3,544 matches
-
este puternic influențat și de apartenența acestuia la o anumită clasă socială - acea grupare relativ permanentă și omogenă, care cuprinde indivizii cu poziție socială asemănătoare, caracterizată prin nivelul apropiat al veniturilor, proprietăților, nivelul educațional și al stilului de viață. Max Weber definea clasele sociale pornind de la noțiunea de situație de clasă, care depinde de șansele pe care le are un grup de persoane de a dispune de diferite mijloace pentru a-și procura mai multe sau mai puține bunuri<footnote Janine
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
este puternic influențat și de apartenența acestuia la o anumită clasă socială - acea grupare relativ permanentă și omogenă, care cuprinde indivizii cu poziție socială asemănătoare, caracterizată prin nivelul apropiat al veniturilor, proprietăților, nivelul educațional și al stilului de viață. Max Weber definea clasele sociale pornind de la noțiunea de situație de clasă, care depinde de șansele pe care le are un grup de persoane de a dispune de diferite mijloace pentru a-și procura mai multe sau mai puține bunuri<footnote Janine
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
știința utopiei (în care modernitatea, de altfel, s-a specializat). Un decupaj în profilul „teologiei politice” și al „teologiei economice” din secolele XIV-XVI, urmat de analiza presupozițiilor epistemologice și a consecințelor ideologice ale pozitivismului (Malebranche și Durkheim, respectiv, Kant și Weber), facilitează discuția despre sociologia americană a religiei (cu care se și încheie partea a doua a cărții). Urmează o discuție pro și contra Hegel, respectiv Marx, completată la finalul celei de-a treia părți („Teologie și dialectică”) cu o revizie
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
care doar rațiunea - ca for al transparenței și reconcilierii - poate aspira să-l neutralizeze. Tradiția germană a sociologiei moderne continuă linia pozitiviștilor francezi, deși operează câteva modificări. De această dată, în scrierile unor autori ca Georg Simmel (1858-1919) sau Max Weber (1864-1920), religiei îi este recunoscută destinația extrasocială prin accentul pus pe dimensiunea subiectivă a experiențelor religioase (de unde apropierea de categoria kantiană a sublimului). Cazul lui M. Weber 1, deși mai complex, e prezentat în continuarea reprezentanților sociologiei neokantiene. Profesorul bavarez
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
De această dată, în scrierile unor autori ca Georg Simmel (1858-1919) sau Max Weber (1864-1920), religiei îi este recunoscută destinația extrasocială prin accentul pus pe dimensiunea subiectivă a experiențelor religioase (de unde apropierea de categoria kantiană a sublimului). Cazul lui M. Weber 1, deși mai complex, e prezentat în continuarea reprezentanților sociologiei neokantiene. Profesorul bavarez n-a introdus o cezură drastică între Naturwissenschaften și Geisteswissenschaften, utilizând explicația cauzală ca argument în arhitectura unei înțelegeri narative. Pentru Weber, religia se naște prin violența
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a sublimului). Cazul lui M. Weber 1, deși mai complex, e prezentat în continuarea reprezentanților sociologiei neokantiene. Profesorul bavarez n-a introdus o cezură drastică între Naturwissenschaften și Geisteswissenschaften, utilizând explicația cauzală ca argument în arhitectura unei înțelegeri narative. Pentru Weber, religia se naște prin violența originară a unei forțe subiective („profetul”) într-un cadru saturat de imobilități fizice și ideologice. Prin haloul său harismatic, figura profetului polarizează diverse energii libere ale societății, luptând cu instituțiile „rutinei” și cu inerția „autorității
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
