3,844 matches
-
fi ucis și, ca urmare, își face testamentul în luna mai a anului 1564. Refugiat, împreună cu Ștefan Tomșa I în Polonia, va fi omorât la Lvov, în mai 1564, laolaltă cu Domnul său. Porunca venea de la regele Poloniei. între recuperarea zestrei și beneficiul uzufructului Vechile legi românești proclamau intangibilitatea zestrei. Soția era stăpâna absolută a dotei, se ocupa de administrarea ei, putea achiziționa proprietăți cu banii primiți ca zestre sau obținuți prin vânzarea unor piese înscrise în foaia dotală. Obiectele astfel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
luna mai a anului 1564. Refugiat, împreună cu Ștefan Tomșa I în Polonia, va fi omorât la Lvov, în mai 1564, laolaltă cu Domnul său. Porunca venea de la regele Poloniei. între recuperarea zestrei și beneficiul uzufructului Vechile legi românești proclamau intangibilitatea zestrei. Soția era stăpâna absolută a dotei, se ocupa de administrarea ei, putea achiziționa proprietăți cu banii primiți ca zestre sau obținuți prin vânzarea unor piese înscrise în foaia dotală. Obiectele astfel cumpărate („Câte lucruri se vor cumpăra de în zéstrele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1564, laolaltă cu Domnul său. Porunca venea de la regele Poloniei. între recuperarea zestrei și beneficiul uzufructului Vechile legi românești proclamau intangibilitatea zestrei. Soția era stăpâna absolută a dotei, se ocupa de administrarea ei, putea achiziționa proprietăți cu banii primiți ca zestre sau obținuți prin vânzarea unor piese înscrise în foaia dotală. Obiectele astfel cumpărate („Câte lucruri se vor cumpăra de în zéstrele muerii - se afirmă în îndreptarea legii -, acélea în zéstrele ei sânt”) ori banii rezultați din operațiuni comerciale îi aparțineau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dotală. Obiectele astfel cumpărate („Câte lucruri se vor cumpăra de în zéstrele muerii - se afirmă în îndreptarea legii -, acélea în zéstrele ei sânt”) ori banii rezultați din operațiuni comerciale îi aparțineau în totalitate soției, erau socotite bunuri dotale. Foile de zestre ajunse până la noi enumeră valori - în genere bunuri mobile, „mișcătoare”, „clătite” - considerabile pe care le primeau la măritiș fetele boierilor sau ale Domnilor. Averi însemnate treceau, sub formă de bunuri dotale, cu ocazia căsătoriilor, de la un „grup de schimb” la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Averi însemnate treceau, sub formă de bunuri dotale, cu ocazia căsătoriilor, de la un „grup de schimb” la altul. Ele aveau „secțiuni” bine reprezentate ce vizau toaleta feminină și vestimentația, camera de dormit, sala de mâncare, bunurile mobile și imobile, robii. Zestrea pe care o dădea un Domn bogat precum Constantin Brâncoveanu fiicei sale celei mari, Stanca, socotită (am văzut mai sus) la 1 noiembrie 1692, impresiona prin numărul bijuteriilor (cunună, lifturi, cercei, brățări, inele cu pietre prețioase - având valoarea calculată cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Schei”) și „30 suflete de țigani”. Era aceasta, negreșit, o opulență voievodală, dar nici miresele care reprezentau marile familii boierești nu se așezau, din acest punct de vedere, pe o poziție inferioară. Dimpotrivă. Am transcris acum câțiva ani „foaia de zestre” a Bălașei Cantacuzino (din 1730). Compararea ei cu aceea a Ilincăi Brâncoveanu este edificatoare. Uneori principiul bunurilor „mișcătoare” (cele imobile, moșiile, casele etc. reveneau urmașilor de parte bărbătească, de regulă) era ignorat (din cauza strâmtorării, a dificultăților prin care trecea familia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din alte pricini) și bijuteriile erau înlocuite cu proprietăți funciare, cu rumâni, sălașe de robi ș.a.m.d. Astfel - ca să folosesc un exemplu oferit de Șarolta Solcan -, în anul 1642, spătarul Preda Buzescu, neputând să-i dea surorii sale Caplea zestrea promisă de nuntă („un rând de haine de sarasir, drept 50 de ughi, o cunună de aur de 40 de ughi, brățări de aur de 20 de ughi, 3 inele, de 9 ughi, 2 perechi de cercei, de 6 ughi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de ughi și leagănul cu telegarii de 120 de ughi, care fac peste 320 de ughi”), îi dăruia satul Florești cu toți rumânii. Cadoul întrecea în valoare lucrurile făgăduite. Ca urmare, cumnatul său îi dădea înapoi 100 de ughi. în zestrele date fetelor intrau ocini, sate, vii etc., de regulă cumpărate (Vlad Voievod Călugărul a cumpărat pentru sora sa Cristiana o jumătate de sat; un Radul al Colții achiziționase, în 1556, mai multe moșii, pe care le-a dat „jupânesii lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sate, vii etc., de regulă cumpărate (Vlad Voievod Călugărul a cumpărat pentru sora sa