4,908 matches
-
pe obraji, fiindcă în acele momente de tensiune copilul din mine a înțeles că tatăl lui nu se va mai întoarce niciodată, și n-a fost destul și rusul a alergat repede la perete și și-a mânjit mâinile în vopsea și, izbucnind furios, a întins-o cu palma pe tot peretele, ceilalți care erau cu el s-au oprit speriați, au urlat ceva în limba lor și-au ieșit afară îngroziți, eu cu ochii printre lacrimi și meșterul Vasile priveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lacrimi și meșterul Vasile priveam încremeniți la rusul atins de umbra nebuniei, după ce și-a șters palmele de pereți a privit înmărmurit la ceea ce făcuse și a izbucnit într-un plâns isteric, aruncându-se în genunchi înaintea Răstignirii, împroșcat cu vopseaua roșie din mantia arhanghelului Mihail, chipul îndurerat al lui Cristos îl privea iertător peste petele de vopsea, rusul își bătea deznădăjduit capul de podele și-atunci meșterul Vasile m-a tras de mână afară din biserică și s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de pereți a privit înmărmurit la ceea ce făcuse și a izbucnit într-un plâns isteric, aruncându-se în genunchi înaintea Răstignirii, împroșcat cu vopseaua roșie din mantia arhanghelului Mihail, chipul îndurerat al lui Cristos îl privea iertător peste petele de vopsea, rusul își bătea deznădăjduit capul de podele și-atunci meșterul Vasile m-a tras de mână afară din biserică și s-a dus să-l caute pe preot, când am revenit în biserică împreună cu părintele, rusul plecase, a doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
La Arte Plastice! La pictură?! tot mai uimit meșterul, Auzi, Janos, tânărul nostru are pregătire, Și vă învață cineva acoloc cum se pictează fresca, cum se pictează o biserică, v-a spus cineva la școală cum se prepară varul, ce vopsele se folosesc, cum se pun culorile, unde vine Răstignirea, unde Învierea? Nu, meștere! răspund eu cu umilință, nu ne învață nimeni aceste lucruri, dar eu aș vrea să știu! Eu n-am făcut decât școala de meserii, vorbește cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ani, îmi amintesc ziua aceea de luni în care au început meșterii lucrul la biserica cea nouă, mă învârteam și eu pe acolo, fascinat de atâtea obiecte străine care, dintr-o dată, s-au instalat în universul meu neînsemnat, scări, schele, vopsele, pensule, var, doi pictori bărboși, unul mai tânăr și altul mai în vârstă, iar cu ei Theo, l-am iubit de la prima întrebare pe care mi-a pus-o, Câți ani ai, Daniel? m-a întrebat, Treisprezece, a venit răspunsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pentru o persoană, adus de mine din Italia, îl port peste tot, două pachete de cafea vidată, aparatul de fotografiat dăruit de Andrea, filmele Kodak, blocul meu de desen în coperți tari, cumpărat de la Florența, cu pata lui roșie de vopsea sau de sânge pe care nimeni nu s-a ostenit s-o îndepărteze, îi desfac încuietorile de fier și dau de desenele făcute Anei înainte de plecare, a acceptat să-mi pozeze, Ana, mă trântesc pe pat cu desenele ei lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
fă cu linău, Linău?! Stratul al doilea cu lazur la părțile umbrite, nu-i voie să folosești albul de var, în părțile luminoase pentru albastru pune amestec de lazur și alb de tencuială veche, verde-deschis, roșu, chinovar, ocru, denumiri de vopsele pe care le aud pentru prima dată, scrisul mărunt al meșterului Vasile, îngrijit, urme de culoare pe foile caietului, pete de ulei și la colțuri abia se mai vede scrisul, hârtia zdrențuindu-se probabil din pricina multor degete ce l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