subiective („profetul”) într-un cadru saturat de imobilități fizice și ideologice. Prin haloul său harismatic, figura profetului polarizează diverse energii libere ale societății, luptând cu instituțiile „rutinei” și cu inerția „autorității tradiționale”. Pe lângă suita de contraexemple istorice aduse argumentației lui Weber, Milbank identifică originea protestantă a paradigmei de interpretare a religiei prin prisma creștinismului. Etapizarea ternară (stadiile magic/mistic/secular) a istoriei religiei e datorată în bună măsură lecturii sociologice a Vechiului Testament propusă de E. Troeltsch. Istoricul german simplifică evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
simplifică evoluția credinței israeliților prin postularea unui clivaj între vocația sacerdotală (mistică, rutinizantă, autoritar-tradiționalistă) și vocația profetică (harismatică, ascetic-intramundană). Analogia între atributele „vocației profetice” și proclamația reformatorilor din secolul al XVI-lea aproape că nu mai trebuie subliniată. Astfel, „pentru Weber lumea modernă este în mod fundamental o fuziune între monoteismul transformat în raționalitatea formală a lumii de aici și politeismul resurgent care se aplică domeniului valorilor private”2. Ideea evocă, în substrat, deplina convingere a lui Max Weber despre funcționalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Astfel, „pentru Weber lumea modernă este în mod fundamental o fuziune între monoteismul transformat în raționalitatea formală a lumii de aici și politeismul resurgent care se aplică domeniului valorilor private”2. Ideea evocă, în substrat, deplina convingere a lui Max Weber despre funcționalitatea strict socială și juridică a instituției Bisericii în perioada antică și medievală, căreia protestantismul avea să-i răspundă prin eliberarea „harismatică” a individului din mecanismele „rutinizării”. Că nu este deloc așa, o poate arăta cu prisosință analiza genezei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
tradiției” pe care o doresc rearticulată, poate printr-o nuanțare a limbajului lor profetic în funcție de codul specific diverselor epoci și culturi în care au trăit. În sfârșit, ireductibilitatea religiei la factorii sociali este vizibilă în confuzia perpetuată de Troeltsch și Weber cu privire la organizarea meseriilor în orașul medieval. Firește că sentimentul fraternității și vocația solidarității - azi dispărute ireversibil prin atomizarea masivă a societății postindustriale - e găzduit de viața breslelor într-un mod care face accesibil proiectul comunitar al creștinismului. (Același lucru se
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
despre existența celebrelor collegia în Imperiul roman - mai ales în Asia Minor, în orașe precum Pergam sau Efes - care poate au furnizat imaginarului colectiv al lumii de atunci termenul analogic pentru ceea ce însemna ekklesia apostolică.) Dar nici în acest punct Weber nu face distincția hermeneutică între cauză și ocazie, lăsându-se fascinat de modelul determinist. Captive aceleiași greșeli metodologice (i.e. reductivismul), explicațiile lui K. Marx și M. Weber privind geneza modernității diferă substanțial, solicitând o lectură complementară. Dacă Marx separă mecanismele
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
atunci termenul analogic pentru ceea ce însemna ekklesia apostolică.) Dar nici în acest punct Weber nu face distincția hermeneutică între cauză și ocazie, lăsându-se fascinat de modelul determinist. Captive aceleiași greșeli metodologice (i.e. reductivismul), explicațiile lui K. Marx și M. Weber privind geneza modernității diferă substanțial, solicitând o lectură complementară. Dacă Marx separă mecanismele economice de codul juridic, etosul religios sau istoria politică a societății occidentale, Weber admite numai reversul. El pare să omită faptul că în societățile premoderne nu putem
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
modelul determinist. Captive aceleiași greșeli metodologice (i.e. reductivismul), explicațiile lui K. Marx și M. Weber privind geneza modernității diferă substanțial, solicitând o lectură complementară. Dacă Marx separă mecanismele economice de codul juridic, etosul religios sau istoria politică a societății occidentale, Weber admite numai reversul. El pare să omită faptul că în societățile premoderne nu putem suspecta cu prea mare ușurință existența unor mecanisme religioase de legitimare a unor conflicte de interese în relația individ-societate1. Mănăstirile sunt imaginea cea mai elocventă care
