1,910 matches
-
jud. Cluj, 1807; Păniceni, jud. Cluj, 1809; Tăuți, jud. Cluj, 1829; Petrindu, jud. Sălaj, 1835 (biserică transferată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei „Traian Vuia” din Cluj). Creația maestrului zugrav din Gilău este de fiecare dată semnată (...„prin mâna mea smeritul zugrav Dimitrie Ispas” etc.). În absida altarului se păstrează fragmentar următoarea inscripție , redactată în română cu caractere chirilice: „Cine se vor întâmpla a sluji în această sfântă biserică ca să fie dator a pomeni...Teodor, Iov, Ioan, Dimitrie, Marie, ...neamul lor ca
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
Cine se vor întâmpla a sluji în această sfântă biserică ca să fie dator a pomeni...Teodor, Iov, Ioan, Dimitrie, Marie, ...neamul lor ca și pre dânșii să-i ierte milostivul Dumnezău. Zugrăvitu-s-au acest sfânt altar al doilea ... meșterul zugrav Dimitrie Ispas și Ștefan, 1806. Și fiind preot popa Teodor de la Agârbici cu ...Petre. Ficurator a fost Tătar Onisie, birăul satului Costea Teodor, sfătul au fost Costea Gheorghe august în 15. Lăcașul a fost ridicat de către credincioșii satului, în prima
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
zugrăvit prin cheltuiala a tot satul prin mâna mea Dimitrie Ispas împreună cu fiul meu ioan. Din același perimetru cultic al tindei femeilor, dar pe peretele nordic, unde a găsit un loc potrivit, își cere iertare, mai pe scurt: „Eu smeritul zugrav Dimitrie împreună cu fiul meu Ioan ne rugăm de iertăciune." În altar apare inscripționat un pomelnic, alcătuit la cererea preotului, în care nu este exclus ca, în înțelegere cu comanditarul, să-și fi inclus și prenumele propriu și pe acelea ale
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
kilograme executat de S.C. Armătura S.A. din Cluj-Napoca. Acoperișul original unic pentru naos și pronaos și mai scund pentru altar este din șindrilă, peste acesta a fost așezată tablă. Absida altarului și iconostasul au fost zugrăvite în 1730 de un zugrav anonim, iar 1772 a fost rezugrăvită complet așa cum rezultă din inscripția de pe tâmplă. Repictarea iconostasului și a altarului a însemnat o retușare a chipurilor, mâinilor, nimburilor și cutelor de la veșminte, fără alterarea poziției inițiale a scenelor. Sistemul iconografic urmat de
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
iar 1772 a fost rezugrăvită complet așa cum rezultă din inscripția de pe tâmplă. Repictarea iconostasului și a altarului a însemnat o retușare a chipurilor, mâinilor, nimburilor și cutelor de la veșminte, fără alterarea poziției inițiale a scenelor. Sistemul iconografic urmat de primul zugrav este foarte interesant, al cărui rezonanțe foarte vechi le-a transmis până în secolul al XVIII-lea. Pe lângă tradiția iconografică româno-bizantină, el a suferit influența apuseană în reprezentarea Sf. Petru pe tâmplă cu cheile cerului și pământului în mâna stângă. Paleta
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
sentimentului de vinovăție de care par a fi conștienți. La scenă asistă retras, dar cu mâna întinsă a surprindere arhanghelului Mihail... Dedesubtul scenei Răstignirii se distinge capul lui Isus Arhiereu acoperit cu o mitră episcopală. Între 1768 și 1772 Nistor, zugravul din Feleac pictează la Stolna 5 icoane: - Iisus Arhiereu, - Deisis, - Arhanghelul Gavriil, - Sf. Nicolae, - Cuv. Paraschiva (icoana hramului). Suportul este constituit dintr-o singură tăblie de lemn de brad. Numele zugravului nu apare pe nici una dintre icoane, dar el poate
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
cu o mitră episcopală. Între 1768 și 1772 Nistor, zugravul din Feleac pictează la Stolna 5 icoane: - Iisus Arhiereu, - Deisis, - Arhanghelul Gavriil, - Sf. Nicolae, - Cuv. Paraschiva (icoana hramului). Suportul este constituit dintr-o singură tăblie de lemn de brad. Numele zugravului nu apare pe nici una dintre icoane, dar el poate fi identificat cu ușurință cu ajutorul icoanelor păstrate în Feleac, Luna de Sus și Finișel. Din păcate, valoroasele icoane au fost furate și nu au mai fost recuperate. Azi se mai păstrează
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
original, s-a făcut cu bunăvoința Înălțimei Sale Barbu D. Știrbei, Prințul stăpânitor a toată Țara Românească, slobozind cheltuiala din Casa Centrală și prin osârdia Cuvioșiei Sale, Arhim. Eufrosin Poteca, eugumenul acestei Sfinte Mănăstiri de la Gura Motrului, la anul 1852, zugrav Niță Stoenescu."". Refacerea picturii a însemnat în epocă o repictare a scenelor acoperindu-le pe cele originale cu un strat protector. Imagini
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
