1,518 matches
-
pentru întreținerea și exploatarea echipamentelor informatice, copiatoarelor, fax-urilor, xerox-urilor și multifuncționalelor; 4.5. piese de schimb și accesorii pentru echipamentele de laborator, calculatoare, faxuri, imprimante, copiatoare, multifuncționale 4.6. obiecte de inventar cu caracter funcțional: calculatoare, copiatoare, fax, xerox și multifuncționale; 4.7. cheltuielilor de deplasare internă pentru vizitele de monitorizare/evaluare pentru desfășurarea altor activități pentru managementul programelor sau pentru participarea la evenimente care au ca obiect activitățile subprogramului: transport, cazare și diurnă potrivit prevederilor legale în vigoare
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
lit. F, titlul IV.2 a fost introdus de pct. 41 al art. I din ORDINUL nr. 219 din 26 februarie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 173 din 8 martie 2016. 2. furnituri de birou: papetărie, consumabile: cartușe, toner xerox, toner imprimante, hârtie, dosare; 3. cheltuieli privind tipărirea și diseminarea materialelor informative; 4. abrogat; ---------- Pct. 4, lit. F, titlul IV.2 a fost abrogat de pct. 42 al art. I din ORDINUL nr. 219 din 26 februarie 2016 publicat în
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
creioane, pixuri și mine, roller, hârtie, dosare, mape, coperți îndosariere, bibliorafturi, plicuri, etichete, agrafe, capse, perforator, capsator, decapsator, cutter, markere, radiere, inele îndosariere, folii protectoare, pastă corectoare, post-it, scotch, sfoară, suporți documente, calculator de birou, index adeziv, foarfece; hârtie pentru xerox și imprimantă, toner/cartuș pentru imprimantă, fax, copiator, CD și DVD, multifuncțională, stick memorie; 2. carburanți și lubrifianți: achiziția de benzină, motorină și alți carburanți pentru mijloacele de transport din dotare; achiziția de bonuri de combustibil; plata cardurilor de combustibil
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
2. carburanți și lubrifianți: achiziția de benzină, motorină și alți carburanți pentru mijloacele de transport din dotare; achiziția de bonuri de combustibil; plata cardurilor de combustibil utilizate la benzinării; 3. piese de schimb și accesorii pentru calculatoare, faxuri, imprimante, scanner, xerox, fax și multifuncționale achiziționate din fondurile programului; 4. timbre, servicii de poștă și curierat, taxe poștale, abonament internet; 5. editarea, tipărirea, multiplicarea și diseminarea materiale de IEC: pliante, afișe, broșuri, bannere, sinteze, rapoarte, ghiduri și buletine informative, chestionare; 6. materiale
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
editarea, tipărirea, multiplicarea și diseminarea materiale de IEC: pliante, afișe, broșuri, bannere, sinteze, rapoarte, ghiduri și buletine informative, chestionare; 6. materiale promoționale cu mesaje educaționale; 7. întreținerea și exploatarea dotărilor pentru comunicare-informare achiziționate din fondurile programului: echipamente informatice, copiatoare, faxuri, xerox și multifuncționale; 8. reactivi: teste rapide control factori de risc; 9. obiecte de inventar necesare pentru realizarea activităților programului: active cu durată de folosință mai mare de 1 an și valoare unitară sub 2.500 lei: tensiometre laptopuri, videoproiectoare, unități
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
teste rapide control factori de risc; 9. obiecte de inventar necesare pentru realizarea activităților programului: active cu durată de folosință mai mare de 1 an și valoare unitară sub 2.500 lei: tensiometre laptopuri, videoproiectoare, unități centrale, monitoare,imprimante, scanner, xerox, fax și multifuncționale; 10. deplasări interne: transport, cazarea și diurna personalului propriu, taxe drum; 11. pregătire profesională: costuri cursurilor de perfecționare efectuate periodic; 12. achiziționarea softurilor de prelucrare statistică a datelor; 13. cheltuieli de personal și/sau pentru încheierea contractelor
