4,017 matches
-
Și-un foșnet larg prin cetiniș răsună. Alunecând printre nervuri și aripi Ploaia pătrunde-n sufletul pădurii Și cețuri albe se preling din piscuri Și-n ceață , însetați, rotesc vulturii. Și vine-un ceas când umbrele pășesc Printre copaci, ca vulpile roșcate Când peste ramuri plouă cu-nstelări Și totul iese din singuratate Un ceas când mușchiul fumegă ușor, Când lemnul viu, lovit de stele, sună, Când cerului îi este dor de munți, Iar munților le este dor de lună... Cerințe: 1
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
le cercetează cu luare-aminte, acoperi din nou cuibul și alunecă ușor pe apă. Așteaptă rața! ne lămuri moș Vuia. Deodată rățoiul deveni foarte atent. Sucea capul în toate părțile. Clipea des, asculta... — Ce i s-a întâmplat, moș Vuia? Vine vulpea! Într-adevăr, botul iscoditor al vulpii se ivi pe mal. — Moș Vuia, noi gonim vulpea! — Ba, să faceți bine și s-o lăsați în pace! Păi, o să sfâșie rățoiul, zic eu. — Și-o să mănânce ouăle! adăugă și Ilieș. N-avea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
nou cuibul și alunecă ușor pe apă. Așteaptă rața! ne lămuri moș Vuia. Deodată rățoiul deveni foarte atent. Sucea capul în toate părțile. Clipea des, asculta... — Ce i s-a întâmplat, moș Vuia? Vine vulpea! Într-adevăr, botul iscoditor al vulpii se ivi pe mal. — Moș Vuia, noi gonim vulpea! — Ba, să faceți bine și s-o lăsați în pace! Păi, o să sfâșie rățoiul, zic eu. — Și-o să mănânce ouăle! adăugă și Ilieș. N-avea frică, știe rățoiul ce face. Pe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ne lămuri moș Vuia. Deodată rățoiul deveni foarte atent. Sucea capul în toate părțile. Clipea des, asculta... — Ce i s-a întâmplat, moș Vuia? Vine vulpea! Într-adevăr, botul iscoditor al vulpii se ivi pe mal. — Moș Vuia, noi gonim vulpea! — Ba, să faceți bine și s-o lăsați în pace! Păi, o să sfâșie rățoiul, zic eu. — Și-o să mănânce ouăle! adăugă și Ilieș. N-avea frică, știe rățoiul ce face. Pe apă, rățoiul facea pe beteagul, lăsase o aripă în
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
aduc aminte. Odinioară, demult, tare demult, ursul — așa cum se cuvenea unui animal atât de mare și de puternic — avea o coadă de toată frumusețea, lungă și stufoasă. Toate animalele îl pizmuiau pentru această podoabă neîntrecută. Dar mai ales se înciuda vulpea, pe care în frumusețea cozii nu o întrecea decât ursul. A tot chibzuit cu capul ei șiret, și, într-o zi de iarnă cu ger aspru, i-a spus cu glas smerit ursului: Moș-Martine, dumitale îti plac peștii? — Tare-mi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
chibzuit cu capul ei șiret, și, într-o zi de iarnă cu ger aspru, i-a spus cu glas smerit ursului: Moș-Martine, dumitale îti plac peștii? — Tare-mi plac, însă nu-i știu prinde. Am să te învăț eu, zise vulpea. Mergem amândoi la baltă și tăiem, în gheață o bortă. Tu îți adâncești coada în apă și așteptăm. Au să vină pești mulți și se vor atârna de coadă. Eu stau și pândesc, iar când vor fi atârnați destui pești
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și pândesc, iar când vor fi atârnați destui pești, îți fac semn și tu îți smuncești coada, scoțând bunătate de pești. Așa au făcut întocmai. Ursul și-a adâncit mândrețea de coadă prin borta tăiată în gheață și a așteptat. Vulpea de alături zâmbea pe sub mustăți și îl îndemna pe urs să fie cu răbdare. lată că în gerul cel mare apa a înghețat și a prins ca în clește de fier coada ursului. — Acum trage, Moș-Martine! S-a opintit ursul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
să fie cu răbdare. lată că în gerul cel mare apa a înghețat și a prins ca în clește de fier coada ursului. — Acum trage, Moș-Martine! S-a opintit ursul: — Trag, dar nu vine! se căi. — Trage mai tare! îndemnă vulpea. S-au prins mulți pești, de aceea nu vine ușor coada. Ursul a smuncit una zdravănă și pac! i s-a rupt coada tocmai de la rădăcină. Când s-a întors mânios ca să plesnească vulpea, aceasta era departe. Și așa a
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
