24,729 matches
-
Gianina Carbunariu în cadrul proiectului „Vieți paralele - Secolul 20 văzut prin ochii Poliției Secrete”. Gianina Carbunariu a construit acest spectacol pornind de la dosarul „Elevul”: în 1981, Mugur Călinescu avea 17 ani când a fost arestat de Securitate pentru că a scris pe ziduri mesaje anti-sistem. Mugur a murit în 1985. Pe 18 martie, câțiva dintre cei mai reprezentativi regizori de teatru documentar sunt invitați la Clubul Țăranului pentru o discuție despre modul lor de lucru. De asemenea, în fiecare zi a festivalului așteptăm
Evenimente speciale la One World Romania 2014 [Corola-blog/BlogPost/93165_a_94457]
-
întorși în familii mai mult morți decât vii, rămași cu sechele pe viață, dar și cu cei pedepsiți aparent mai ușor, cu ani mai puțini de închisoare ori reținuți administrativ ani de zile. Ansamblul monumental este format dintr-un metalic ”Zid Roșu” gigantic, operă de referință a sculptorului gălățean Aurel Vlad, ”păzit” de o mai modestă cruce de piatră, ce ne duce cu gândul la numeroasele astfel de cruci ce împânzesc, din vremuri imemoriale fostul județ Muscel, desființat în anii ’50
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
carte-document, cu aproape 1.000 de policromii și 3.000 de referințe, care te poartă printr-o lume demult apusă și totuși actuală. O lume devenită istorie, pe care totuși o regăsim lângă noi și acum. O lume în care zidurile și-au păstrat, cu statornicie, istoriile - unele cunoscute, altele mai puțin (sau chiar, uneori, deloc) știute. O lume în care zidurile vorbesc, păstrând - la prima vedere - o tăcere absolută. „Nu poți prețui, dacă nu cunoști” - acesta este motto-ul care
Lansare de carte-eveniment „Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie”, semnată de arhitect Dan Manea [Corola-blog/BlogPost/93227_a_94519]
-
totuși actuală. O lume devenită istorie, pe care totuși o regăsim lângă noi și acum. O lume în care zidurile și-au păstrat, cu statornicie, istoriile - unele cunoscute, altele mai puțin (sau chiar, uneori, deloc) știute. O lume în care zidurile vorbesc, păstrând - la prima vedere - o tăcere absolută. „Nu poți prețui, dacă nu cunoști” - acesta este motto-ul care l-a călăuzit pe arhitectul Dan Manea în demersul scrierii acestei cărți, ce a durat nu mai puțin de trei ani
Lansare de carte-eveniment „Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie”, semnată de arhitect Dan Manea [Corola-blog/BlogPost/93227_a_94519]
-
Așa cum spuneam la începutul acestei prezentări, cartea Sinaia, Orașul Elitelor - Arhitectură și Istorie te poartă printr-o lume demult apusă și totuși actuală. O lume devenită istorie, pe care totuși o regăsim lângă noi și acum. O lume în care zidurile vorbesc, păstrând, la prima vedere, o tăcere absolută.... Însă, dacă ar putea vorbi, zidurile monumentelor istorice ar fi cei mai fideli cronicari ai vremurilor de demult, cronicari cu un trecut devenit un prezent continuu... Despre autorul Dan Manea Absolvent al
Lansare de carte-eveniment „Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie”, semnată de arhitect Dan Manea [Corola-blog/BlogPost/93227_a_94519]
-
poartă printr-o lume demult apusă și totuși actuală. O lume devenită istorie, pe care totuși o regăsim lângă noi și acum. O lume în care zidurile vorbesc, păstrând, la prima vedere, o tăcere absolută.... Însă, dacă ar putea vorbi, zidurile monumentelor istorice ar fi cei mai fideli cronicari ai vremurilor de demult, cronicari cu un trecut devenit un prezent continuu... Despre autorul Dan Manea Absolvent al Institutului de Arhitectură ”Ion Mincu” și al Școlii populare de artă din București, secția