Cristiana o jumătate de sat; un Radul al Colții achiziționase, în 1556, mai multe moșii, pe care le-a dat „jupânesii lui Dobromir, marele vistier” ca zestre; un act din iunie 1632 arată că i se întăreau comisului Corvin ocinele din Făureni și Ruseni, zestre dată de Dumitra Gheuca, socrul său, căruia proprietățile îi fuseseră „dreaptă cumpărătură” etc.) și pentru a nu împuțina patrimoniul familial (deși unele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sat; un Radul al Colții achiziționase, în 1556, mai multe moșii, pe care le-a dat „jupânesii lui Dobromir, marele vistier” ca zestre; un act din iunie 1632 arată că i se întăreau comisului Corvin ocinele din Făureni și Ruseni, zestre dată de Dumitra Gheuca, socrul său, căruia proprietățile îi fuseseră „dreaptă cumpărătură” etc.) și pentru a nu împuțina patrimoniul familial (deși unele „cumpărături” mai vechi puteau fi integrate în acest patrimoniu), rezervat de obicei moștenitorilor bărbați, și fiindcă „bunurile imobile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dumitra Gheuca, socrul său, căruia proprietățile îi fuseseră „dreaptă cumpărătură” etc.) și pentru a nu împuțina patrimoniul familial (deși unele „cumpărături” mai vechi puteau fi integrate în acest patrimoniu), rezervat de obicei moștenitorilor bărbați, și fiindcă „bunurile imobile” cuprinse în zestre, devenite proprietăți ale celei înzestrate erau moștenite de urmașii aceleia (părăseau din nou, deci, proprietatea familiei părinților fetei). Cu prilejul logodnei și înaintea nunții, fata care urma să se mărite primea din partea mirelui (a socrilor, de fapt), a părinților, a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
naintea nunții să fie ale copiilor, având ia folosul acelor daruri); de nu are, și bărbatul n-are datorie din’naintea nunții, să le stăpânească cu desăvârșită stăpânire”, care urmau să facă parte integrantă din patrimoniul dotal (femeia își pierdea zestrea și „darurile cele denaîntea nuntei” doar dacă se despărțea de soț din vina ei - și pricina cea mai gravă era adulterul). însurându-l pe Ștefan, al doilea băiat al său, Constantin Brâncoveanu îi dădea felurite „scule” (atent evaluate), care, prin intermediul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
valorică, căci unele „bunuri” erau perisabile („Zestrile prețuite pre bărbat rămân de sânt, ori de vor muri dobitoacele muerii carele ie-am dat zéstre, ori de va hi stricat și va hi ponosit hainele; prețuirea deplină întoarce bărbatul îndărăt, iară zestrea carea nu iaste prețuită la muiare, iaste și dobânda și paguba. Bărbatul de va hi luat zestre casă, sau vie, sau alt lucru și se-au prețuit cum i-au fost prețul, de-acia acel bărbat va hi făcut cheltuială de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dobitoacele muerii carele ie-am dat zéstre, ori de va hi stricat și va hi ponosit hainele; prețuirea deplină întoarce bărbatul îndărăt, iară zestrea carea nu iaste prețuită la muiare, iaste și dobânda și paguba. Bărbatul de va hi luat zestre casă, sau vie, sau alt lucru și se-au prețuit cum i-au fost prețul, de-acia acel bărbat va hi făcut cheltuială de au dres și au crescut și au zidit acela lucru, atunce trebue să dea prețul acelui lucru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiica lui Necula, mare pitar, inventaria giuvaierurile - cercei de aur, trei perechi, un inel de aur, alți cercei făcuți în mangale, veșmintele - ii, chinteșe, nemteale, rochii, vitele - patru cai, patru iepe, patru boi, patru vaci, țiganii și moșiile date ca zestre fiicei ei, Vilaia; mai înainte, în 1573, un hrisov enumera valorile - multe bijuterii, veselă, tacâmuri etc. - primite ca dotă de Maria, văduvă între timp a postelnicului Dragomir), asigurată - prin „întăriri” - de unii soți grijulii, care bănuiau tracasările și abuzurile ce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un hrisov enumera valorile - multe bijuterii, veselă, tacâmuri etc. - primite ca dotă de Maria, văduvă între timp a postelnicului Dragomir), asigurată - prin „întăriri” - de unii soți grijulii, care bănuiau tracasările și abuzurile ce le așteptau pe văduve din partea rudelor defunctului, zestrea - recuperabilă, am văzut, sprijin pentru o eventuală recăsătorire - devenea un fel de „pivot” al întregului ansamblu succesoral. Pravila (mă folosesc în continuare de Indereptarea légii cu Dumnezeu care are toată judecata arhierească și împărătească de toate vinile preoțești și mirenești
