2,111 matches
-
a unei mari părți din con. Treptele dau calderei aspectul unor circuri îmbucate, cum sunt cele din vulcanul Camerun. Maarele sunt depresiuni rotunde, de forma unui puț, cu un diametru de sute de metri până la 2-3 km, rezultate în urma exploziilor vulcanice. Sunt umplute cu sfărâmături provenite din explozie sau din prăbușirea pereților. Ele nu expulzează lavă și de aceea nu formează un con. Aparatul se compune din: canalul de străpungere (diatremă) și craterul de explozie, ce nu se ridică deasupra reliefului
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
către un nivel de bază exterior, coborât, intensifică eroziunea, fapt ce duce la lărgirea craterului și la transformarea lui într-o caldeira de eroziune. Accentuarea generală a eroziunii duce la îndepărtarea rapidă a rocilor moi. Rezistă numai coșurile și filoanele vulcanice, formate din lavă dură, care sunt puse în evidența prin eroziunea diferențială. Astfel, vechile forme negative (coșuri, crăpături) se transformă în forme pozitive: se produc inversiuni de relief reprezentate prin "neck"-uri, "dyke"-uri și "sill"-uri. "Neck"-ul este
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
relief reprezentate prin "neck"-uri, "dyke"-uri și "sill"-uri. "Neck"-ul este un stâlp de rocă dură (lavă sau piroclastite cimentate), ce s-a format prin consolidarea magmei în drumul ei către suprafață, pe fisurile rocilor; poate reprezenta coșul vulcanic. "Dike"-ul este un perete sau un zid impunător ce provine din injectarea lavelor pe o spărtură longitudinală a conului. "Sill"-ul provine din dezvelirea lavelor injectate pe planurile de stratificație ale conului; apare sub forma unor pereți circulari, care
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
pe cursul superior al râului Ilva, în partea centrală a Munților Bârgăului. Localitățile limitrofe sunt: Accesul se face pe drumul național DN17D, sau pe calea ferată Cluj-Napoca-Iași. Altudinea variază între 600 m și 1457 m (Vârful Cornii), relieful fiind predominant vulcanic. Temperatura medie anuală este de 4-6 ° C. Lucrarea „Cronica Scurtă”, publicată de către preotul Grigore Gălan în anul 1840, afirmă anul 1710 ca fiind anul în care a fost ridicată prima biserică din Ilva Mare, punct central al unei comunități care
Ilva Mare, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300878_a_302207]
-
înainte au fost împădurite. Relieful comunei este în general deluros, cu dealuri cuprinse în general între 350 - 400 m altitudine maximă și 275 m altitudine minimă, ocupând 90% din suprafața totală a comunei. Geologic, aceste dealuri sunt formate din tufuri vulcanice de Dej, mai ales cele din dreapta Văii Ilișua și a satului Căianu Mic, iar cele din stânga văii fiind “formate din marne și argile străpunse de sâmburi de sare”. Fiind un relief deluros, solurile specifice sunt cele brune în zona deluroasă
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
activități antropice agresive asupra vegetației lemnoase. Multe din alunecările de teren mai vechi au fost reactivate de precipitațiile abundente din 1970, 1980 și 2006 când s-au înregistrat și mari inundații locale. Muntele Țibleș care face parte din lanțul grupei vulcanice maramureșene, aflat în partea de nord a comunei, constituie relieful major al hotarului. Cu cele trei vârfuri care domină orizontul Acer, Tiblessi și Bran, muntele se impune prin măreția măgurilor. Dealurile flanchează cursul principalelor văi colectoare. Neîntrerupt, șirul lor este
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
crescătoare, efectuarea unor lucrări de cleionaje, diguri de protecție și consolidări de maluri. Rleieful localității Târlișua are o structură verticală, în alcătuirea lui aflându-se trei zone: de lunca, piemontana și montană. Muntele Tibleș care face parte din lanțul grupei vulcanice maramureșene, aflat în partea de nord a satului, constituie relieful major al hotarului. Cu cele trei vârfuri care domină orizontul, Acer, Tiblessi Bran, muntele se impune prin măreția măgurilor. Dealurile flanchează cursul principalelor vai colectoare. Apare neîntrerupt, șirul lor este
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
mari biserici rurale din țară și a fost sfințită în anul 1922 de Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla. Satul Telciu este situat pe cursul mijlociu al Văii Sălăuței, la vărsarea râului Telcișor în Sălăuța, la S-E de masivul vulcanic al Țibleșului și la S-V de munții Rodnei. Se învecinează cu: Cele două râuri ce străbat localitatea sunt: Râul Sălăuta, străbate satele Romuli și Fiad colectând apele Văii Strâmbei și a râului Fiad ,precum și alte izvoare din munți; Telcișorul
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