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a Post-Secular World, Fordham University Press, New York, 2006. Walicki, Andrzej, The Slavophile Controversy. History of a Conservative Utopia in Nineteenth-Century Russian Thought, Oxford University Press, Oxford, 1975. Wannenwetsch, Bernd, Political Worship: Ethics for Christian Citizens, Oxford University Press, Oxford, 2003. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, trad. rom. de I. Lemnij, Editura Humanitas, București, 1993. Weber, Max, Sociologia religiei, Editura Teora (Universitas), București, 1999. Weber, Max, Teorie și metodă în științele culturii, trad. rom. de N. Râmbu și Johann Klusch
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Conservative Utopia in Nineteenth-Century Russian Thought, Oxford University Press, Oxford, 1975. Wannenwetsch, Bernd, Political Worship: Ethics for Christian Citizens, Oxford University Press, Oxford, 2003. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, trad. rom. de I. Lemnij, Editura Humanitas, București, 1993. Weber, Max, Sociologia religiei, Editura Teora (Universitas), București, 1999. Weber, Max, Teorie și metodă în științele culturii, trad. rom. de N. Râmbu și Johann Klusch, Editura Polirom, Iași, 2001. Weil, Simone, L’enracinement, Gallimard, Paris, 1990. Weinandy, Thomas G., Does God
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Oxford, 1975. Wannenwetsch, Bernd, Political Worship: Ethics for Christian Citizens, Oxford University Press, Oxford, 2003. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, trad. rom. de I. Lemnij, Editura Humanitas, București, 1993. Weber, Max, Sociologia religiei, Editura Teora (Universitas), București, 1999. Weber, Max, Teorie și metodă în științele culturii, trad. rom. de N. Râmbu și Johann Klusch, Editura Polirom, Iași, 2001. Weil, Simone, L’enracinement, Gallimard, Paris, 1990. Weinandy, Thomas G., Does God Suffer?, T&T Clark, Edinburgh, 2000. Williams, Rowan (ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de gândire despre structurile naturii și apoi transmiterea acestora de la natură la cultură. De pildă, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Wilhelm Diltey și Edmund Husserl au separat științele umane de științele naturii. Max Weber a militat pentru o știință socială autonomă, bazată pe înțelegerea semnificației și explicarea motivelor care conduc la acțiuni. Apoi, Georg Simmel (1955), Alfred Schutz (1962), Peter Berger (1965), Thomas Luckmann (1966) au accentuat pe natura intersubiectivă a cunoașterii comune și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
înțelege schimbările din realitatea socială. Constructivismul radical în relațiile internaționale propune reîntoarcerea la limbaj (hermeneutica subiectivă) în cadrul programului constructivist în științele sociale. În general, constructiviștii radicali nu se întreabă despre existența realității materiale (Der Derian, 1987; Doty, 1996; Gill, 1988; Weber, 1995), pentru că ei o consideră că aceasta nu poate fi reprezentată în mod adevărat. Drept urmare, ei sunt agnostici în fața realității materiale și preferă să se concentreze pe discurs, relatări și documente istorice (Ashley, 1987; Campbell, 1992; Peterson, 1992). Ceea ce îi
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
diferite dimensiuni ale puterii politice și, mai ales, pentru a face o sumă totală. Deși mulți teoreticieni politici au contribuit la revoluționarea analizei conceptului de putere, în ultimii cincizeci de ani, foarte puțini au corelat-o cu relațiile internaționale. Max Weber definea puterea ca "probabilitatea în care un actor în cadrul unei relații sociale poate fi în poziția să-și îndeplinească voința sa proprie, în ciuda rezistențelor referitoare la bazele despre care această probabilitate rămâne"30. Această definiție stabilește clar intențiile actorului A
