5,341 matches
-
Mi se spune că îmi descarc nervii asupra altei persoane decât cea care m-a înfuriat într-adevăr” indică utilizarea deplasării, chiar dacă în momentul respectiv subiectul nu este conștient că recurge la această apărare. Chestionarul este conceput așadar pentru a pune în evidență manifestările stilului defensiv caracteristic subiectului într-o situație de conflict. El se bazează pe ideea că, la o anumită distanță față de evenimente, subiecții pot face comentarii exacte asupra propriilor acte. Pentru Bond, în evaluarea funcționării defensive, chestionarul prezintă chiar importante
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de 77,43 ani și 23 de femei cu vârsta medie de 70,6 ani. O comparație din perspectiva funcționării defensive între bărbații și femeile din studiul experimental - studiați cu Indexul stilului de viață al lui Plutchik et al. - a pus în evidență existența a trei diferențe semnificative indicând că femeile utilizează mai mult formațiunea reacțională și regresia și prezintă în general o funcționare defensivă mai accentuată (așa cum arată scorul lor total, mai mare decât la bărbați). Să mai notăm că, în cadrul acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
acesta este infiltrat de mecanismele de apărare, la capacitatea sa de a suporta angoasa și afectele dezagreabile, la forma și intensitatea acestora, la gradul de fermitate și de rigoare cu care eul practică proba realității”. Mecanismele de apărare pot fi puse în evidență, de pildă, prin analiza relatărilor produse în cadrul TAT (sau CAT). Stimulii folosiți în TAT sunt imagini susceptibile de a permite activarea fantasmelor legate de diferite situații conflictuale sau de anumite afecte (Morval, 1977). Relatările prezentate în cadrul TAT constituie rezultanta acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în diferite versiuni, în funcție de vârsta (copil/adult) sau de statutul marital al subiectului examinat. Cele trei versiuni ale acestui test (copil, adult, cuplu căsătorit) pot fi utilizate simultan pentru membrii aceleiași familii. Mecanismele de apărare utilizate de pacient pot fi puse în evidență prin numeroase teste grafice proiective. Dintre cele mai utilizate teste enumerăm: desenarea familiei, a propriei persoane, a casei, a unui copac. Menționăm, în plus, „testul mâzgălelii”, simplu și rapid de aplicat, care permite examinarea tendințelor personalității profunde ce se proiectează
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
refuzul diferenței între viu și neviu, refuzul diferenței dintre ființe, refuzul temporalității, refuzul diferenței dintre generații, al ciclurilor de viață familială, al diferenței dintre sexe, refuzul legii și al puterii sexuale, refuzul dependenței. Un alt tip de apărări a fost pus în evidență grație studiilor consacrate interacțiunilor sociale și problemelor de identitate. Este vorba de apărările sociale cărora Mucchielli (1977) le-a dedicat teza sa de doctorat și o bună parte din lucrările sale publicate în 1980 și 1981. Aceste mecanisme asigură apărarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
valoarea sa; - sprijinul material sau financiar; - sprijinul informativ: furnizat prin sfaturi și informații utile despre situația generatoare de stres în care se află subiectul (Bruchon-Schweitzer și Dantzer, 1994). În decursul ultimelor decenii, legătura dintre susținerea socială și sănătate a fost pusă în evidență în numeroase studii întreprinse pe grupuri variate de subiecți. Au fost studiate grupuri de toate categoriile, iar concluziile cercetărilor sunt citate în legătură cu următoarele teme: prizonieri de război (Rivolier, 1992), văduve sau femei divorțate (Moser, 1994), tinere mame care doresc să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lagăre de concentrare și închisori. Acest lucru ne face să ne întrebăm dacă interesul ei morbid nu trădează de fapt reizbucnirea, într-un cu totul alt domeniu, a cruzimii pe care ea se străduiește să o refuleze. A. Freud a pus în evidență efectul benefic pe care-l poate avea altruismul ca mijloc de evitare a agresivității. Acest mecanism permite crearea unui mijloc de a te debarasa de o agresivitate pe care nu o accepți. Dacă faptul de a te bate pentru altcineva
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
părea paradoxală, însă ambele apărări se sprijină pe credința în puterea absolută a gândului. În această optică, așa cum gândul poate face să dispară trecutul, el poate și să supună viitorul, reprezentându-l și adjudecându-și-l. Familiarizarea, mecanism de degajare pus în evidență de Lagache (1962a/1982) (după ce anterior fusese semnalat de Bibring), prezintă și ea puncte comune cu anticiparea. Grație acestui mecanism, subiectul „se familiarizează cu situația traumatică și acționează printr-o abreacție asupra tensiunilor care-i sunt inerente, sub influența unor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mai subliniază că „asemenea acte compulsionale, în două etape, în care prima este anulată de a doua, sunt fenomene caracteristice nevrozei obsesionale”. Janet (1903/1976), care folosește termenul „psihastenici” pentru