o scădere a volumului de precipitații, cauzate în bună măsură de reducerea suprafețelor împadurite. Ca și în zonele învecinate, în zona montană se etajează, începând de jos, soluri brune acide, soluri brune podgorice și podgoluri la care se adaugă roci vulcanice, andosolurile. Solurile aluvionale sunt răspândite doar în lunca îngusta a așezării. Domină deci solurile podgolice și argiloase. Din acest motiv în comuna Leșu, vegetația de bază o reprezintă pădurile de foioase și rășinoase, ierburile montane și pășunile care sunt de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
este cel mai cunoscut, si de multe ori, întreaga regiune este cunoscută sub denumirea de "Bromo". Înainte, a fost un singur vulcan imens Tengger, în urmă cu milioane de ani, iar după erupție, s-a format o "mare" de nisip vulcanic și au apărut trei vulcani mai mici Bromo, Kursi( în indonezină "scaun"), Batok (în indoneziana "piatră"). Marea de nisip cu un diametru de 10 km, a fost strict protejată de lege încă din 1919. Cel mai spectaculos rămâne Bromo prin
Bromo () [Corola-website/Science/301012_a_302341]
-
Poarta Meseșană la o distanță de 20 km. spre est, în zona în care începe să se formeze lunca văii Crasnei. Localitatea este străbătută de râul Crasna. La sud-est de localitatea Crasna a fost descoperit un topor confecționat din tuf vulcanic de la Mirșid, șlefuit și găurit. Această unealtă a fost apoi corelată cu descoperirea a 6 locuințe neolitice pe terasa a II-a a Crasnei, la 500 metri de ultimele case înspre Vârșolț, așezări aparținând "culturii Tisa", faza târzie. Faza de
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
dată este amintit în 1261 iar în anul 1379 este amintit Jichișul ca sat. De-a lungul timpului localitatea este cunoscută sub mai multe denumiri, astfel: Referitor la structura geologică, sedimentele sunt reprezentate de argile, marne și intercalații de tufuri vulcanice care datează din Bademianul inferior. Aflorimentele principale se întâlnesc în Dealul Malu și în locul numit "Sub Topile". În Dealul Malu înșiruirea de cinerite este bisecvențială, fiind caracterizată de apariția la zi a unui neck ignimbritic, ceea ce face din această apariție
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
Dealul Malu înșiruirea de cinerite este bisecvențială, fiind caracterizată de apariția la zi a unui neck ignimbritic, ceea ce face din această apariție la zi un Curgerile ignimbritice se definesc printr-o compactare mai mare a rocii decât în cazul tufurilor vulcanice, dar și prin prezența texturilor micro- până la macrovacuolare datorate degazeificării. Acest neck ignimbritic traversează prima secvență piroclastică care se caracterizează printr-o dispunere normală pe verticală a granulelor și care totodată este parțial acoperită de cea de-a doua secvență
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
Existența unor blocuri de rocă ignimbritică riodacitică rocă care are un contur neregulat (1,5 x 2 m) la baza celei de-a doua secvente piroclastice indică momentul de punere în loc a neck-ului. Roca ignimbritică conține enclave de roci vulcanice (îndeosebi riolite), tufuri grosiere și fine, dar și fragmente de gresii. Se pot observa cu ochiul liber crăpături de răcire ale rocii, iar la microscop se pot observa deformarea plastică a sticlei vulcanice și opacitatea biotitului , datorită vâscozității și temperaturii
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
-ului. Roca ignimbritică conține enclave de roci vulcanice (îndeosebi riolite), tufuri grosiere și fine, dar și fragmente de gresii. Se pot observa cu ochiul liber crăpături de răcire ale rocii, iar la microscop se pot observa deformarea plastică a sticlei vulcanice și opacitatea biotitului , datorită vâscozității și temperaturii ridicate a topiturii ignimbritice. Neck-ul prezent are o grosime de aproximativ 30 m la bază și de aproximativ 70 m în partea superioară. Datorită caracterelor structurale și vulcanologice ale complexului Tufului de
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
Dej din această regiune, dar și a caracterului secvențial, pulsatoriu al depozitelor, structura grosieră de la bază, prezența blocurilor ignimbritice în baza celei de-a doua secvență de tufuri și prezența neck-ului ignimbritic din Dealul Malu, susține existența unei surse vulcanice locale. Datorită prezenței conglomeratelor bazale cu matrice tufacee se poate vorbi de un regim de ape puțin adânci, de o ridicare a fundului mării și de o asemănare cu regimul tectono-vulcanic din timpul erupției structurii Ciceu. Apare ipoteza prezenței în
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
din punct de vedere geologic - structural, valea pârâului Baraolt formează zona de contact dintre cele două masive muntoase, cu compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita de Sud, care este de origine vulcanică, produs al neovulcanismului din pliocen. Zona este constituită din rozii andezitice în situ, acoperite pe alocuri cu piroclastice andezitice și de andezite bazaltoide. În zonele mai joase ele sunt acoperite cu depozite sedimentare noi. La sud de albia pârâului Baraolt