toate, de aceea trebuie să scriu, m-a și croit meșterul cu două palme după ceafă, dar n-am fost eu de vină ci, și mai scrie el, M-a trimis azi meșterul la târg, la negustori, să cumpăr niște vopsele, mi-a făcut o listă și mi-a scris fiecare cât costă, să nu mă înșele negustorul, iată lista cu vopsele, blaivais, 3 lei, ohră galbenă, 2 lei, ohră închisă, ținober, 50 lei, minău, cerneală de oase de piersică arse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de vină ci, și mai scrie el, M-a trimis azi meșterul la târg, la negustori, să cumpăr niște vopsele, mi-a făcut o listă și mi-a scris fiecare cât costă, să nu mă înșele negustorul, iată lista cu vopsele, blaivais, 3 lei, ohră galbenă, 2 lei, ohră închisă, ținober, 50 lei, minău, cerneală de oase de piersică arse și pisate, cerneală de os ars, cerneală de nuci, chinăros, ultra marin, cronghelb de Paris și mi-a spus meșterul chinovar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de sfinți și apostoli, studii de sfinte, scrise alăturat numele de către cel cu slabă ținere de minte, Ecaterina, Varvara, Chiriachia, Teodora, mi-au furat la bâlci toți banii, se plânge mai încolo ucenicul, nu mă puteam întoarce la meșter fără vopsele și s-au dus ghetele mele de iarnă, pe bănuții mei de icoane am cumpărat cârmâz și lazur de Persia, mă omoară meșterul în bătaie că ce-am făcut cu banii, nu-i pot spune că m-au jefuit niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ea a născut însă un sul de hârtie, eu l-am apucat repede să nu-l mai vadă nimeni și am alergat să-l arunc undeva, desfac sulul și-mi văd chipul desenat în linii geometrice, nu știu de unde am vopsele, dar încep să-l stropesc în culori, chipul meu se mișca pe hârtie, trântesc toate ulcioarele de vopsele pe care le am la îndemână peste chipul meu, dar nu-l pot face să dispară, apoi mă mânjesc eu însumi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
nimeni și am alergat să-l arunc undeva, desfac sulul și-mi văd chipul desenat în linii geometrice, nu știu de unde am vopsele, dar încep să-l stropesc în culori, chipul meu se mișca pe hârtie, trântesc toate ulcioarele de vopsele pe care le am la îndemână peste chipul meu, dar nu-l pot face să dispară, apoi mă mânjesc eu însumi de vopsele, pe față, pe trup, și mă trezesc brusc, în zvârcolelile mele vărsasem ulcioarele cu albastrul și roșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
dar încep să-l stropesc în culori, chipul meu se mișca pe hârtie, trântesc toate ulcioarele de vopsele pe care le am la îndemână peste chipul meu, dar nu-l pot face să dispară, apoi mă mânjesc eu însumi de vopsele, pe față, pe trup, și mă trezesc brusc, în zvârcolelile mele vărsasem ulcioarele cu albastrul și roșul din mantia Pantocratorului, la lumina lanternei mă văd tot uns de vopsele, lângă mine sulul cu cartoane al meșterului Luca stropit de vopsele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-l pot face să dispară, apoi mă mânjesc eu însumi de vopsele, pe față, pe trup, și mă trezesc brusc, în zvârcolelile mele vărsasem ulcioarele cu albastrul și roșul din mantia Pantocratorului, la lumina lanternei mă văd tot uns de vopsele, lângă mine sulul cu cartoane al meșterului Luca stropit de vopsele, îl înhaț, nepăsător la toată vopseaua ce se întărește pe mine și cobor de pe schelă, ies din biserică cu o liniște în suflet de început sau sfârșit de lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
vopsele, pe față, pe trup, și mă trezesc brusc, în zvârcolelile mele vărsasem ulcioarele cu albastrul și roșul din mantia Pantocratorului, la lumina lanternei mă văd tot uns de vopsele, lângă mine sulul cu cartoane al meșterului Luca stropit de vopsele, îl înhaț, nepăsător la toată vopseaua ce se întărește pe mine și cobor de pe schelă, ies din biserică cu o liniște în suflet de început sau sfârșit de lume, trec întâi pe Ia mine prin odaie să caut niște chibrituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mă trezesc brusc, în zvârcolelile mele vărsasem ulcioarele cu albastrul și roșul din mantia Pantocratorului, la lumina lanternei mă văd tot uns de vopsele, lângă mine sulul cu cartoane al meșterului Luca stropit de vopsele, îl înhaț, nepăsător la toată vopseaua ce se întărește pe mine și cobor de pe schelă, ies din biserică cu o liniște în suflet de început sau sfârșit de lume, trec întâi pe Ia mine prin odaie să caut niște chibrituri și la marginea pădurii înalț un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
întorceam la amiază și intram direct în biserică la Theo, să văd ce mai pictase, el se oprea din lucru și venea cu mine să mănânce, apoi amândoi după masă ne întorceam la pictură, el picta și eu îi pregăteam vopsele, era o toamnă frumoasă, XVI 30 septembrie, de dimineață am plecat și eu în sat cu Daniel, nu-mi vine să cred că am acceptat de bunăvoie exilul, nimeni nu mă obliga și totuși am fost de acord să suplinesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