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
domiciliul/sediul în localitatea ........................, str. ...................... nr. ........, având funcția de ................, solicit eliberarea autorizației de defrișare a parcelei ..............din comuna ....................., satul.............., tarlaua ......................, în punctul denumit local ....................., pe suprafața totală de ..........ha, pe perioada de ........ ani, din speciile ......................., soiurile .............................. . *) Se va atașa copie xerox de pe titlul de proprietate/documentul legal de deținere a terenului. Vârsta plantației propuse pentru defrișare este de .... ani și prezintă ......% goluri. Solicit autorizația de defrișare pentru plantația de pomi fructiferi/arbuști fructiferi din următoarele motive:....................... După defrișare terenul va avea
ORDIN nr. 149 din 26 februarie 2004 (*actualizat*) privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plantării şi defrişării plantaţiilor pomicole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271748_a_273077]
-
este conectată la rețeaua de telefonie fixă ROMTELECOM iar de la începutul acestui an școlar la rețeaua INTERNET, este dotată cu fax, iar în ultimii trei ani a fost înzestrată cu un număr de 40 computere, 5 imprimante multifuncționale și 3 xerox-uri. Aceste lucruri s-au realizat prin investiția Consiliului Local Castelu, tocmai pentru a facilita accesul la informație a elevilor și cadrelor didactice. Biblioteca are spațiu propriu în vechiul corp de clădire, la etaj, posedând un număr de 3674 de
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
cu o mână, în timp ce cu cealaltă tastau pe o tastatură având cinci taste. Principalele tehnici de translatare a mișcării folosesc senzori mecanici, optici și inerțiali. O variantă a mausului, inventată la începutul anilor 1970 de inginerul Bill English de la compania Xerox PARC, a înlocuit roțile externe cu o singură bilă care se putea mișca în orice direcție. Mișcarea bilei, la rândul ei, era detectată de două rotițe perpendiculare care se aflau în interiorul mausului. Această variantă a mausului semăna cu un "trackball
Maus () [Corola-website/Science/299841_a_301170]
-
direcție. Mișcarea bilei, la rândul ei, era detectată de două rotițe perpendiculare care se aflau în interiorul mausului. Această variantă a mausului semăna cu un "trackball" inversat, și a fost principala formă folosită cu calculatoarele personale din anii 1980-1990. Grupul de la Xerox PARC s-a hotărât asupra tehnicii moderne de a folosi amândouă mâinile pentru a tasta la o tastatură QWERTY, iar mausul era folosit numai când era nevoie. Mausurile moderne au luat naștere la "École polytechnique fédérale de Lausanne" ("EPFL") sub
Maus () [Corola-website/Science/299841_a_301170]
-
nevoie de un astfel de accesoriu. Un rezemător pentru încheietura mâinii este alcătuit din gel silicon, neopren sau alte materiale spongioase. Acesta asigură încheieturii mâinii un unghi mai natural care ajută la reducerea oboselii și a efortului. În anii 1970, Xerox PARC distribuia mausuri împreună cu al lor Xerox Star. Mai târziu, inspirați de Star, Apple Computer au lansat Apple Lisa. Totuși, nici Star, nici Lisa nu au avut succes comercial. Numai după lansarea lui Apple Macintosh în 1984, mausul a devenit
Maus () [Corola-website/Science/299841_a_301170]
-
rezemător pentru încheietura mâinii este alcătuit din gel silicon, neopren sau alte materiale spongioase. Acesta asigură încheieturii mâinii un unghi mai natural care ajută la reducerea oboselii și a efortului. În anii 1970, Xerox PARC distribuia mausuri împreună cu al lor Xerox Star. Mai târziu, inspirați de Star, Apple Computer au lansat Apple Lisa. Totuși, nici Star, nici Lisa nu au avut succes comercial. Numai după lansarea lui Apple Macintosh în 1984, mausul a devenit utilizat pe scară largă. Designul Macintosh a