Lansare de carte-eveniment „Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie”, semnată de arhitect Dan Manea [Corola-blog/BlogPost/93227_a_94519]
-
Aquitania "a la tour abolie"! O spune, de altminteri, singur într-o Mărturisire de trei strofe, poemă de sorginte simbolistă, dar de croi preeminescian, anume: "Sufleu-mi e-un turn de piatră care cade în ruină,/ Iedera și mușchiul verde zidurile-i năpădesc,/ Strajă a singurătății, trist veghează pe colină,/ și în juru-i, seara, tainic, liliecii fâlfâiesc..." Or, cum în celelalte două strofe, sufletul său fusese, pe rând, echivalat când cu o "mare moartă", când cu o "floare rară", ca și
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
o altă narațiune versificată, Ptolemeu Filadelphul, asistă la - ca să zic așa - inaugurarea farului din Alexandria, cu trufia de a-și vedea numele eternizat în litere enorme Ťpe fața turnului dinspre palatť. După decenii: ŤFurtunile prin veac topiră varulť, iar pe zid se ivește numele adevăratului creator, arhitectul Sostrat din Cnid. Cu versuri laborios expresive, ŤFarulť este al doilea poem al meu din 1967 care se surpă în iscusință versificatorie și povestitoare... Sar peste vreo zece pagini de carte, pentru a ajunge
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
pentru ca vânătorii să-și doboare prada: Ei au plecat să năruie gazéle. De sub pământ, prin ruga mea flămândă, eu goana le-o îndrept către izbândă căci vrăji temute-amestec în vopsele. O, cele mai frumoase dintre ele s-au deșteptat pe zid în salt și pândă: eu cel nevolnic, cu săgeată blândă, sunt primul vânător al ginții mele! Fără de mine n-ar pieri mistreții, bizonii s-ar propti în steaua vieții și urșii ne-ar goni de prin firide. N-au teamă
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
mine n-ar pieri mistreții, bizonii s-ar propti în steaua vieții și urșii ne-ar goni de prin firide. N-au teamă ceilalți, întreaga teamă de fiare-a tuturor îmi cade-n seamă: ei știu că mâna mea pe zid ucide. Despre "Neguțătorul de săbii", scris în 1967, criticii n-au fost avari în comentarii subtile... Este cel mai întins poem al meu, însumând 88 de versuri. Curios, narațiunea lirică îmi izbutește de data asta, deși vorbesc despre un El
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
în privința incapacității noastre de a înțelege ceva din turnirul desfășurat pe arena mecanicii cuantice, atunci e îndeajuns să aflăm că există un tip de particule inofensive, fără masă și fară sarcină, care nu pot fi absorbite de nimic, nici măcar de ziduri de plumb a căror grosime se măsoară în distanțe de ani-lumină, ca puterea noastră de înțelegere să-și poată declara liniștită falimentul. În fața unei asemenea imagini bulversante, a unor pereți de plumb interminabili prin care particulele trec ca prin vid
Tirania neutrinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8228_a_9553]
-
fantastă de real (în sens fizic, acesta sugerîndu-l pe cel metafizic). Avem a face cu o evaziune, fie și la un plural ce indică trudnica-i înfăptuire: "ah acele evaziuni obscure / imagini putrezite / decupate dintr-o magică zare / de dincolo de ziduri plesnite / de șanțuri cu apă secată" (ibidem). Sumbru prinț, "exilat din cetate / tîlhar lasciv de-asfalt și de ruine / alungat în hățiș de arini"(ibidem), poetul e, firește, un eșantion al unei crize ontologice, dar și al uneia legate de
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
