5,438 matches
-
și nu numai că nu o rupse la fugă, ci se strădui cu multă pricepere să potolească foamea tigrului. Totuși, un fulger, nu-i decât un fulger! Ține doar câteva secunde. Însă, dând dovada unor inestimabile calități, pe când Eracle mai zăcea încă pe canapeaua de piele cu pantalonii în vine și cu sufletul bâzâind pe lângă becul cel chior din tavan, doamna trase două gâturi din sticla iute descoperită la piciorul biroului și spuse pe un ton șugubăț, plin de minunate promisiuni
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
cu o lovitură la podea, Marius s-a aruncat asupra ei. I-a tăiat gâtul cu cuțitul, ca unei vite la abator. Apoi a părăsit încăperea. Când a intrat în cameră, micuța Melania a putut vedea, îngrozită, cadavrul mamei sale zăcând într-o baltă de sânge și cuțitul aruncat alături. În fața unui șoc din care nu și-a mai revenit toată viața, tremurând, temându-se că va leșina, a făcut un lucru pe care nu și l-a putut explica ulterior
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
târfă!”, strigă și se înarmă cu un cuțit mare de bucătărie. Am vrut să-l opresc, dar dintr-o singură lovitură m-a pus la pământ. Când m-am dezmeticit, un tablou de coșmar mi se arăta în fața ochilor: Melania zăcea într-o baltă de sânge, moartă, cu gâtul tăiat. Totul se terminase cu o crimă. Pisica mieuna stingheră în încăpere. Zguduit de plâns, cu un ultim efort, i-am scos de pe deget inelul, ca unică și ultimă amintire de la cea
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
a simțit că are din nou speranță în viitor. Peste un timp, Rashia a căzut la pat. Nu se știa foarte bine ce are, dar medicul i-a prescris repaus și o cură cu niște ceaiuri din plante. Prințesa a zăcut astfel câteva săptămâni. Furios, la un moment dat șahul a intrat în încăperea Sorayei și a țipat la ea: „Uneori am impresia că numai din cauza ta se întâmplă toate acestea! De când te-am adus la Palat, nimic nu mai e
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]
-
tine, înnebunesc.... Vis de moarte, iar vine, mă cuprinde, ciudat, Un imens dor de tine, mă aruncă la pat. Un frison, în al nopții scremut, de-un alean, Îmi provoacă o febră, stau sus, lângă geam. Stau unde-ți plăcea , zac într-un spital, Cu frigul deasupra, eu strig în zadar. Te strig și te caut, dar nu vrei să-mi răspunzi, Te simt iar în brațe, dar și din somn tu fugi. M-am stins agale, Doamne, cu visul meu
UMBRE CE DOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350266_a_351595]
-
ar fi fost așa, mi-ai fi spus-o... Aș fi știut. Încă o remarcă. Încă un zbor frânt. Încă o iluzie. Nu voi fi liber niciodată, fir-ar să fie... Niciodată!!! NICIODATĂ!!!, am răcnit într-o eliberare aproape neomenească. * Zac printre manuscrise neterminate, cești sparte de cafea, blugi prăfuiți - imagine completată într-un mod nu tocmai reușit de un laptop destul de modern. Sufăr de insomnie, iar când totuși reușesc să adorm, am coșmaruri teribile. Odată am visat că, în timp ce făceam
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
Odată am visat că, în timp ce făceam dragoste, trupul Penelopei se carboniza încet, prefăcându-se într-un monstru. În locul totalei eliberări, mă aruncam într-o parte, îngrozit, lovindu-mă violent de marginea caloriferului care era chiar lângă dormitorul nostru. Trupul meu zăcea inert, fața îmi era acoperită de sânge. Atunci, mult mai sublim decât descătușarea orgasmică ce nu mai avusese loc, întrezăream o lumină paradisiacă, pură, imaculată - primele semne ale libertății spiritului. Dar totul nu dura decât o fracțiune de secundă, atât
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
Dar mi-am amintit de cele ce i le spusesem chiar eu, am alungat gândurile negre și, preț de câteva momente, am adormit. Am visat că Andrei, Silvia și cu mine ne pregăteam pentru Paradis. În încăpere, într-un colț, zăceau un revolver și o tavă cu plante halucinogene. Care rămăseseră nefolosite. La video, rula aproape în gol un film cu violență. Da, da, cred că după ce ne îndeplinim misiunea va trebui să părăsim o lume pentru a accede la cealaltă
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
nemărginirea, Himeră-a zorilor din dimineți albastre, Era acolo răsăritul vieții noastre, Pe-un colț de cer ce își plângea trezirea. Eu mor cu noaptea-n mine-n fiecare zi, Și iernile, te- aștept să- mi încălzești, Cu mângâierile ce zac firești, În fiecare vers în doi ce-l vom citi... Referință Bibliografică: Eu mor în mine / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 375, Anul II, 10 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate
EU MOR ÎN MINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361905_a_363234]
-
-n cuvinte ce dor, Doar gândul, mergând la icoanele lor Sub pleoape ni-i pune când ațipim. Ce durere-i mai mare lângă mormânt, Când bunii noștri părinți ascultă și tac? Strig că mi-e greu să respir și că zac, Când frații pe lume fără ei nu mai sânt. Cu un frate sau soră pari mai bogat, Un clocot de sânge e mai cald între frați; Strămoși, bunici și părinți par adunați Și trăiește în noi o zare de sat
CONVULSII INTERIOARE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361931_a_363260]
-
nu am facut intenționat. “Nu-i nimic - zice el - timp de un an vei avea timp să înveți cum se golesc containerele de gunoi.” Fără comentarii ... . În altă zi, patronul meu mă întreabă dacă știu să mânuiesc un motostivuitor ce zăcea într-un colț al halei. Nu știu i-am răspuns - dar dacă îmi arătați de câteva ori am să știu. “Ia-uzi mai! - vrei să te învăț meserie și să te și plătesc?. Fără comentarii ... .. Într-o altă zi mă duce
BANI SI OMENIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361915_a_363244]
-
demersurile necesare achiziționării ca biroul să-i revină ei, cu siguranță ar fi reușit nu cu mult timp mai târziu. Era capricioasă și învățată să obțină tot ce-și dorea. După ce își atingea scopul, obiectul, adulat inițial, era lăsat să zacă în uitare în vreun ungher al apartamentului. Asta era o deprindere pe care și-o formase de mică. "Mami, spusese la trei ani, când încă nu putea să-l pronunțe pe "r", " vleau păpușa aia". "Nu ți-o iau, mai
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
ca să-l mângâie pe soldatul aflat pe patul de moarte dacă nu cu un cuvânt sau o zicere din Coran sau o viziune a Paradisului care îl așteaptă? Însă știți ce ar picta un pictor creștin- viziunea Celui Răstignit! Soldatul zăcând sub viziunea aceasta și ținând strâns cu mâna piciorul sângerând al lui Iisus; această viziune a Răstignitului este mai mare decât orice sentință, decât orice cuvânt, da, cuprinde toate cuvintele de compătimire și de mângâiere” (ibid., p. 52). Poate cu
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
greu de observat. De altfel, strânsesem toate pozele cu ei și le ascunsesem într-un sertar din dormitorul lor, pe care numai bunica îl mai deschidea când venea să facă curățenia săptămânală și să-mi gătească felurile de mâncare ce zăceau în frigider, de fiecare dată neatinse. Când fratele meu propusese ca bunicii să se mute cu mine, pentru a avea grijă de treburile casei eu m-am opus, în gândul meu se întrezăreau petrecerile cu prietenii pe care începusem să
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > CLEPSIDRA SPARTĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1220 din 04 mai 2014 Toate Articolele Autorului doar fulgerări de gânduri și atât, apoi stoluri migratoare de nori, culoarea sigurătății, nisipuri pustii, în care zăcea o clepsidră spartă, degeaba mai bate aripa de vis, se-aud ultimele focuri de orgă din sfânta beznă a nopților târzii, catedralele dorm pe turnuri, un clopot bate dincolo de mormânt, pe margini de lacrimi durerile cad precu fulgerele-n marea
CLEPSIDRA SPARTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365953_a_367282]
-
național, în vederea redresării noastre socio-economică decât să se cramponeze în demersuri umilitoare, fără noimă și rezultate pozitive... Pentru că nu vrea nimeni să se împiedice, sau să ducă în cârcă un bolnav, care timp de șapte ani a bolit și a zăcut fără leac, așa că ar trebui să ne vedem de treabă, să devenim buni gospodari, și când fructele vor da în pârg, culesul o să vină de la sine în avantajul culegătorului adică al poporului român. Și până la urmă, să ne gândim atent
DESPRE TÂMPENII ABERANTE, NEADEVĂRATE ŞI TENDENŢIOASE de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365981_a_367310]
-
curaj familiei și să vadă că îmi pasă și mie ca bun vecin ducându-i acasă un doctor. După o jumătate de oră de mers la deal, am ajuns la casa vecinului. Acesta, numai piele și os, părea o arătare, zăcea în vârful patului măcinat de tuberculoză. Soția abia se ținea pe picioare, iar celor doi feciori, le puteai număra coastele. Privind bolnavul, lui Lanu i-a venit în minte o anecdotă care circula pe seama limitelor medicinii. Când o femeie de la