Maus () [Corola-website/Science/299841_a_301170]
-
butoanelor. De exemplu, un utilizator stângaci poate inversa butoanele, de obicei, printr-o setare software. Prin plasarea neconvențională a butoanelor, indicațiile de utilizare care spun "butonul stâng al mausului" sau "butonul drept al mausului" sunt confuze. Calculatoarele de ultimă generație Xerox Parc Alto și Dorado de la mijlocul anilor 1970 foloseau mausuri cu trei butoane, iar fiecărui buton îi era desemnată o culoare. Roșu era folosit pentru butonul din stânga, galben era folosit pentru butonul din mijloc și albastru era folosit pentru butonul
Maus () [Corola-website/Science/299841_a_301170]
-
cum ar zice Constantin Necula. Frații fostului mitropolit au solicitat Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității accesul la întregul dosar al mitropolitului Plămădeală. De asemenea, frații și executorii săi testamentari, Mihai și Alexie Plămădeala, cer aprobarea de a efectua copii xerox ale tuturor documentelor pe care, în urma consultării dosarului, le vor selecta, informează Rompres. Solicitarea lor vine ca reacție la afirmațiile lui Mircea Dinescu publicate în ziarul "Cotidianul" la data de 9 august 2007. Mircea Dinescu a declarat că ÎPS Antonie
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
și o linie de producție. Apple II a fost urmat de Apple III, în mai 1980 din postura de societate concurat cu IBM și Microsoft în mediul de afaceri. Jobs și mai mulți angajați apple împreună cu Jef Raskin au vizitat Xerox PARC în decembrie 1979 pentru a vedea Xerox Alto. Xerox a acordat inginerilor Apple trei zile de acces la facilitățile PARC într-un 1 milion$ în pre-IPO Apple stock. Jobs a fost convins de faptul că toate viitoarele computere vor
Apple Inc. () [Corola-website/Science/296536_a_297865]
-
fost urmat de Apple III, în mai 1980 din postura de societate concurat cu IBM și Microsoft în mediul de afaceri. Jobs și mai mulți angajați apple împreună cu Jef Raskin au vizitat Xerox PARC în decembrie 1979 pentru a vedea Xerox Alto. Xerox a acordat inginerilor Apple trei zile de acces la facilitățile PARC într-un 1 milion$ în pre-IPO Apple stock. Jobs a fost convins de faptul că toate viitoarele computere vor utiliza o interfață grafică, precum și dezvoltarea de o
Apple Inc. () [Corola-website/Science/296536_a_297865]
-
de Apple III, în mai 1980 din postura de societate concurat cu IBM și Microsoft în mediul de afaceri. Jobs și mai mulți angajați apple împreună cu Jef Raskin au vizitat Xerox PARC în decembrie 1979 pentru a vedea Xerox Alto. Xerox a acordat inginerilor Apple trei zile de acces la facilitățile PARC într-un 1 milion$ în pre-IPO Apple stock. Jobs a fost convins de faptul că toate viitoarele computere vor utiliza o interfață grafică, precum și dezvoltarea de o interfață grafică
Apple Inc. () [Corola-website/Science/296536_a_297865]
-
și elementele grafice de pe ecran. Acestea se particularizează cu ajutorul unui manager de ferestre și/sau a unui mediu desktop. Primul astfel de sistem de particularizare a fost OPEN LOOK. Dezvoltat la sfârșitul anilor 1980 de AT&T, Sun Microsystems și XEROX, a încercat să se impună ca un standard fără să reușească. Alternativa s-a numit Motif și a fost dezvoltată de o serie de firme competitoare. În ziua de azi, OPEN LOOK și Motif sunt foarte rar folosite, și au
UNIX () [Corola-website/Science/296561_a_297890]
-