Danemarca. Mergeam cu trenul. Și ne opriserăm în Berlinul de Est, ca să schimbăm trenul... Pe la orele unsprezece noap-tea, aveam în Berlinul de Est, tren spre București. Ce să faci, singur, și într-o zi în Berlinul tăiat în două de zidul fatal?... Și atunci ne veni o idee năstrușnică. Ce-ar fi să vizităm în câteva ceasuri celălalt Berlin, din vest, în care nu mai fuseserăm niciodată. Ni se părea simplu. Nu veneam noi din Suedia, țară capitalistă? Logic! în jurul orei
Berlin ori nicăieri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8266_a_9591]
-
al cărui Ťsoare roșuť ar fi suit peste lume. Neîndoielnic prozaice și realist-socialiste sunt ŤZilnicile autobuzeť și "Constructorul", cu o declarație de care ar fi fost mândru orice versificator specializat în producții la comandă socială: Sunt omul care trece prin zid, / pentru că eu am suit / toate zidurile acestui oraș!" "Cea dintâi ninsoare", "Înainte de plecare" (devenită "Euharistie"), Ť"Mă ridicam din mare" și "Veche baladă" (scurtată de vreo zece stihuri) îmi par mulțumitoare - de unde și reluarea lor prin culegeri ulterioare. Profund falsă
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
suit peste lume. Neîndoielnic prozaice și realist-socialiste sunt ŤZilnicile autobuzeť și "Constructorul", cu o declarație de care ar fi fost mândru orice versificator specializat în producții la comandă socială: Sunt omul care trece prin zid, / pentru că eu am suit / toate zidurile acestui oraș!" "Cea dintâi ninsoare", "Înainte de plecare" (devenită "Euharistie"), Ť"Mă ridicam din mare" și "Veche baladă" (scurtată de vreo zece stihuri) îmi par mulțumitoare - de unde și reluarea lor prin culegeri ulterioare. Profund falsă este ŤPlecările constructoruluiť, cu titlul ei
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
Patria amenințată se apără prin tăria credinței norodului: Că doar patria-i norodul/ care își trudește rodul,/ nu chiaburii, lighioaie/ care umblă s-o jupoaie,/ s-o trădeze și s-o vândă/ corbilor ce stau la pândă!/ Crește tare, crește zid/ dragostea pentru partid/ care-ndrumă, care-nvață/ pentru Pace, pentru Viață". În primii ani ai comunismului, fantasma dușmanilor interni și externi creează o retorică înverșunată a urii de clasă, fără de care nu e de imaginat nici propaganda, nici poezia. Prinși
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
Bacs. Am descoperit vocația lui pedagogică de mare calibru. Am văzut, trei zile, nu doar tineri actori care vor face sigur această meserie la un nivel ridicat, dar am întîlnit tineri frumoși, dedicați, serioși, politicoși, interesați de această meserie dincolo de zidurile școlii de teatru, de cursuri, de obligații și îndatoriri. Interesați să cunoască puncte de vedere, păreri, argumentate, chiar dacă nu coincid cu ale lor. Au fost învățați ce înseamnă performanța, ce este "foarte bun" și cînd sînt "foarte buni". Din reacțiile
Șaptesprezece pentru teatru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8317_a_9642]
-
în care hegemonica propagandă a stîngii a cultivat sistematic oroarea de fascism și indulgența față de comunism, un glas ca al lui Tismăneanu nu poate să nu provoace previzibile tresăriri de antipatie. De aceea politologul se lovește în Occident de un zid de ostilitate de aceeași consistență ca în țară. Atîta doar că din motive opuse. Simplul fapt că, asemeni unui Koestler în anii '50, omul acesta bate Europa vorbind cu orice prilej despre catastrofa genocidară a comunismului îl preschimbă într-o
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
apropiați (echipa a schimbat un membru din motive obiective) și ne-am stabilit strategia pe care vrem sa o derulăm pe timpul verii. Din toamnă numărăm primii boboci și ne îngrijim să crească până în mai 2015 pentru a-i sui pe zidurile Capitoliului nostru muzical. Va fi cea mai dificilă dintre toate aceste trei ediții (2013, 2014, 2015) dar avem mari așteptări. Dorim (după modelul civilizat vestic) să definitivăm programul până în octombrie 2014 pentru a putea tipări pliante și pentru a le