unul român-francez și celălalt francez-român și niciun rând, 21 octombrie, îi scriu o scrisoare prin care îi mulțumesc pentru cărți și-mi cer iertare dacă întrec măsura rugând-o să treacă pe la galerie și să-mi cumpere niște tuburi de vopsea pe care aș ruga-o să aibă bunăvoința să mi le trimită, albastru de Prusia, alb de zinc, galben de, apoi mă răzgândesc spre sfârșitul scrisorii, nu, să nu mi le trimită, voi veni eu acolo, oricum am mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
va mai veni odată ploaia aceea de iunie și nu ne va mai uda pe amândoi până la piele, mi-am băut cafeaua și ea și-a golit paharul cu nectar de pere, mergem? mă însoțește la galerie să-mi cumpăr vopsele, de niște pensule mai am nevoie, o spatulă, pânză, n-a mai plouat, deși am invocat cu tărie ploaia, oricum umbrela mea mare cu mâner era la mine, chiar dacă ar fi plouat, târziu, în fața porții ei ne luăm rămas bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ori de câte ori îmi ridic acum privirea de pe hârtia albă a caietului în care scriu, ochii îmi sunt agresați de domeniul anarhic al culorilor din această încăpere, verdele fosforescent din frunzele uriașe de palmieri ce împodobesc pereții în tehnica depășită a suflatului vopselei în tipare de hârtie dinainte confecționate, palmierii încadrați în romburi mari de linii albastre, trunchiurile șterse sunt dispuse simetric, nu i-au încăput zugravului mai mult de patru palmieri pe un perete, pe cel cu ușa a înghesuit trei, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
redeștepte totul, dar oare vreau cu adevărat să joc rolul altcuiva, încă nu-i prea târziu să dai înapoi, 17 martie, e prea târziu deja, de ieri după-masă de când am scris cuvintele de mai sus și pe când contemplam tuburile de vopsea uscate de pe polița de lemn, jaune de Naple, jaune briliant, bleu de cobalt, carmin brûlé, bleu de Prusse fin, blanc de zinc, laque de Rome 1, rose écarlate 1, rose écarlate 2, jaune capucine, brun rouge, brun foncé, bleu ceruleum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o săptămână, îi dau desenul, merci, monsieur! Si vous avez besoin de quelque chose, Merci, Francoise! Au revoir! La Londra, une semaine, 23 martie, pânza întinsă pe șevalet de douăzeci și unu de ani mă invită, mă cheamă, îmi deschid cutia cu vopsele și mă instalez în fața ei, încă nu știu ce voi picta, la Londra, o săptămână?! 27 martie, Françoise a trecut astăzi pe aici fără să fie ziua ei de curățenie, mi-a adus cornuri și un termos de cafea, non, mademoiselle Anne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu cutia de coca-cola în cealaltă, nu știu ce caut, Marché Serpette, aici crede Marius ca-mi voi găsi nenumita dorință, stampe, desene de epocă, cărți poștale de la începutul secolului, a pictat chiar Utrillo după cartea asta poștală, vraiment?! Oui, tuburi de vopsele, tablouri lipsite de har, ustensile pentru pictură, știu că de aici pot să-mi cumpăr mult mai ieftin decât de la orice magazin, dar nu pentru asta am venit, nimic din ce-i în jurul meu nu mă interesează și totuși aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
apară, Theo izbutea să picteze tot mai puțin în biserică, nu înțelegeam de ce se încăpățânează să picteze fără ochelari dacă doctorul, Dă-i dracului de doctori! îmi striga cu furie neputincioasă, tu ai face mai bine să te grăbești cu vopseaua decât să-mi dai mie sfaturi! pentru prima oară el se răstea la mine, apoi își cerea iertare! Iartă-mă, Daniel, tu nu ai nici o vină, roagă-te să terminăm biserica asta, poate pe tine te aude Dumnezeu, mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
multă iubire sacrificam, Daniel, cu atât mai sus se înălța arta mea, acesta a fost pactul meu, și mi s-a dat iubire, Daniel, pentru ca să-mi fie cât mai dureroasă renunțarea, Aida, Ana, Anne, una și aceeași iubire amestecată cu vopselele pe perete, acum sunt singur, n-am isprăvit biserica și nu mai am ce da, mi se va lua lumina ochilor?! Răspunde-mi, Daniel! ce putea Daniel să-i răspundă atunci?! Ce poate să-i răspundă astăzi, când prețul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]