a-i descrie pe pacienții atinși de nevroză obsesională, a pus în evidență la aceștia unele anulări retroactive caracteristice, pe care le-a numit manii de compensație. Ca exemplu, el relatează cazul unui pacient care spunea, într-un mod foarte edificator: „Când merg pe jos și mă cuprind gândurile negre, trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Studiul lui Fenichel (1945/1953) despre „aptitudinea de a nega aspectele neplăcute ale realității” (definiție a refuzului!) începe prin aceeași greșeală de traducere, întrucât se intitulează „Denegarea”. Laplanche și Pontalis, ca și Widlöcher (1971-1972), care numește noțiunea „negare a reprezentării”, pun în evidență cele două sensuri ale denegării distinse de Freud, în timp ce la Mucchielli (1981) și în DSM-IV (1994/1996) întâlnim definiții trunchiate: „refuzarea unei interpretări făcute de celălalt”, respectiv „refuzul de a admite aspectele dureroase ale realității sau ale unei experiențe subiective
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
infailibile din copilărie, care s-a prelungit în cursul adolescenței, în ciuda nemulțumirilor exprimate de Jack ca reacție la influența stăruitoare a mamei. Este interesant de notat că ruptura legăturii fantasmatice idealizate cu psihanalistul, prilejuită de plecarea acestuia, este evenimentul care pune în evidență identificarea proiectivă cu mama idealizată, cu rol de apărare împotriva angoaselor de separare. Părțile bune, ca și părțile rele internalizate depind de acest mecanism rămas fixat în mod activ, fără a avea însă o elaborare suficientă, așa încât simpla plecare a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în scrierile lui Freud, dar, cum tocmai am subliniat, el a notat apariția sa frecventă în cura analitică. Această echivalență dintre intelectualizare și rezistență a mai fost subliniată de Fenichel (1945/1953) și de Laplanche și Pontalis (1967). Alți autori pun în evidență existența intelectualizării în viața cotidiană. Astfel, Mucchielli (1981) precizează că afectul este, în acest caz, transpusîn idei, iar Sandler (1985/1989) subliniază că trebuie „să considerăm lucrurile în sfera abstractului, în contextul unor generalități aflate la distanță de propria persoană
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și de nerăbdare” din partea apropiaților pacientului. Pe de altă parte, chiar dacă familia sau prietenii intuiesc ce se ascunde în spatele tăcerii pacientului care va muri, ei pot suferi intens din cauza lipsei de comunicare autentică. Într-un domeniu foarte diferit, a fost pus în evidență un alt risc atașat acestei apărări. Numeroase anchete, întreprinse în anii ’50 în țările anglo-saxone, au permis descrierea unei „constelații de atitudini, de reacții emoționale și de comportamente ce îi caracterizează mai ales pe subiecții susceptibili de afecțiuni coronariene” (Dantchev
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Prin urmare, o serie de motive politice, sub forma raționalizării, vor da o aparență logică acestei acțiuni. Alte două exemple arată că raționalizarea își găsește terenul predilect într-un test proiectiv, cel numit „Satul”. Inițiatorul testului în Franța, Mabille (1950), pusese în evidență tendința subiectului constructor de a „legitima așezarea unei piese printr-un pretext ingenios și logic”. Testul „Satul” este într-adevăr un excelent revelator de afecte, care se exprimă simbolic prin prezența cutărui sau cutărui asambalaj. Subiectul nu-și cunoaște însă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
apropiere care s-ar putea face este aceea între refugiul în reverie și halucinație, manifestare patologică aflată și ea la originea unor producții imaginare create de subiect. Aici însă, confuzia între cele două este exclusă. Această distincție este cu claritate pusă în evidență de H.Faure (1965): „Subiectul (nesupus halucinației) știe că ele (reveriile sale) nu există decât pentru el și că le poartă în întregime în interiorul său”. Faure mai pune în evidență și o altă diferență importantă: pentru el nu există vreo
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
între cele două este exclusă. Această distincție este cu claritate pusă în evidență de H.Faure (1965): „Subiectul (nesupus halucinației) știe că ele (reveriile sale) nu există decât pentru el și că le poartă în întregime în interiorul său”. Faure mai pune în evidență și o altă diferență importantă: pentru el nu există vreo confuzie între spațiul interior și cel exterior. Reveria este autonomă în raport cu spațiul exterior: nici un obiect real nu joacă vreun rol în cadrul ei. Faure citează exemplul unor bolnavi suferind de halucinații
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
va ocupa cu asistența juridică a femeilor din orașele și satele din județ, făcând apel pentru aceasta la concursul tuturor juriștilor din acel județ. Secția Sănătății Publice și a Higienii cu subsecția Mama și Copilul. Importanța acestei secțiuni va fi pusă în evidență în special prin ajutorul sanitar. Se va acorda o atențiune specială sprijinirii maternităților rurale, leagănelor, căminelor de zi etc. Secțiunile Federației și-au și început activitatea contribuind activ la campaniile începute de unele organizațiuni aderente. De pildă, Secțiunea Economică și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