parohului Neculai Gherghina, au început lucrări de reparație ale bisericii, pe cheltuiala localnicilor. S-au efectuat lucrări de consolidare a temeliei. Bătrânul Gheorghe Toader Beraru (născut în 1906) își amintește că deși preotul le-a atras atenția meșterilor zidari și zugravi să nu fumeze în biserică, unul dintre aceștia cu numele de Petre Cobzaru nu l-a ascultat. ""Într-una din zile, stătea în fața altarului și, fumând, mesteca în var. Cerul era senin, era soare, când, dintr-o dată, pe cer au
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
primit pensii totale de 37.000 de lei, adică o medie de 142 de lei. În cadrul C.A.P.-ului au funcționat și ateliere conexe: de tâmplărie, rotărie și fierărie. De asemenea, existau brigăzi de construcții formate din zidari, dulgheri și zugravi care în anul 1964 numărau 40 de meseriași ca: Iosif Limbășan, Ioan și Cornel Stoica, Ioan Murărescu și David Murărescu. "Colectivul" deținea 123 de hectare de pomi fructiferi amenajate pe „"Valea Lupului"” și „"Dealul Brăniștii"”, livezi care nu au dat
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
care le invocă părintele Vuluță sunt de bun augur pentru catedrala din Drochia: "Omul simplu are admirație pentru lucrare și, pe de altă parte, nu există delegație oficială, din orice țară, care să nu ne viziteze". Gândurile părintelui paroh despre "zugravul" Petre Achițenie au totuși și o încărcătură emoțională: "Achițenie era bucuros că a putut să-și realizeze gândul, să lase pe pământul Basarabiei o biserică pictată de mâna lui. Până de curând nu am știut că a murit. Aveam de
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
avut loc în anul 1779, probabil în același an lăcașul a fost pictat, făcându-i-se și o serie de icoane, dintre care a rămas aceea cu reprezentarea lui Isus Hristos învățător pe care Ioana Cristache-Panait o atribuie lui popa Nicolae zugravul, cel pe care îl consideră și autorul decorației pictate. Ea atribuie aceluiași autor și friza de prăznicare, din care face parte și Năframa Veronicăi, datată 1807, cu prilejul renovării picturii murale. În prezent pictura murală este grav deteriorată, datorită lungii
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
cu Maria și Ioan redați în întregime); Maica Domnului cu Pruncul; Arhanghelul Mihail; Sfântul Nicolae (cu Isus și Maria), care, stilistic, pot fi atribuite perioadei de la sfârșitul secolului al XVII-lea - începutul secolului al XVIII-lea - sau se datorează unui zugrav a cărui formație a avut loc în avea vreme. Biserica are un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, pătrată (cu o ușoară tendință spre trapez). Tavanul este drept peste pronaos și boltit peste naos și altar. Intrările, spre naos și absidă
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
Sfânta Troiță, Sfântul Emanoil, Maica Domnlului miluitoarea, ținând pruncul pe genunchi, cu ambele mâini, cete îngerești, Sfântul Antonie, Sfântul Teodosie, sfinți părinți, viziunea patriarhului Petru, jertfa lui Avram. Pe o grindă a peretelui de vest se află semnătura lui Toader zugravul. În 1747, numitul artist, a realizat icoana Deisis, iar anul următor pe aceea reprezentând pe Maria cu pruncul al cărui tron este străjuit de arhanghelii Mihail și Gavril, opere postbrâncovești de înaltă ținută. Tot lui îi aparține icoana Sfântului Nicolae
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
anul 1604. Preotul susține că biserica ar fi mai veche: A fost supraînălțată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în 1785 a fost pictată proscomidia de Radu Munteanu, iar în 1794 a fost pictat restul bisericii de către un zugrav localnic. În prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost adăugat pridvorul, iar la sfârșitul aceluiași secol au fost realizate ferestrele dreptunghiulare dintre naos și pronaos. Biserica are plan dreptunghiular cu pridvor pe vest și absida altarului rectangulară, în
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
a existat o strânsă legătură istorică, națională, culturală și spirituală, iar în urma aducerii moaștelor Cuvioasei Paraschiva la Iași, au dorit să se pună sub ocrotirea ei și creștinii acestor meleaguri. Pictura bisericii din Poienile Izei, executată în 1794 de către un zugrav localnic, este realizată într-un stil eclectic, în care se combină reminiscențe tradiționale cu elemente inovatoare ce aparțin limbajului epocii. Programul iconografic este, în linii generale, cel caracteristic bisericilor maramureșene. Pictura a fost realizată între anii 1793-1794, după cum rezultă din
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
al său frate Tomșe Ilie 20 de florinți să le fie pomană în veci la tot neamul lor și părinții Ștefan...Nechita, muerei sale Cârstina Marie...” . Deși pictorul nu și-a consemnat numele, cercetătorii cred că ar putea fi un zugrav maramureșean anonim, iar tradiția locală îl numește a fi zugravul Gheorghe din Dragomirești. Este cel mai înalt loc în biserică (altum, în limba latină) și adună în sine simbolistica centrului lumii. Pe sfânta masă se găsește chivotul, pe care, din
