15,164 matches
-
poiană din apropiere numită de locuitori „Poiana Rotundă” accesul realizându-se pe calea ferată îngusta din incinta minieră prin tunel si mai departe pe liziera pădurii, până la baza Poienii Rotunde (la nivelul Breitbach-ului - Valea Lată). Extracția sterilului și ulterior a cărbunelui se realiza cu ajutorul unui troliu pe post de mașină de extracție. Galeria de coastă din incinta minieră, a fost legată prin subteran de mina Holbav, de unde cărbunele ajungea la separația din Concordia. Deschiderea minei in orizonturile inferioare s-a făcut
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
baza Poienii Rotunde (la nivelul Breitbach-ului - Valea Lată). Extracția sterilului și ulterior a cărbunelui se realiza cu ajutorul unui troliu pe post de mașină de extracție. Galeria de coastă din incinta minieră, a fost legată prin subteran de mina Holbav, de unde cărbunele ajungea la separația din Concordia. Deschiderea minei in orizonturile inferioare s-a făcut prin puțul de extracție amplasată la suprafață. După câștigarea întrecerii socialiste pe ramură minieră, (1950 ) întreprinderea a avut șansa de a fi dotată cu mai multe mijloace
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
din arhive, a fost Ing. Johann Kekel (1878 -1957). În subteran - în afară de minieri - au lucrat în timpul războiului prizonieri sovietici până la 23 august 1944 după care au fost aduși și soldați în termen. În momentul intrării în exploatare a straturilor de cărbune au început problemele cu metanul, care a cauzat multe explozii cu consecințe fatale în subteran. Stratul de cărbune fiind puternic faliat, dispărând instantaneu, se produceau multe surpări în urma cărora s-au produs anual extrem de multe accidente mortale.
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
sovietici până la 23 august 1944 după care au fost aduși și soldați în termen. În momentul intrării în exploatare a straturilor de cărbune au început problemele cu metanul, care a cauzat multe explozii cu consecințe fatale în subteran. Stratul de cărbune fiind puternic faliat, dispărând instantaneu, se produceau multe surpări în urma cărora s-au produs anual extrem de multe accidente mortale.
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
colectivizare. Familii din Rusia Centrală au fost exilate în zonele mlăștinoase, împădurite și slab populate din Siberia. Colectivizarea a distrus agricultură tradițională. Deși Omsk era cel mai mare oraș Siberian, sovieticii au favorizat Novosibirsk. Industrializarea luase avânt în bazinul Kuznetsk (cărbuni, metalurgie) și în Norilsk (unde erau extrase nichelul și metalele rare). Majoritatea prizonierilor erau trimiși în lagăre de muncă din Siberia. În anii celui de-al doilea război mondial, populația și întreprinderile evacuau orașele Sibieriei prin intermediul căilor ferate. Însă producția
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
-68 °C. Majoritatea apelor de coastă, lacurile și râurile îngheață pentru o bună perioadă din an. În Siberia se află 98% din diamantele din Rusia, 90% din rezervele de gaze, 70% din zăcămintele de petrol și 65% din zăcămintele de cărbune. Siberia are o densitate a populației de numai 3 persoane pe kilometru pătrat. Majoritatea siberienilor sunt ruși și ucraineni rusificați. Etnicii ruși sunt descendenți ai slavilor care au trăit în Europa de Est cu câteva mii de ani în urmă. Grupuri de
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
după învestitură, a obținut adoptarea Legii Fabricilor din 1937. Această lege avea ca scop îmbunătățirea condițiilor de muncă din fabrici, punând astfel o limită a numărului de ore de lucru ale femeilor și copiilor. În 1938, Parlamentul a adoptat Legea Cărbunelui, care a permis naționalizarea depozitelor de cărbune. O altă lege majoră adoptată în acel an a fost legea concediului cu plată. Deși legea doar recomanda angajatorilor să le dea angajaților o săptămână de concediu plătit, ea a determinat o creștere
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
din 1937. Această lege avea ca scop îmbunătățirea condițiilor de muncă din fabrici, punând astfel o limită a numărului de ore de lucru ale femeilor și copiilor. În 1938, Parlamentul a adoptat Legea Cărbunelui, care a permis naționalizarea depozitelor de cărbune. O altă lege majoră adoptată în acel an a fost legea concediului cu plată. Deși legea doar recomanda angajatorilor să le dea angajaților o săptămână de concediu plătit, ea a determinat o creștere puternică a taberelor de vacanță și a
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
Delano Roosevelt s-a născut în familia lui James Roosevelt și a doua soție a acestuia, Sară Delano. Tatăl, fiind businessman, deținea o proprietate ereditară pe Hyde Park pe râul Hudson și mize importante într-o serie de companii de cărbune și transport. Mama lui Roosevelt, Sară Delano, de asemenea, a aparținut aristocrației locale. În copilărie, Roosevelt călătoarea în fiecare vară cu familia în Europa (motiv pentru care deținea cunoștințe bune în limbile străine) și se odihnea pe litoralul mării Noii
