Viena le-
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]