1,953 matches
-
început, sfârșit și eternitate. 1 ianuarie 2007 Se desfășoară în sare așteptarea înaintea zidului, se vede Dincolo grădina, abia un ram Din când în când plutește. Ceva supracelest a copt în sevă Și iată pământul peste morți a pleznit Cu zbucium de strigăte cântate. Nu mai e mult până la veștile A tot ceea ce din carne Devine duh, stele și fire de iarbă: Veșmânt pentru încoronare. 2 ianuarie 2007 Mă redau mie însumi Nemărginit sfâșiere, Punct chemat în punct chemat Din care
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
9 august): "Nimic, dar mi-e frică". Așteptarea produce tensiune (10 august): "Nimic; ce se va întâmpla mâine?". Eroul vrea să se smulgă din locuință (11 august): "Tot nimic. Nu mai pot să rămân acasă cu această teamă și acest zbucium în sufletul meu; am să plec". Prea târziu (12 august): "Toată ziua am vrut să plec; n-am putut". Intuim deja că avem de-a face cu un caz de posesiune subtilă, mai pernicioasă decât una demonică, tocmai fiindcă originea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sânge proaspăt și cald, puțin i-ar fi păsat... dar pojghița aceea... înghețul. Frigul". Incidentul declanșează un episod anamnetic, petrecut în tinerețe, înainte de căsătoria providențială cu Mircea. Consemnarea este laconică, sacadată, reflectând cu fidelitate, chiar dacă la persoana a III-a, zbuciumul conștiinței și explicând, într-o bună măsură, pagofobia de care suferă femeia: "odată... ningea... pe-atunci n-avea șoșoni... era în vremuri de război și trebuia să aștepte la șir dinaintea unei brutării. [...] degetele de la picioare parcă nu erau ale
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
alte procedee figurative folosite prin metoda încercărilor și erorilor. O regulă a acestei secvențe poate fi împletirea fermității cu toleranța la ambiguitate. Pot apărea și riscuri: absolutizarea modelelor tradiționale de căutare; congelarea metodei; autoimpunerea unor restricții iluzorii și altele. După zbuciumul petrecut cu prepararea, se trece la o fază de liniștire sub forma incubației sau a dospirii problemei, plasată acum în planuri mai puțin conștiente, cum sunt cele pe care ni le oferă somnul, visele, reveriile. Faza incubației poate dura minute
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ca lume a păcii și a armoniei, expresia intențiilor unui Creator milostiv și iubitor, acea imagine ce a fost cultivată de tradiția religioasă în care a crescut și de teologia naturală. Desprinderea de această imagine s-a înfăptuit treptat, cu zbucium și luptă interioară, sub presiunea respectului pe care cercetătorul autentic îl datorează faptelor controlabile. Ideea evoluției speciilor nu l-a atras, prin urmare, pe Darwin pe filiera gândirii speculative, prin ceea ce semnifica ea din punctul de vedere al unei viziuni
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
diversitate, această pluralitate? Nu există și un fundament, o unitate, un prin-cipiu de ordine și de organizare care să răspundă necesității noastre de astăzi? Or, fundamentul Europei este pierderea fundamentelor (Imperiul, Mediterana, Creștinătatea); ordi-nea Europei este dezordinea șantierului plin de zbucium. Europa nu a fost ea însăși decît în anarhia eco-organizatoare și n-a existat nicicînd ca Organizare superioară a constituenților săi. De aici și problema realmente năucitoare cu care ne confruntăm, și anume de a căuta în prezent, și nu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sărăcie, de înrobire, de război. Anihilarea acestor flageluri ar suprima suferințe imense, însă nu ar rezolva problema suferinței. Există o altă suferință care se extinde, se amplifică și se adîncește acolo unde există confort și îmbelșugare, cea a singurătății, a zbuciumului, a faptului de a nu fi înțeles, a angoasei, a rătăcirii, a amărăciunii. Mesajul lui Buddha ne spune că durerea este problema problemelor și ne cere să o privim cu un respect și o emoție infinite. Asta înseamnă că durerea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să ne amintim că nu există cultură pură și că toate au sînge amestecat, începînd cu a noastră. Recurgerea la budism nu poate fi concepută ca un substitut al Mîntuirii creștine și al drogurilor psihotrope, menită să alunge angoasa și zbuciumul condiției contemporane. Dimpotrivă, aș spune chiar că această cultură europeană a noastră, în însăși dialogica sa, nu ar putea și nu ar trebui să eludeze contradicția și conflictul. Ea poartă în sine angoasa și zbuciumul, nu numai în calitate de tare care
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
menită să alunge angoasa și zbuciumul condiției contemporane. Dimpotrivă, aș spune chiar că această cultură europeană a noastră, în însăși dialogica sa, nu ar putea și nu ar trebui să eludeze contradicția și conflictul. Ea poartă în sine angoasa și zbuciumul, nu numai în calitate de tare care o mistuie, ci și în calitate de virtuți menite să favorizeze conștientizarea și elucidarea. Ea nu ar putea renunța la ele fără să se prăbușească. Însă ea nu poate nici să nu ia în seamă mesajul tihnei