Franklin Delano Roosevelt () [Corola-website/Science/298390_a_299719]
-
malul stâng al pârâului Baraolt s-au descoperit 13 gropi datând din epoca bronzului târziu. De pe terasa "Vecer" provine o urnă datând din prima epocă a fierului. Localitatea Baraolt s-a dezvoltat începând cu anul 1839, datorită exploatării rezervelor de cărbune existente în subsolul acestei zone. Baraoltul devine oraș la începutul anului 1968. Importanța economică a acestei localități o constituie activitatea de exploatare și prelucrare a lemnului, industria textilă și de confecții, industria producătoare de materiale de construcții, industria alimentară prin
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
și de Petroșani. La recensământul din 1818 apare cu denumirea de Petroșani, iar întreaga Vale a Jiului cuprindea 2550 locuitori. În această perioadă, ocupația de bază a populației era păstoritul. În 1840 încep primele exploatări în suprafață ale zăcămintelor de cărbuni simultan la Vulcan, Petroșani și Petrila, iar în 1845, apar migrații masive ce vizează mineri germani în mare parte din Bucovina, dar și din restul Transilvaniei. Pe 25 august 1869, în timpul lucrărilor la linia ferată și la construcția gării Petroșani
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
mai vechi construcții din Petroșani. Școala Generală Nr. 1: În anul 1870, din inițiativa societății miniere Petroșani, se înființează o școală cu limbă de predare germană, pentru copiii muncitorilor ce au fost colonizați aici pentru a lucra în minele de cărbuni, pentru ca doi ani mai târziu să aibă loc la Petroșani, deschiderea unei Școli de Stat. Aceasta va deveni mai târziu Școala Generală nr. 1. În 1935, se decide construirea unui nou sediu, pe actuala stradă 1 Decembrie, iar inaugurarea oficială
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
a născut în ianuarie 1913. A căzut pradă febrei tifoide, iar în memoria acestui copil petroșănenii au numit acest dispensar „Principele Mircea”. Biserica Unitariană: În perioada 1924-1928 se construiește biserica unitariană. Universitatea din Petroșani: În anul 1948 ia ființă Institutul Cărbunelui, citadelă a învățământului miner din România devenit ulterior Institutul de Mine, și în ultimii ani, Universitatea din Petroșani. Institutul a primit o parte din materialul didactic din U.R.S.S. și cuprindea inițial o facultate de exploatări miniere și preparare a
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
citadelă a învățământului miner din România devenit ulterior Institutul de Mine, și în ultimii ani, Universitatea din Petroșani. Institutul a primit o parte din materialul didactic din U.R.S.S. și cuprindea inițial o facultate de exploatări miniere și preparare a cărbunelui. Arhitectura clădirii este bazată pe un proiect sovietic. În prezent în cadrul Universității din Petroșani există trei facultăți: Facultatea de Mine, Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică și Facultatea de Științe. La Universitatea din Petroșani se pot face studii în domeniul
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
faze de depunere de o importanță deosebită pentru această regiune. În noul orizont marno-argilos, care avea o grosime de aproximativ 300m și care a fost depus în cu totul alte condiții , au apărut numeroase intercalații de gresii, șisturi, cărbunoase și cărbuni, ceea ce atestă o regiune liniștită sub aspectul frământărilor din lăuntrul scoarței și un climat cald, favorabil dezvoltării unei vegetații luxuriante, din care s-au putut forma cărbunii. În orizonturile de cărbuni s-au găsit resturi din trunchiri de Sequoia , Nuc
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
cu totul alte condiții , au apărut numeroase intercalații de gresii, șisturi, cărbunoase și cărbuni, ceea ce atestă o regiune liniștită sub aspectul frământărilor din lăuntrul scoarței și un climat cald, favorabil dezvoltării unei vegetații luxuriante, din care s-au putut forma cărbunii. În orizonturile de cărbuni s-au găsit resturi din trunchiri de Sequoia , Nuc, Ulm. Cărbunii de aici s-au mai format și din frunzișurile și trunchiurile unor arbori care cresc azi numai în locurile cu climat cald, precum Scorțișoara și
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
au apărut numeroase intercalații de gresii, șisturi, cărbunoase și cărbuni, ceea ce atestă o regiune liniștită sub aspectul frământărilor din lăuntrul scoarței și un climat cald, favorabil dezvoltării unei vegetații luxuriante, din care s-au putut forma cărbunii. În orizonturile de cărbuni s-au găsit resturi din trunchiri de Sequoia , Nuc, Ulm. Cărbunii de aici s-au mai format și din frunzișurile și trunchiurile unor arbori care cresc azi numai în locurile cu climat cald, precum Scorțișoara și Dafin-ul. Sedimentarea din
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