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un copil al ei și cu acélea să hie volnică să facă ce-i va hi voia. Numai a treia parte de în bucatele ei, acéia să o păzească pentru copii-ș [...]”. Drepturile succesorale (femeia care rămânea fără bărbat își redobândea zestrea și o parte din bunurile soțului, de obicei din cele dobândite; dacă femeia nu avea copii - stipula îndreptarea legii -, „să împarță zéstrea mortului în trei părți și însă o parte să o ție bărbatul sau muiarea carea va rămânea, iar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care a luat-o pe Bălașa, fiica lui Ilie Cantacuzino (cel însurat cu Maria, fiica lui Miron Costin). Ștefan n-a avut o căsnicie lungă, căci Bălașa se va stinge pe 23 decembrie 1711. Safta (1687-1747) (a cărei foaie de zestre a fost alcătuită pe 12 mai 1700) s-a măritat - în 1700 - cu vornicul Iordache Crețulescu, fiu al postelnicului Pârvu Crețulescu. I-au cununat pe (cei ce vor ctitori biserica din București ce le poartă numele) mitropolitul Theodosie Veștemeanu și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
titlul de conte al Imperiului Habsburgic), fiu al influentului vistiernic grec Iordache Ruset, care n-a scăpat ocazia - la sfatul lui Hrisanth Nottaras - de a deveni rudă prin alianță cu Constantin Brâncoveanu. Bălașa (1693-1752) (căreia tatăl îi făcuse foaia de zestre pe 30 octombrie 1708) s-a căsătorit cu banul Manolache Lambrino, grec (se trăgea dintr-o ramură a familiei Rangabé din Istanbul și venise la București din Moldova, căci era nepot al lui Antonie Vodă Ruset), cununată fiind (nunta a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
țara fiind săracă și făr’ de-nvățătură”) și Popești (C. Gane adaugă că era înrudit și cu proprietarii de pământ din Negoiești), iar Doamna Ilinca, soția lui, era legată de stăpânitorii din Bucov și Mănești (C. Gane). Să adăugăm și zestrea primită de Neacșa, nevasta lui Neagoe (sau Neagoi ori Negoiță) postelnicul, din partea rudelor ei, boierii din Merișani și Bucșani. Când bunicul ei se afla pe tronul țării Românești, Domnița Marica, trăitoare la Curte, era în floarea vârstei (Ștefan D. Grecianu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
posesie a unei prăvălii (neizbutită, însă, căci Alexandru Ipsilanti, contând pe anaforaua veliților boieri, care găsiseră pretenția ei „fără cale”, refuză cererea unei anume Ilinca, respinge cererea petentei cu precizarea că „prăvălia au fost dreaptă a bărbatî-său, iar nu vreo zestre a ei”). Ele erau târâte pe la judecăți nesfârșite (cum a fost procesul intentat, prin 1359, de capitlul din Alba Iulia „contra dominau relictam Reman Vlachi” - „împotriva doamnei văduve a lui Reman Românul”, un băieș din Zlatna), gonite câteodată de pe proprietățile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
moștenită (sau asupra căreia primeau dreptul de uzufruct) și pe care erau datoare să o conserve mai ales pentru copii (doar dacă aceștia lipseau, acea parte din averea bărbatului, pe care o primea văduva [care păstrase anul de doliu] - împreună cu zestrea -, revenea părinților). Vânzări și cumpărări Nu este deloc exclus ca „activitatea comercială”, în care - ne arată actele - femeile rămase fără bărbați se implicau în Veacul de Mijloc, să mai fi atenuat ceva din gustul „fructelor amare ale văduviei”, să estompeze
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lăcașe de cult în vederea „pomenirii”. Atunci când averea familiei era vândută complet sau într-o câtime însemnată a ei, alături de părinți apăreau și copiii (garanție că afacerea nu va fi contestată mai târziu), iar când mijloacele de cumpărare erau furnizate de zestrea soției, bunul achiziționat aparținea acesteia (un anume Borce vindea un teren cu case și grădină jupânului State și jupânesei Chirea, soția lui, dar preciza că „le vinde numai jupânesei Chirea, pentru că și-a vândut un chirteș ce-l cumpărase”; jupan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ce-l cumpărase”; jupan Dobromir, fost mare ban, a cumpărat de la jupânița Neacșa, călugărița din Drăgorești și de la nepotul ei Radul Bidiviul, un sat gorjean - Voinigești (Neacșa îl moștenise) și a dat pe el „60.000 aspri gata” - „asprii de zestre ai jupaniței Tomaia, de la părinții ei” - și apoi - zice Alexandru Vodă Iliaș într-un act din 10 iunie 1628 - „a lăsat cu limba lui, la moarte, încă pe când era el viu, în viața lui, să fie tot satul Voinigești jupaniței
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un act din 10 iunie 1628 - „a lăsat cu limba lui, la moarte, încă pe când era el viu, în viața lui, să fie tot satul Voinigești jupaniței lui, Tomaia, mătușa jitelniței Sima stolniceasa, pentru că l-a cumpărat cu asprii de zestre ai jupâniței Tomaia... „; după moartea văduvei, satul cu pricina revenea Simei, ceea ce Alexandru Iliaș întărește). Cercetătorii sunt de acord că, dacă în acte, femeile vând sau cumpără singure (cum se întâmplă cu Maria, fosta nevastă a lui Mareș din Băjești
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]