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
șir de miniaturi istorice ne înfățișează imagini cu oameni și fapte de altădată de pe cuprinsul județului Vaslui. Momentele definitorii ale istoriei secolului XX se regăsesc aici, presărate pe calea unui veac cu începuturi și sfârșituri însângerate, de la 1907 la 1989... Zbuciumul răscoalei din primăvara anului 1907 este „viu”, prin atmosfera revărsată din mărturiile răsculaților în fața judecătorului. Listele aproape interminabile ale eroilor uitați din vremea Primului Război sunt cutremurătoare prin ele însele. Numele sutelor de ostași morți în anul 1917, de boală
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
toată lumea. Ca dânsul nimeni nu știuse să aștepte și să rabde, neclintit el pândise norocul la răspântie, îl înșfăcase și-l siluise ca să-i poată smulge ceea ce, în chip firesc, i s-ar fi cuvenit de la început fără caznă și zbucium. [...] Calea măririlor i se deschidea largă, netedă, acum însă, că putea năzui la orice, nu mai voi el nimic și se retrase." Revine, și în legătură cu acest personaj oglindă obsesia sfârșitului inexorabil: cu el se călătorea în veacurile trecute, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
unde își are obârșia. Dar nu numai sufletul, ci și iubirea mamei este nemuritoare. Iubirea ei rămâne cu noi și după ce sufletul s-a despărțit de trup. Rămân toate jertfele inimii și ale mâinilor ei! Rămân toate lacrimile izvorâte din zbuciumul sufletului ei! Cuvintele și sfaturile ei sfinte, adresate ca o rugăciune, nu dispar! Poate că uneori uităm de sfintele ei sfaturi. Dar odată, mai cu seamă când ne este dat să suferim, ne aducem aminte de cuvintele mamei. Această aducere
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
încet din ramuri, îngână glasul tău... Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.” („O, mamă...”) Mama rămâne, chiar și dincolo de mormânt, un spirit tutelar, o veșnică alinare, cea care poate oferi liniștea mult dorită, care poate elibera de zbuciumul unei vieți îndurerate, devine o icoană a bunătății la care poetul este conștient că se întoarce permanent, fără de care aproape nu poate exista. Moartea nu reușește să aștearnă uitarea, nu poate îndepărta din sufletul nimănui imaginea mamei, ea se regăsește
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
considerată de popor ca o încheiere normală a unui ciclu erotic, dar și o schimbare de statut social: fata devine nevastă, iar feciorul bărbat. În perimetrul căsătoriei și dragostea are alte atribute decât cele pe care le avusese înainte de aceasta. Zbuciumului și vâltorii iubirii feciorelnice le iau locul acum buna înțelegere, pacea sufletească, echilibrul, într-un cuvânt, o iubire așezată, căci acesta trebuie să fie semnul sub care trebuie să decurgă o viață în familie. Despre toate acestea nici Ana nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
valoarea nu oblig ci atrage, iar etica valorilor e fundat pe sentiment, pe logica afectiv, pe plcere, (oboseala, munca, suferința neajutând cu nimic la realizarea valorii, ba din contra, valoarea personalitții crescând la cei care creeaz fr dificultți și fr zbucium, Ralea întrevede și în aceast moral a valorilor un compromis: în linii generale, noteaz el, morala valorilor e o tentativ de compromis între obligația kantian și eudemonism, între subiectiv și transcendent, între apriorism și empirism, caracterul eudemonist rmânând dominant. Aici
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de seriozitatea ei, așa cum, în poezie, frumusețea unui vers depinde de anumite îmbogățiri ale semnificației ideilor pe care le conține. Am citat două rânduri ale lui Shakespeare ca exemplu pentru frumusețea absolută a unui model verbal, dar După a vieții zbucium, el doarme-adânc20 [trad. De Ion Vinea] pare încă și mai frumos. Modelul este la fel de bun și, în acest caz, ideile au semnificație, iar teza este sunetul, astfel încât emoțiile noastre să fie răscolite mult mai adânc. Ideile contează cu adevărat pentru
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
În această perioadă, a fost preocupat pentru a obține aprobarea și fondurile necesare pentru înființarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale din România - vis ce a fost împlinit datorită acestui om - și nu a fost deloc ușor. Astăzi stau mărturie acestui zbucium clădirile ce adăpostesc dotările și laboratoarele instituției, unde profesioniștii de înaltă clasă își desfășoară activitatea. Despre conducătorul lor, dr. ing. Mihai Cristea, sub îndrumarea căruia am lucrat peste treizeci de ani la sectorul de cercetare și apoi la sectorul de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