analizată în mai mult detaliu, în scopul de a produce un prototip funcțional, în cadrul a două programe simultane. Unul din ele era programul inițiat de DARPA care a dus la crearea arhitecturii TCP/IP. Celălalt era un program al laboratorului Xerox PARC, creat pentru a explora noi tehnologii pentru rețele și care a produs sistemul PARC Universal Packet (PUP), care a fost în mare măsură ignorat în afara companiei Xerox datorită problemelor de proprietate intelectuală. Primele rutere Xerox au intrat în serviciu
Ruter () [Corola-website/Science/298414_a_299743]
-
dus la crearea arhitecturii TCP/IP. Celălalt era un program al laboratorului Xerox PARC, creat pentru a explora noi tehnologii pentru rețele și care a produs sistemul PARC Universal Packet (PUP), care a fost în mare măsură ignorat în afara companiei Xerox datorită problemelor de proprietate intelectuală. Primele rutere Xerox au intrat în serviciu la începutul anului 1974. Primul ruter IP adevărat a fost dezvoltat de Virginia Strazisar la compania BBN în 1975-1976, ca parte a unui program inițiat de DARPA. Până la
Ruter () [Corola-website/Science/298414_a_299743]
-
un program al laboratorului Xerox PARC, creat pentru a explora noi tehnologii pentru rețele și care a produs sistemul PARC Universal Packet (PUP), care a fost în mare măsură ignorat în afara companiei Xerox datorită problemelor de proprietate intelectuală. Primele rutere Xerox au intrat în serviciu la începutul anului 1974. Primul ruter IP adevărat a fost dezvoltat de Virginia Strazisar la compania BBN în 1975-1976, ca parte a unui program inițiat de DARPA. Până la sfârșitul anului 1976 existau 3 rutere bazate pe
Ruter () [Corola-website/Science/298414_a_299743]
-
de protocoale care concurau cu stiva TCP/IP. Se poate spune că ruterele cu stivă dublă, IPv4 și IPv6 pot fi considerate multiprotocol, dar într-un mod mult mai limitat decât un ruter ce cunoștea protocoalele AppleTalk, DECnet, IP și Xerox. După cum s-a arătat mai sus, la începutul erei rutării (de la mijlocul anilor 1970 până la mijlocul anilor 1980) pe post de rutere erau folosite minicalculatoare. Deși calculatoarele obișnuite pot fi folosite ca rutere, dispozitivele moderne sunt mașini extrem de specializate, de
Ruter () [Corola-website/Science/298414_a_299743]
-
de Comerț și Industrie a României. În calitate de avocat, a acordat asistență juridică, după anul 1990, pentru unele entități străine care își desfășoară activitatea în România, cum ar fi Banca Mondială, al cărei consultant a fost, cum ar fi firma Rank Xerox Limited și altele. A fost, de asemenea, consilier juridic personal al ambasadorului Marii Britanii la București (din 1993). Între anii 1990-1991 a fost primul jurist român care a avut calitatea de bursier Fulbright în SUA. A lucrat la University of Columbia
Lucian Mihai () [Corola-website/Science/306625_a_307954]
-
cabinet de avocatură. Din anul 2002, Lucian Mihai a ocupat poziția de senior associate în cadrul casei de avocatură Linklaters. El a făcut parte din echipele de consultanță juridică care au lucrat pentru companii internaționale cu operațiuni în România precum Rank Xerox, Arthur Andersen, Enterprise Oil Explorations, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Bechtel, PricewaterhouseCoopers, Allied Domecq sau GlaxoSmithKline, dar a acordat asistență juridică și autorităților române. În anul 2005, a fost cooptat ca partener în cadrul biroului local al firmei
Lucian Mihai () [Corola-website/Science/306625_a_307954]
-
să-și mențină obiectele gratuite, transformându-le totodată în formate ce pot fi folosite aproape pe orice computer. a fost început de către Michael Harț în 1971. Harț, student al Universității din Illinois, a obținut acces la un calculator mainframe tip Xerox Sigma V în laboratorul de cercetare al universității. Datorită operatorilor prietenoși, Harț primește un cont de durată nelimitată la computer; valoarea să a fost estimată variat între $100,000 și $100,000,000. Harț a spus că dorea să "dea
Proiectul Gutenberg () [Corola-website/Science/302428_a_303757]