se căi. — Trage mai tare! îndemnă vulpea. S-au prins mulți pești, de aceea nu vine ușor coada. Ursul a smuncit una zdravănă și pac! i s-a rupt coada tocmai de la rădăcină. Când s-a întors mânios ca să plesnească vulpea, aceasta era departe. Și așa a rămas ursul făra coadă, „pescuind". Aceasta însă e poveste, care ne face să râdem, dar nu-i adevărată. De când sunt urșii urși, ei n-au avut coada lungă, ei, ca și cei de azi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Atunci s-a mutat Moș-Martin în alt loc de horă a păstrăvilor, și iarăși s-a înfruptat. Vedeți ,copii, că ursul ca să prindă pești nu are nevoie de coadă lungă și nici nu-i prostănac ca să se lase pacălit de vulpe. Are el metoda lui de pescuit cu care se îndulcește toamna din carnea minunată a păstrăvilor. Cerințe: 1. Răspundeți la întrebări: Cum pescuiește ursul? Ce pești îi plac lui MoșMartin? În ce perioadă a anului pescuiesc urșii? 2. Transcrieți fragmentul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu plasa și cu undița, iar cerbii și căprioarele cu săgeata și cu furca. Avea șoimi cu care pleca după potârnichi și iepuri și cai sprinteni cu care alerga prin văile munților și prin desișurile pădurilor, urmărind mistreții, lupii, urșii, vulpile și alte lighioane. Nu era rău să mai nimicească acele lighioane vătămătoare, dar lui îi plăcea mai mult să fugărească și să ucidă nevinovatele căprioare și cerbii bătrâni, cu coarne mari și frumoase care nu făceau rău nimănui. Negură-Împărat avea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
copil cu un vânător ambulant de păsări, cu care cutreierase Balcanii, ungând crengile copacilor cu clei din fiertură de boabe de vâsc. Seara strângeau recolta de păsărele epuizate, cu picioarele înțepenite și aripile vlăguite de fâlfâit zadarnic. Îi povesti despre vulpi ce-și lăsau piciorul însângerat în capcană, ca o ofrandă adusă libertății. Despre biberi, vânați în Siberia pentru testiculele lor din care vracii extrăgeau "castoreum" un remediu împotriva holerei și a epilepsiei. Castorii hăituiți își smulgeau cu dinții testiculele așa cum
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
REFLECȚII (CXLVIII) Nici cu mintea de pe urmă Nu suntem mai înțelepți. De aceea, nu se curmă Nedreptăți în timpi nedrepți. * Trăiesc în vis, de vlagă seci Doar pasiuni tardive - Par mărăcini într-un ghiveci Ori umbre maladive. 10 octombrie 2003 Vulpea când n-ajunge spune: „Strugurii sunt acri tare”; Omul prinde-n sac, depune, Face chiar o devastare. 12 octombrie 2003 Recitesc ce-am scris în vreme... Și să cred îmi vine greu Că atâtea mici probleme Au trecut prin tocul
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
erau trecuți de cincizeci de ani, erau de statură modestă, pe care însă o compensau printr-o înfățișare și o ținută autoritare. în privirile amândurora se citeau viclenie și o cumplită cruzime. Ardarich era uscățiv, cu un profil ascuțit, de vulpe, cu păr blondiu, mustăți lungi și ochi azurii, cu o expresie incredibil de pătrunzătoare. Onegesius era îndesat, gros la trup și cu capul mare, lent în mișcări, dar acea impresie de moliciune pe care o lăsa oricui îl privea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
copil cu un vânător ambulant de păsări, cu care cutreierase Balcanii, ungând crengile copacilor cu clei din fiertură de boabe de vâsc. Seara strângeau recolta de păsărele epuizate, cu picioarele înțepenite și aripile vlăguite de fâlfâit zadarnic. Îi povesti despre vulpi ce-și lăsau piciorul însângerat în capcană, ca o ofrandă adusă libertății. Despre biberi, vânați în Siberia pentru testiculele lor din care vracii extrăgeau "castoreum" un remediu împotriva holerei și a epilepsiei. Castorii hăituiți își smulgeau cu dinții testiculele așa cum
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
doua tinerețe, babe Înveșmântate În negru și moșnegi cu barbă gălbuie, stând pe lavițe și privind În gol, cu gândurile duse parcă pe altă lume. Cimitirul altădată foarte Îngrijit se transformase Într-o pădurice de nepătruns, unde se aciuaseră dihorii, vulpile, bursucii și alte dihănii. Crucile fuseseră furate și puse pe foc, iar În morminte colcăiau șerpii. Iazurile se acoperiră de mătasea broaștei și se transformaseră În mocirle urât mirositoare. Băile de abur, ca și șurile ce străluceau altcândva În soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