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
fie pomană în veci la tot neamul lor și părinții Ștefan...Nechita, muerei sale Cârstina Marie...” . Deși pictorul nu și-a consemnat numele, cercetătorii cred că ar putea fi un zugrav maramureșean anonim, iar tradiția locală îl numește a fi zugravul Gheorghe din Dragomirești. Este cel mai înalt loc în biserică (altum, în limba latină) și adună în sine simbolistica centrului lumii. Pe sfânta masă se găsește chivotul, pe care, din construcțtie, se află o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
citirea lui la o temperatură ridicată, iar Antimisul se păstrează în Muzeul Eparhial din Cluj, fiind socotit cel mai vechi exponat de acest fel din Ardeal, existent la acest muzeu. Este realizat în anul 1875, din lemn, pictat de cunoscutul zugrav Radu Munteanu. Este semnat și datat. Rețin atenția chipurile heruvimilor, soarele și luna, precum și inscripția. Este dăltuit în lemn și conține câteva din numele ctitorilor. Cele două ușițe, cu balamale din piele, reprezintă pe partea exterioară pe Sfinții Apostoli Petru
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
mari, reprezentând pe Iisus Hristos, Maica Domnului și Sfântul Dimitrie. Deisis este realizată de un meșter anonim maramureșean din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Icoanele Sfântului Nicolae și Adormirii Maicii Domnului, datând din aceeași epocă, sunt opere ale zugravilor din Mănăstirea Moisei, important centru de pictură maramureșeană din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, unde sculptura se îmbina armonios cu pictura, într-un mod artistic impresionant. Icoana Sfântului Mare Mucenic Dimitrie este una din cele mai vechi icoane
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
fratele lui, Aaron, cu toiagul înfrunzit. La mijlocul portalului se găsește stema familiei fondatoare - familia Cantacuzino - vulturul bicefal ce ține în gheare semnele imperiale ale puterii: sceptrul și crucea. Pictura din pridvor și naos este cea originală, realizată de Pârvu Mutu Zugravul, pictorul preferat al Cantacuzinilor. Cupola pridvorului este pictată cu scene din viața Sfintei Ecaterina (ocrotitoarea mănăstirii de la Muntele Sinai), din viața Sfântului Gheorghe (protectorul Moldovei și al militarilor) și a Sfântului Dumitru (ocrotitorul Țării Românești). Pronaosul este dominat de tablou
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
Basarab (1512-1521), apoi Radu Șerban, Constantin Șerban, Constantin Cantacuzino, domnitorul Șerban Cantacuzino (pictat cu o coroană pe cap și cu crucea în mână ca cel carte a trecut deja la cele sfinte), și alții. De remarcat că pictorul Pârvu Mutu Zugravul, în măiestria lui, a reușit să transmită cu multă fidelitate mesajul fondatorului, acela al „milei creștine” (în aproape toate scenele iconografice personajele sunt pictate cu mâna întinsă). Într-un document al epocii, Mihai Cantacuzino consemna: "Iubește și miluiește pe aproapele
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
1616 cu numele de Melania și decedată în 1622. Clădirea paraclisului a fost mărită în 1851, din inițiativa aceluiași egumen Acachie, fiul preotului Stoianovici din Rusciuc, construindu-se o turlă prin spargerea bolții. Tot atunci s-a repictat interiorul de către zugravul Gheorghe Mavrodin. Cu acel prilej, s-a pictat o pisanie cu următorul text: "„Nu nouă Doamne, nu nouă, ci numelui Tău dăm slavă, acest sfânt și dumnezeesc lăcaș, s-a zidit a doua oară din nou și zugrăvindu-se de
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
istorice, inscripții, o parte din icoane și pictura murală. Un studiu monografic mai detaliat i-a fost dedicat de Aurel Bongiu în 1970 în urma lucrărilor de reparații. El are meritul de a-l fi identificat pentru prima dată pe pictorul zugrav itinerant Alexandru Ponehalschi, autorul tâmplei iconostasului. Aurel Bongiu a mai scos în evidență prezența acoperișului vechi, a încercat o etapizare a ferestrelor și a transcris și citit corect inscripția din 1667 de pe ușa de la intrare. Pe urmele pictorului zugrav au
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
pictorul zugrav itinerant Alexandru Ponehalschi, autorul tâmplei iconostasului. Aurel Bongiu a mai scos în evidență prezența acoperișului vechi, a încercat o etapizare a ferestrelor și a transcris și citit corect inscripția din 1667 de pe ușa de la intrare. Pe urmele pictorului zugrav au pornit apoi Marius Porumb și Anca Pop-Bratu , care au reanalizat pictura din Sârbi Susani într-un context mai larg. Francisc Nistor a salvat portița incintei cimitirului și a pubicat-o în albumul său de porți maramureșene. Alexandru Baboș a făcut
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]