prefix al vieții noastre Într-o lume dominată de micul e, într-o lume care nu contenește a vorbi despre e-business (afaceri electronice), e-commerce (comerț electronic), o lume care devine practic e-everything (e-orice), există un concept interesant care pune în evidență una dintre cele mai importante facilități oferite de rețeaua internet omenirii: capacitatea de comunicare dincolo de granițe, de timp și spațiu. Această facilitate constă în crearea așa-numitelor comunități electronice sau comunități virtuale (e-communities). Impactul extraordinar al tehnologiilor noi, revoluționare, deci
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de cunoștințe noi) și interactivitate partenerială, referitoare la cunoaștere. Scopul prezentului studiu, reflectat și în structura sa, constă în: a prezenta sintetic principalele caracteristici ale organizațiilor bazate pe cunoaștere, atât pe coordonate conceptuale, cât și în contextul internațional actual; a pune în evidență relevanța, pentru România, a conceptului de organizație bazată pe cunoaștere și căi concrete pentru operaționalizarea lui. Conceptul de organizație bazată pe cunoaștere își are originile în anii 1984-1988 și a înregistrat, de atunci, faze succesive de cristalizare. Astfel, Huber și-
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pentru organizații, la o gamă extinsă de alternative posibile de dezvoltare și de învățare din surse externe, dar și la etaloane de performanță exigente și în continuă evoluție pe măsura avansului cunoașterii. 2.2.4. Implicații Organizațiile bazate pe cunoaștere pun în evidență nu numai o fenomenologie nouă, ci induc și o viziune diferită cu privire la modul de a concepe și practica managementul. În raport cu specificul configurațiilor organizaționale nonierarhice apar tipuri noi de actori și roluri, iar tipologia practicilor manageriale se schimbă radical. Astfel, s-
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
este acela de ne angaja într-o descriere comprehensivă a studiului , a fundalului său teoretic și a rezultatelor lui (așa cum am făcut-o în raportul tehnic destinat fundațiilor care ne-au finanțat; Lieblich, Tuval și Zilber, 1995), ci de a pune în evidență acele aspecte care au relevanță pentru scopul cărții de față. Datele de fundal Primii ani de după declanșarea independenței statului Israel, în 1948, au fost marcați de numărul mare de imigranți sosiți din multe țări, mai ales în curs de dezvoltare
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
să nu ne îndepărtăm; erau total diferite”. Analizând cu atenție primele amintiri ale lui Jacob, două teme par să se desprindă: oferirea de ajutor și salvarea altora, precum și poziția curajoasă pe care o adoptă pe parcursul luptei. Aceste două elemente sunt puse în evidență în majoritatea amintirilor sale din copilărie, ceea ce demonstrează, pe de o parte, îndrăzneala sa, iar pe de altă parte altruismul. Când i se cere să spună ce fel de copil era, el spune: „Neastâmpărat și săritor”. Cât despre imaginea de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Formele ar putea include de asemenea: c) manierele de utilizare a termenilor care exprimă componenta structurală a narațiunii, de exemplu, răscruce, punct critic, curs al vieții, traseu, progres, a sta într-un singur loc. Analiza poveștii integrale ar putea fi pusă în evidență și de perspectiva personală a cercetătorilor, ca și de impresiile lor evaluative. Sensibilitatea cititorului, de pildă, la detalii și la gradul de emotivitate cu care este descrisă fiecare dintre etape sau discrepanțele existente între diversele descrieri ale aceleiași etape ar
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
eroinele se luptă cu obstacolele pentru restaurarea armoniei sociale și se simt victorioase în momentul când sunt primite în societate așa cum se cuvine. Există, în plus, o serie de asemănări structurale între poveștile bărbaților și cele ale femeilor. Ambele grupuri pun în evidență importanța etapelor timpurii ale vieții (copilărie, adolescență) și descriu un curs ascendent simplu până ating vârsta adultă. Diferențele încep, în orice caz, să fie vizibile la adulții tineri (peste 20 de ani). Bărbații continuă axa carierei, care poate lua diverse
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ale neajutorării în narațiunile care descriau traume. Toți acești cercetători s-au concentrat asupra trăsăturilor lingvistice care sunt legate de simptomele și percepțiile diverselor forme de disconfort psihologic. Astfel, de pildă, în relatările care descriu agorafobii, sunt accentuate adverbele ce pun în evidență elementul imprevizibilității și formele pasive ale verbelor care reflectă sentimentele de neajutorare ale vorbitorului (Capps și Ochs, 1995). În exemplul care urmează, voi arăta modul în care aspectele formale ale relatărilor cu încărcătură emoțională pot fi utilizate ca instrumente pentru
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]