când Încolo, când Încoace, gândindu-se mereu la Îndepărtata sa copilărie, la anii ce s-au scurs de atunci. Cealaltă graniță, ce separa satul ei de cel vecin, se părăginise Între timp, acoperindu-se de bălării, prin care mișunau dihorii, vulpile, mistreții și alte sălbăticiuni. Chipuri și imagini vechi și noi i se perindau În fața ochilor. Se ridicau din memoria ei ca niște baloane de săpun, pluteau prin fața ochilor, devenind din ce În ce mai mari, din ce În ce mai colorate, apoi se pulverizau În aer, lăsând În urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În jurul bărbiei, cearcăne evidente În jurul ochilor, hainele mototolite o dovadă În plus a coșmarului pe care-l trăise! Când Îl văzu, se aruncă de gâtul lui scoțând un strigăt de bucurie cu lacrimi curgându-i șiroaie, rostind. “Iartă-mă...!” IV VULPE TRANVESTITĂ ÎN BLANĂ DE MIEL Cele două săptămâni petrecute la munte avură menirea să deconecteze câtuși de puțin atmosfera, s’o facă pe Atena să socotească arestarea ei stupidă un accident, lăsând pe planul a-l doilea Înapoierea În țara
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
te bucuri de protecția mea...?” Zarurile fiind aruncate, Lct.Col.Tudose Ion Îi Întinse momeala cu o intonație În glas suficient de mieroasă, cu multe variate Înțelesuri. Tentația era Întradevăr dincolo de orice imaginație iar un „Ageamiu”, ar fi Înhățat momeala. „Vulpe șireată...!” - aprecie Tony Pavone lipsa de scrupule a omului lipsit de omenie...! Replică calm, cu zâmbetul pe buze, sfidându-l. „Drept cine mă luați, tovarășe Lct.Col.Tudose Ion? Vă jucați cu cuvintele de o așa manieră Încât doriți neapărat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a fost nici un pericol. Ridicol! Shula se ridică În picioare. Aud un zgomot de roți, spuse ea. Tocmai s-a oprit o mașină În față. El nu auzise. Ea avea simțuri ascuțite. Un animal idiot, dar nevinovat, avea auz de vulpe. Ridicându-se atât de brusc, stând nemișcată să asculte, cu aerul unei regine, bătută În cap, numai ochi și urechi. Și picioarele albe. Picioarele ei nu fuseseră desfigurate de pantofii la modă. — Probabil că e Emil. — Nu, nu e Emil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mișca. Pentru bătrâni subțiri, respiratul era dificil. Un om de televiziune de lângă Sammler Îi oferise un gât dintr-o sticlă de whisky. „Mulțumesc“, spusese Sammler, și acceptase. Înghițise scotchul Bell’s. Chiar atunci soarele se ridicase din mare ca o vulpe roșie. Nu era rotund, ci lung, nu era departe, ci aproape. Metalul motoarelor, acele butoaie frumos alcătuite În care aerul Înghețat țipa - lumină În beznă, beznă În lumină - atârnau sub aripă lângă fereastra lui Sammler. Whisky-ul dintr-o sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
probleme cu cei din colectiv, aș fi putut foarte bine să fiu și acum acolo. Dar pentru colegii meu simpluți, educația privată e păcatul însuși. E ceva de acolo, de sus, unde există și haine de blană și vânători de vulpi și toate celelalate zece lucuri pe care ei Le Dezapbrobă Categoric. Sheba s-a întors spre mine, cu o figură ușor surprinsă. — Da, a zis. Fiica mea e la un internat, de fapt. A fost un timp la Maitland Park
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
au azi tăria să-l educe pe român Că poetul națiunii n-a fost nicidecum nebun?! Câți din voi ar recunoaște că a lui singură boală N-a fost sifilis, nici tifos, ci iubirea pentru țară?! Ochii voștri ca de vulpe stau ascunși sub ochelari, Scut vă faceți din distincții și din titlurile mari. Singura voastră mândrie - numărul de publicații; Singurii voștri prieteni - toți corupții și stricații! Nu sunt aștrii-n bolta toată câți oameni titrați ca voi Și nici larve
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
forța, Ca și cum „latinizarea” ar păstra aprinsă torța, Iar apoi, cu vieți pierdute, cu tezaurul furat S-a întors Traian la Roma să se facă împărat! Calul Decebal pierise în păduri, vândut de lupi, Astfel dacii deveniră fiii unui neam de vulpi! Ne-a plăcut mai mult cum sună titlul Dacia Romana, Încă mai strigăm nostalgici: Vivat Ulpia Traiana! N-a putut zeița Danu să mai apere Balcanii, Iar Zamolxis adormise când au năvălit romanii. Toți corupții și bețivii, criminalii, violatorii Ce-
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de un văl, și păreau periculoși, gata-gata să ia foc ca benzina. Cu toate acestea, mușchii arătau fragili... Nu-ți venea să crezi că are autoritate, că inspiră tinerilor o teamă excesivă. Era cu siguranță un tigru În piele de vulpe. Și dacă lucrurile stăteau așa, atunci și poziția lui se surpa odată cu moartea fratelui clientei mele și ura nutrită de multă vreme de către ceilalți tineri se va revărsa acum asupra lui - Împrejurare ideală de a scoate ceva de la el, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]