ŞANSA VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366024_a_367353]
-
lui Adrian. Țipătul acela a fost certitudinea, convingerea, siguranța. Se smulse din locul acela de pe iarbă și zburase ca gândul, la Adrian. Un spectacol terifiant îi dăduse fiori pe șira spinării. Pe patul acela de spital, cu fața în sus, zăcea chiar ea, iar deasupra, cu capul rezemat de tâmplele ei blonde, plângea în hohote Adrian. În acea dimineață de aprilie trupul ei se furișă cu neputință din bătălia cu viața. Catrina murise. aprilie 2013 Referință Bibliografică: Fericirea supremă / Cristea Aurora
FERICIREA SUPREMĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366054_a_367383]
-
să o putem ajunge). Am făcut cuie serioase, mi-am blestemat zilele, mai ales că eram și bolnav. Mă dusesem la Pietroșița sâmbătă de dimineață, cu intenția de a plăti dări restante și de a controla starea conductelor după geruri, zăcusem la pat, mă luasem de gânduri privindu-mi viitorul foarte nesigur (bolnav, fără un sfanț în buzunare, bătut de o mulțime de alte nevoi). În București am sosit după ora 12 noaptea, vai de capul meu. Nu fii bănuitor asupra
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
vorbele lui, băietanul ăsta, pusese degetul pe rană. Pe fața destinsă de până atunci i-au apărut cute. Albert a dres-o repede: - Dacă nu am glumi, viața ar fi greu de trăit! - Nici nu știi câtă dreptate ai; câte zac pe sufletul meu! Era un bun ascultător, femeia a realizat aceasta, așa că a continuat: - Mi-a murit soțul. Acum patru ani. M-a lăsat cu un copil, un băiat. Ce era să fac?! Dacă rămâneam singură și îmi vedeam de
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > CÂTEODATĂ Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului Aș vrea să zaci și tu din dor de mine, să nu dormi noaptea, să te zvârcolești, să cauți leacuri care să te-aline și nicăierea să nu le găsești. Aș vrea ca să te doară cum mă doare și să te rogi așa cum mă
CÂTEODATĂ de AURA POPA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/365400_a_366729]
-
Să știți că vă potriviți ! Chiar vă potriviți..... A fost ultima picătură de venin. * Veninul picurat în sufletul lui avea să-și facă efectul abia după ce va fi singur, fără Sabina, după ce va fi ajuns acasă unde, întreaga noapte, a zăcut ca paralizat, conștient de starea în care se află. La început și-a agravat această stare gândind că atunci când îți dorești ceva, cu adevărat, este imposibil să nu obții fie și recurgând la rugăminți, implorări și evocări cât și la
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
a dus la Ierihon ca sa-si potolească pofta. Dar cum a intrat în casa de desfrâu s-a umplut tot de lepră. Vazandu-se deci pe șine plin de lepră, s-a întors la mănăstirea lui , mulțumind lui Dumnezeu și zăcând: - Dumnezeu a adus peste mine o astfel de boală ca să se mântuiască și sufletul meu. Și laudă pe Dumnezeu. CAPITOLUL 15 FAPTĂ MINUNATĂ A LUI AVVA CONON Se povestește despre avva Conon, starețul Pentuclei, ca într-o zi, ducandu-se
LIVADA DUHOVNICEASCA (5) de ION UNTARU în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365015_a_366344]
-
ne vedem peste zece ani și ce întreprindem concret pentru asta, mă îndoiesc că vei afla în țară un răspuns. Oamenii nu mai cred, nu mai speră, nu îi mai motivează nimic decât interesul propriu, chinurile si frustrarea acumulată, dar zac inerți civic, vociferând inutil în fata televizorului sau pur și simplu epuizați, preferând să se lase conduși. Direct în stâlp sau în șanț. Pare că nu-i mai șochează nimic, nu-i mai oripilează nimic, nimic nu li se mai
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
Acasă > Cultural > Spiritual > LIVADĂ DUHOVNICEASCA (7) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 991 din 17 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 19 POVESTEA LUI AVVA ILIE DESPRE EL ÎNSUȘI Ne povestea avva Ilie păscătorul , zăcând: Trăiam odinioară într-o peșteră, ca să nu am nici o partasie cu avva Macarie, episcopul Ierusalimului. În una din zile, cam pe la ceasul al doisprezecelea, pe o arșiță grozavă a bătut cineva la peșteră mea. Când am ieșit afară am văzut
LIVADA DUHOVNICEASCA (7) de ION UNTARU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365060_a_366389]