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FRĂȚILĂ () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]
-
un destin cinstit, mic și simplu de om cumsecade... Pornit în căutarea unui agronom prin mai 1969, ajung în Bărăgan la Piua Petrei, la Târgul, la Cetatea de Floci, adică de lână - la portul de la Dunăre, un loc istoric cu Zidul... dărâmat, rămășiță de zid, ca al fostei Cetăți... Și în soarele arzător, la umbra Zidului, dau de acest flăcău slab la minte, ce păzea oile îngrămădite la umbră în cap cu el și cu doi dulăi flocoși de Bărăgan, unul
Costică Pagubă și Stănică, prostul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8334_a_9659]
-
și simplu de om cumsecade... Pornit în căutarea unui agronom prin mai 1969, ajung în Bărăgan la Piua Petrei, la Târgul, la Cetatea de Floci, adică de lână - la portul de la Dunăre, un loc istoric cu Zidul... dărâmat, rămășiță de zid, ca al fostei Cetăți... Și în soarele arzător, la umbra Zidului, dau de acest flăcău slab la minte, ce păzea oile îngrămădite la umbră în cap cu el și cu doi dulăi flocoși de Bărăgan, unul alb și unul negru
Costică Pagubă și Stănică, prostul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8334_a_9659]
-
mai 1969, ajung în Bărăgan la Piua Petrei, la Târgul, la Cetatea de Floci, adică de lână - la portul de la Dunăre, un loc istoric cu Zidul... dărâmat, rămășiță de zid, ca al fostei Cetăți... Și în soarele arzător, la umbra Zidului, dau de acest flăcău slab la minte, ce păzea oile îngrămădite la umbră în cap cu el și cu doi dulăi flocoși de Bărăgan, unul alb și unul negru, care, când mă văzură, au mârâit amenințători. Stănică stătea între câinii
Costică Pagubă și Stănică, prostul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8334_a_9659]
-
veneam din soare, cel pe care îl întrebasem și care mi-a răspuns respectuos că Stănică îi zicea, a pus ciomagul de-a latul peste grumazul dulăilor, oprindu-i și silindu-i să rămână nemișcați și lipiți de restul de zid istoric, năpădit de mușchi și de istorie. Acest biet băiat bătut de soartă, cu minte puțină, cu graiul împleticit, părea cel mai conștiincios și mai eficace din o bună parte a câmpiei străbătute - intratabil în lucrul său, păzirea oilor, conștiincios
Costică Pagubă și Stănică, prostul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8334_a_9659]
-
am înțeles că pentru a fi conștiincios trebuie să fii ca Stănică, prost, nu șmecher, puțin și imposibil de păcălit ca cei doi dulăi care-l păzeau și care păzeau și oile, îngrămădite acum în petecul de umbră lăsat de Zidul istoric și care încet-încet se retrăgea într-o parte silind și oile să se miște după mutarea lui... doar câinii rămânând vajnici, neiertători, în vipia soarelui... L-am întrebat dacă îl văzuse cumva trecând pe agronom, nenea Lache, așa, mai
Costică Pagubă și Stănică, prostul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8334_a_9659]
-
de toți cei care activează pe un palier sau altul al sistemului editorial. Aproape toate ideile din acest admirabil eseu sunt citabile. Pornind de la constatarea că "nu devii universal decât dacă ești onest, autentic în perimetrul național" eseistul pune la zid goana autorilor români după a fi traduși cu orice preț în diverse limbi, cu speranța ridicolă că în felul acesta au făcut pasul decisiv spre universalitate. Pentru a avea succes, autorul de literatură autohton nu trebuie să copieze formulele magice
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]