atestă o regiune liniștită sub aspectul frământărilor din lăuntrul scoarței și un climat cald, favorabil dezvoltării unei vegetații luxuriante, din care s-au putut forma cărbunii. În orizonturile de cărbuni s-au găsit resturi din trunchiri de Sequoia , Nuc, Ulm. Cărbunii de aici s-au mai format și din frunzișurile și trunchiurile unor arbori care cresc azi numai în locurile cu climat cald, precum Scorțișoara și Dafin-ul. Sedimentarea din solul bazinului Petroșani a continuat până la sfârșitul terțiarului. În această perioadă
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
au depus bancuri puternice de conglomerate în alternanță cu gresii și nisipuri, dar și pietrișuri sau bolovănișuri cu stratificație torențială. Dintre toate aceste sedimente depuse în bazinul Petroșani, numai orizontul considerat de trecere de la oligocen la miocen conține strate de cărbune. Geologul Nicolae Oncescu consideră că formarea succesivă a stratelor de cărbunii s-a produs astfel: „ Alternanța frecventă de starte marine, formate din gresii și marne, cu strate laguanre propriu-zise, reprezentate prin roci bituminoase și cu depozite de apă dulce, reprezentate
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
nisipuri, dar și pietrișuri sau bolovănișuri cu stratificație torențială. Dintre toate aceste sedimente depuse în bazinul Petroșani, numai orizontul considerat de trecere de la oligocen la miocen conține strate de cărbune. Geologul Nicolae Oncescu consideră că formarea succesivă a stratelor de cărbunii s-a produs astfel: „ Alternanța frecventă de starte marine, formate din gresii și marne, cu strate laguanre propriu-zise, reprezentate prin roci bituminoase și cu depozite de apă dulce, reprezentate prin cărbuni, ne permit să deosebim mumeroasele cicluri de sedimentare, datorate
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
Nicolae Oncescu consideră că formarea succesivă a stratelor de cărbunii s-a produs astfel: „ Alternanța frecventă de starte marine, formate din gresii și marne, cu strate laguanre propriu-zise, reprezentate prin roci bituminoase și cu depozite de apă dulce, reprezentate prin cărbuni, ne permit să deosebim mumeroasele cicluri de sedimentare, datorate unor mișcări eustatice ale bazinului. Într-un astfel de ciclu s-au format la început depozite marine, uneori conglomeratice, apoi depozite lagunare cu șisturi bituminoase, ciclul încheindu-se cu o fază
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
s-au format la început depozite marine, uneori conglomeratice, apoi depozite lagunare cu șisturi bituminoase, ciclul încheindu-se cu o fază de apă dulce în timpul căreia s-a stabilit în bazin o turbărie din care a ieșit un strat de cărbune”. Datorită încetiniri și staționări ritmice de scufunadre a bazinului, s-au format mai multe orizonturi de cărbuni, foarte inegal dezvoltate și neuniform incarbonizate.Calitatea cărbunelui din subsolul Petroșaniului se datorează condiților tectonice din ultima parte a terțialului. Astfel, deoarece mișcările
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
-se cu o fază de apă dulce în timpul căreia s-a stabilit în bazin o turbărie din care a ieșit un strat de cărbune”. Datorită încetiniri și staționări ritmice de scufunadre a bazinului, s-au format mai multe orizonturi de cărbuni, foarte inegal dezvoltate și neuniform incarbonizate.Calitatea cărbunelui din subsolul Petroșaniului se datorează condiților tectonice din ultima parte a terțialului. Astfel, deoarece mișcările tectonice au fost foarte puternice, cărbunele din Petroșani prezintă calitați superioare. Prin grăbire procesului de incarbonizare, cărbuni
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
căreia s-a stabilit în bazin o turbărie din care a ieșit un strat de cărbune”. Datorită încetiniri și staționări ritmice de scufunadre a bazinului, s-au format mai multe orizonturi de cărbuni, foarte inegal dezvoltate și neuniform incarbonizate.Calitatea cărbunelui din subsolul Petroșaniului se datorează condiților tectonice din ultima parte a terțialului. Astfel, deoarece mișcările tectonice au fost foarte puternice, cărbunele din Petroșani prezintă calitați superioare. Prin grăbire procesului de incarbonizare, cărbuni au căpătat calități de o deosebită importanță industrială
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
de scufunadre a bazinului, s-au format mai multe orizonturi de cărbuni, foarte inegal dezvoltate și neuniform incarbonizate.Calitatea cărbunelui din subsolul Petroșaniului se datorează condiților tectonice din ultima parte a terțialului. Astfel, deoarece mișcările tectonice au fost foarte puternice, cărbunele din Petroșani prezintă calitați superioare. Prin grăbire procesului de incarbonizare, cărbuni au căpătat calități de o deosebită importanță industrială(cocsifică și distilă). Depresiunea, în timpul existenței ei ca golf, al mării terțiare a suferit o afundare lentă, ea neputând sa fie
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]