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Cambridge University Press, Cambridge, 1993. Waltz, Kenneth, "Reflections on Theory of International Relations. A Response to My Crtitics", în Robert O. Keohane (ed), Neorealism and Its Critics, Columbia University Press, 1986. Waltz, Kenneth, Teoria politicii internaționale, Editura Polirom, Iași, 2006. Weber, Max, The Theory of Social and Economic Organization, Teh Free Press, New York, 1947. Wendt, Alexander, Social Theory of International Politics, Cambridge University Press, Cambridge, 1999. Woodhouse, Tom; Ramsbotham, Oliver, Peacekeeping and conflict resolution, Cass, London, 2000. Wright, Quincy, A Study
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Lasswell, Kaplan Abraham, Power and Society: A Framework for Political Inquiry, Yale University Press, New Haven, 1950, p. 73. 29 Thomas C. Schelling, Choice and Consequence: Perspectives of an Errant Economist, Harvard University Press, Cambridge, 1984, pp. 268-290. 30 Max Weber, The Theory of Social and Economic Organization, The Free Press, New York, 1947, p. 152. 31 Jon Elster, "Some Conceptual Problems in Political Theory", în Barry Brian (ed), Power and Political Theory: Some European Perspectives, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1976
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
clasei de elevi - învățarea prin cooperare, Editura Corint, București, 2000. Vorobyev, N., „La théorie des jeux”, în volumul colectiv La pensée scientifique, Mouton, UNESCO, Paris, 1988. Wallen, J. Karl, Wallen, L. LaDonna, Effective classroom management, Allyn & Bacon Inc., Boston, 1988. Weber, Erik, Die erziehungstille, Ludwig Auer, Donauwort, 1986. Zlate, Mielu, „Model sintetic-integrativ al dezvoltării personalității”, în Revista de Pedagogie, nr. 8, București, 1984. Capitolul 3TC "Capitolul 3" Structura dimensională a managementului claseiTC "Structura dimensional\ a managementului clasei" 3.1. Dimensiunea ergonomictc
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Vlăsceanu, Mihaela, Psihosociologia educației și învățământului, Editura Paideia, București, 1993. Vorobyev, N., „La théorie des jeux”, în volumul colectiv La pensée scientifique, Mouton, UNESCO, Paris, 1988. Wallen, J. Karl, Wallen, L. LaDonna, Effective classroom management, Allyn & Bacon Inc., Boston, 1988. Weber, Erik, Die erziehungstille, Ludwig Auer, Donauwort, 1986. Capitolul 4TC "Capitolul 4" Nivelul interacțional al managementului claseiTC "Nivelul interac]ional al managementului clasei" 4.1. Relații și interacțiuni educaționale în clasa de elevitc "4.1. Rela]ii [i interac]iuni educa
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Voiculescu, Elisabeta, Managementul timpului - o abordare psihopedagogică, Risoprint, Cluj-Napoca, 2004. Vorobyev, N., „La théorie des jeux”, în volumul colectiv La pensée scientifique, Mouton, UNESCO, Paris, 1988. Wallen, J. Karl, Wallen, L. LaDonna, Effective classroom management, Allyn & Bacon Inc., Boston, 1988. Weber, Erik, Die erziehungstille, Ludwig Auer, Donauwort, 1986. Zlate, Mielu, „Model sintetic-integrativ al dezvoltării personalității”, în Revista de Pedagogie, nr. 8, București, 1984. tc "" Capitolul 5TC "Capitolul 5" Consecințe negative ale unui management defectuos al claseiTC "Consecin]e negative ale unui
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
București, 2000. Vlăsceanu, Mihaela, Psihosociologia educației și învățământului, Editura Paideia, București, 1993. Voiculescu, Florea, Todor, Ioana, Voiculescu, Elisabeta, Managementul timpului - o abordare psihopedagogică, Risoprint, Cluj-Napoca, 2004. Wallen, J. Karl, Wallen, L. LaDonna, Effective classroom management, Allyn & Bacon Inc., Boston, 1988. Weber, Erik, Die erziehungstille, Ludwig Auer, Donauwort, 1986. Zlate, Mielu, „Model sintetic-integrativ al dezvoltării personalității”, în Revista de Pedagogie, nr. 8, București, 1984. Capitolul 6TC "Capitolul 6" Situațiile de criză educațională în clasa de eleviTC "Situa]iile de criz\ educa]ional
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]