să se angajeze ca muncitor la Fabrica de Cherestea din Gălăuțaș și să-și ridice o căsuță pe Părăul Gălăuțașului, unde să aibă un acoperiș pentru familie. Casa și-o ridică lângă Vaidaș Vasile care Îi este cumnat. După atâta zbucium, moare lăsând o femeie văduvă cu patru copii, care nu după mult timp moare și ea. Biata Aurica, fiica mai mare, care mi-a fost colegă de clasă la școala elementară, abia apucă să termine clasele liceale și un an
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dar asumat total și definitiv numai arareori.” Finalul este, de fapt, într-o deplină concordanță cu trecerea discretă, dar tumultoasă a Ilenei / Lena prin viața celor doi. Spre deosebire de Întoarcerea din rai sau Noaptea de Sânziene care se încheie cu tabloul zbuciumului final al protagoniștilor, cu trecerea lor într-o altă lume, prin moarte, Nuntă în cer are un sfârșit în aceeași ,,notă de discreție și inefabil” care caracterizează întreg romanul. Dialogul susține structura epică până la ultimele rânduri, conversația dintre Mavrodin și
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
unei istorii recente. În acest sens, distincția mit-legendă este extrem de importantă. Analizele contemporane 281 ale miturilor și legendelor par să evite delimitarea clară a celor două concepte, considerând că legendele, basmele și creațiile populare sunt extensii ale miturilor care dezvăluie zbuciumul vieții interioare și sociale a omului. Practic, diferențierea dintre mit și legendă, în literatura de specialitate, este legată în principal de timpul narațiunii. În timp ce mitul este o întâmplare din trecutul îndepărtat, legenda povestește ce s-a întâmplat nu foarte demult
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
personajele sale ceva din maturitatea omului integru, ca în marturisirea lui Pandele către verișoara sa: „(ști o ființă înaripată, îți trebuie libertatea norilor căOători pe cer...” Planului uman i se suprapune planul vizual, al purității. Natura devine parte în acest zbucium sufletesc, în această încrengătură de suflete: „Oltul ciupea din malul insulei și se certa cu el însuși...” sau „Pereții încă vibrau de știrea căzută pe sufletul ei ca o pasăre ucisă de trăsnet...”, iar pasajele despre arta dansului și împlinirea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
-ne de Byron, Novalis, eeine), la care concură „cerul roșu ca o rană”, dar și mai grav, tăcerea „de ger” a zeilor. Doar apariția nuntașilor „lălăind” - corteJiu gălăgios - animă peisajul, înfiorând pădurea. Copacii par „cuprinși de spaime”, „arde lumea vegetală”. Zbucium și descumpănire! Cât de mult conștientizează acel văl umbros al destinului care veghează asupră-le, strivind voința unei decizii tranșante. Deși se iubesc mai presus de fire, cei doi se lasă în voia unui destin implacabil, înlănțuiți de maleficul ce
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
înclinare „până la marginile disperării”, umilințe morale (în brațele lui Bogdan, ale preotului, ale unui tânăr), călcându-și în picioare demnitatea. De aceea merită a reflecta asupra titlului. O metaforă revelatorie. OroloJiul (primit în dar de Magda) va măsura clipele de zbucium nebun după o himeră. O himeră care încolțește în sufletul unei femei cultivate, dar care își lasă sufletul să plutească pe nisipul disperării, conturând un nisipos traiect erotic, la limita răbdării, „pe culmile disperării”, înclinând spre surpate și prăpăstioase maluri
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
esența acestui naratologic. Dacă eroul lui gasunari Kawabata, din Vuietul muntelui, se va descătușa din mrejele unui sfârșit sumbru, găsindu-și alinarea prin iubire, din epilogul țesut de Petre Rău, nu întrezărim vreo rază de soare în ființa măcinată de zbucium și ură a personajului Magda. Ce lecție de moralitate pentru cei care deschid fereastra spre lumină! Vlad Zografi Neliniștile eului sau despre „Infinitul dinăuntru” știm prea bine, lumina prinde putere prin cuvânt. Verbum mentis, coloană verticală a gândirii, „imagine a
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
doar mireasma fânului și foșnetul frunzișului” gorjean, după cum afirma cândva, Geo Bogza. Câtă suplețe-n vocea poetului: „opresc timpul / între două gene / cu una acopăr cerul / cealaltă îmbrățLșează câmpul...” (Ciudat) Realizați mutația creată? Iradiază o seninătate care ne apără de zbuciumul interior. și-n acest context, înțelegem că poezia și sculptura devin îngemănări ale aceluiași tainic fior estetic, zvârcoliri zămislitoare de frumos, „alchimie a durerii” (Lamartine), tainic dor materializat în forme care răscolesc conștiințele: „Tentația de a fi / ziditor / aroganța de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]