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
cu apă potabilă. Nivelul apei la puțul realizat se păstrează relativ constant în tot cursul anului datorită stratului de marna aflat sub stratul de argilă. Tuful de Ghiris este o rocă vulcanogen - sedimentara, care s-a format în urmă erupțiilor vulcanice de pe catena muntoasă a Carpaților Orientali și a Munților Apuseni, cu depunerea cenușei vulcanice pe fundul marin ce acoperea,la vremea respectivă, Bazinul Transilvaniei. În cazul de față, deplasarea maselor de teren apare la contactul tufului de Ghiriș, străbătut de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
cursul anului datorită stratului de marna aflat sub stratul de argilă. Tuful de Ghiris este o rocă vulcanogen - sedimentara, care s-a format în urmă erupțiilor vulcanice de pe catena muntoasă a Carpaților Orientali și a Munților Apuseni, cu depunerea cenușei vulcanice pe fundul marin ce acoperea,la vremea respectivă, Bazinul Transilvaniei. În cazul de față, deplasarea maselor de teren apare la contactul tufului de Ghiriș, străbătut de diaclaze (crăpături ale pămîntului, în interior și nu la suprafață) și cu plasticitate redusă
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de-a lungul cursurilor, fără a provoca pagube majore că în alte părți. Referitor la structura geologică, sedimentele din regiune aparțin faciesului stratelor de câmpie cu o uniformitate litologica, constituită din alternanta argilelor nisipoase cu marne și intercalații de tufuri vulcanice cu vîrsta geologică între Bademian și Sarmațian inferior. Fundamentul nu apare la zi, dar a fost pus în evidență prin forajele de la Sic și Dârja, peste care sunt dispuse sedimente în faciesul lagunar, cu argile, gispsuri și sare, apoi în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Sic și Dârja, peste care sunt dispuse sedimente în faciesul lagunar, cu argile, gispsuri și sare, apoi în facies neritic de mică adâncime, cu alternanta de marne, argile, nisipuri cu gresii curbicorticale (se desprind în plăci) și orizonturi de tufuri vulcanice la diferite înălțimi. Acest facies are afinități cu formațiunile plisului din arcul extracarpatic. În partea superioară a orizontului magnos încep să predomine nisipurile asupra argilelor, cu care sunt in alternanta, indicind o îndulcire a apelor marine. În perimetrul satului Aruncuta
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
mai mare altitudine din același județ (vatra cuprinsă între 900-1050 m altitudine), numărându-se astfel printre așezările de altitudine ale României. Localitatea este situată în Depresiunea Bilbor, care se află în Carpații Orientali în grupă centrală a acestora între zona vulcanică și cea cristalino-mezozoică, pe cursul superior al Bistricioarei. Bilborul este o depresiune de baraj vulcanic, de forma elipsoidala, având o suprafață de 38 km pătrați . Este o adevărată cuveta naturală situată în mijlocul masei muntoase. Relieful depresionar (pitoresc și bine populat
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
printre așezările de altitudine ale României. Localitatea este situată în Depresiunea Bilbor, care se află în Carpații Orientali în grupă centrală a acestora între zona vulcanică și cea cristalino-mezozoică, pe cursul superior al Bistricioarei. Bilborul este o depresiune de baraj vulcanic, de forma elipsoidala, având o suprafață de 38 km pătrați . Este o adevărată cuveta naturală situată în mijlocul masei muntoase. Relieful depresionar (pitoresc și bine populat) este doar ușor denivelat, cu aspect de câmpie lacustra drenata de afluenții bazinului superior a
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
izostatic 2.gif termică modificarea temperaturii și densității în interiorul Pământului - efect local glaciară fenomenul de încărcare și descărcare produs de greutatea gheții - efect local 1 cm/an Hidro izostazie fenomenul de încărcare și descărcare produs de greutatea apei - efect local Izostazie vulcanică extruziunea magmatică - efect local Izostazie sedimentară eroziunea și depunerea sedimentelor - efect local < 4 mm/an Informații complementare Anthony B. Watts , "Isostasy and flexure of the lithosphere, Cambridge University Press, 2001" Referințe externe
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
de cercetare climatologica este cea a studierii ritmului de creștere a lichenilor-lichenometrie. După observațiile geografice și climatologice se poate atestă dacă grupările umane au fost sedentare sau nomade. Prin intermediul geografiei istorice se pot obține informații despre dezastre naturale, seisme, erupții vulcanice sau epidemii ce au devastat sau distrus civilizații anterioare sau se pot obține informații despre ce fel de resurse au fost extrase și prelucrate. Demografia (demos-popor graphein-descriere) este știința care se ocupă de studiul populațiilor, fiind în strânsă legătură cu
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]