17,663 matches
-
că Georg Lukács înțelege prin „reflectarea realității” (mimesis) un proces antropomorfizant ce implică absorbția obiectivității în subiectivitate, proiecția realului în idealitate, așadar „viziunea”, „intuiția”, „expresia”, dar condiționarea valorii exemplare a oricărei opere de „reflectare”, raportarea la o realitate preexistentă îl despart nu doar de Croce și în genere de idealiști, ci - cum menționează T. - chiar de o seamă de artiști revoluționari și de teoreticieni marxiști. SCRIERI: Probleme ale literaturii de evocare istorică, București, 1954; E. Lovinescu sau Contradicțiile estetismului, București, 1959
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
că peste trei luni va înceta din viață. Îi îndeamnă pe discipoli ca atunci când au nedumeriri să se raporteze la Buddha, la Dharma și la Saṃgha; să se întâlnească frecvent și în număr mare; să discute și apoi să se despartă în pace; să nu promulge noi reguli și să nu le anuleze pe cele existente, dar să procedeze în acord cu codul disciplinei (vinaya); să nu aibă amici răi; să cultive virtutea, concentrarea și înțelepciunea; să fie competenți în studiu
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
săla. Discipolul preferat izbucnește în hohote de plâns, dar muribundul, cu o privire liniștită, îl consolează, așa cum făcuse și Socrate înainte de moarte cu discipolii săi: „Destul, Ănanda; încetează să te chinui și să jelești. Nu-ți spuneam eu că suntem despărțiți, separați, rupți de tot ce ne e drag și de tot ce iubim? [...] Cum poți crede că ceea ce se naște nu moare? Acest lucru este cu neputință [...] M ai slujit multă vreme cu dragoste, cu folos, cu bucurie, cu cinste
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a discuta anumite chestiuni de doctrină. Numeroase concilii au avut loc și în Biserică și din aceleași motive. Cele mai importante sunt cele șapte sinoade ecumenice recunoscute de creștinismul răsăritean. Născut ca reacție la decăderea ritualistă brahmanică, buddhismul s-a despărțit în Micul și Marele Vehicul, schismă asemănătoare primei rupturi dintre catolici și ortodocși în sânul creștinismului. Apoi, din cadrul catolicismului se desprinde protestantismul, așa cum din Mahăyăna se conturează o nouă direcție, Vajrayăna. Dovezi clare despre o cunoaștere a buddhismului în Occident
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în coridorul de intrare; pe cea din dreapta se citește: "Ofițer țivil"; pe cea din stânga: "Arfiva". În stânga la planul al doilea, o ușă cu inscripția "Cabinetul Primarelui". În dreapta, același plan, altă ușă cu inscripția: "Reghistratura".Partea din stânga până la ușa "Arfivei" este despărțită de scenă cu un grilaj de lemn acoperit cu perdeluțe de chembrică verde. Lângă grilaj, la stânga, în scenă, este o estradă pe care sunt așezate masa și jețul prezidențial. Înaintea mesei, puțin mai jos, este tribuna. Pe masă sunt două
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sunt confrate cu d-ta... Cațavencu: (urmându-și jocul) Știi ca și mine principiul de drept, fiecare cu al său, fiecare cu treburile sale... oneste bibere... Farfuridi: Da' de onest n-ai încotro!... (grupurile Cațavencu și Farfuridi încep a se despărți, fiecare de o parte.) Cațavencu: (cu totul înțepător) Stimabile, nu știu pentru ce dta mă prigonești de la o vreme... Ce ai cu mine? Suntem în fața alegătorilor, stimabile: or, nu încape pică; să luptăm: d-ta o să-ți pui candidatura, o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
În tot timpul scenii următoare, sala întrunirii e goală. În fund, prin ușe, se văd mai mulți alegători primblându-se în sus și-n jos, vorbind încet și fumând.) SCENA IV Trahanache ieșind repede din fund, din cabinetul primarului în partea despărțită cu grilaj, după el Fănică și Zoe urmărindu-l. Scena aceasta se face misterior și răpede. Trahanache: Nu! Nu se poate... Zoe: (urmărindu-l) Nene... Tipătescu: (asemenea) Neică Zahario. Zoe: Dacă ai ținut vreodată la mine... Tipătescu: Dacă mi-ești
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fiind războiul), aceste puteri încearcă fie să contrabalanseze eventualii agresori, fie alte strategii, între care se distinge pasarea responsabilității către alt actor, evitând astfel costurile presupuse de contrabalansare. Variabilele geografice dacă agresorul și statele amenințate au graniță comună, respectiv sunt despărțiți de ape sugerează că statele vor alege să contrabalanseze în primul caz și să paseze responsabilitatea în al doilea. Cuplând cele două seturi (structură și geografie), Mearsheimer concluzionează că, în cazul sistemelor multipolare echilibrate, cu precădere când statul amenințat este
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
e adevărat sau nu, dacă era reală sau nu, dar m-a surprins că l-am găsit acolo... La Periprava am fost doar cu un prieten de-al meu din lot, fiul părintelui Tarcea, Mircea Tarcea, de care-am fost despărțit Într-o bună zi... Dormeam Împreună În pat, și Într-o bună zi am fost trimis În altă parte. Personalități acolo am Întâlnit dup-aceea, după ce-am ajuns la Salcia și-n coloniile din jur: cu nea Alecu Paleologu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-ntre noi... Ați avut contacte cu familia cât timp ați fost Închis a doua oară? O dată fosta mea soție a venit la Salcia, Într-un vorbitor. Eu aflasem dinainte, venise sentința de divorț a ei și aflasem că s-a despărțit de mine... Dar socoteam, ca și tatăl ei, că divorțul a fost așa, de ochii lumii, dar s-a dovedit că n-a fost asta... Și eu, și socrul meu am fost eliberați În aceeași zi și chiar m-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vreau.” Și Împreună ne-am dus... Dar ea s-a-ncurcat cu altul și dup-aceea s-a căsătorit cu el... Eram cu 17 ani mai mare ca ea și e bine că n-am avut copii și ne-am despărțit... Cum v-ați reintegrat după eliberare? După eliberare, eu mi-am găsit o consăteană, care-a fost căsătorită c-un profesor și care-a divorțat și ea, și la nunta căruia eu am fost cavaler de onoare... Ei, ea era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de zece ori cel puțin... Abia făceam câțiva pași și iară trebuia să mă odihnesc, că eram foarte slăbită. Și acolo, În stație, am Întâlnit o doamnă care aștepta tramvaiul și i-am cerut bani de tramvai... Înainte să mă despart de Lia Popescu, ea mi-a spus: „Du-te la doctoru’, că el te va ajuta cu locuință, cu servici, du-te la el!”. Și, deci, primul drum m-am dus la doctoru’ Vuia, la tatăl ei. Și el a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care era student prin ultimii ani la medicină: „Ia vezi, mă, ce-i cu el”. I-a luat ăla pulsul: „Domnul Țurcanu..., a murit”. Eram lângă el. Doi metri dacă aveam... Întâmplarea a făcut că eram pe același prici, ne despărțeau doar doi... Eu eram aicea și el era aici... Și am asistat la treaba asta. Țurcanu l-a omorât... L-au Întins pe jos, pe ciment. Țurcanu a plecat... El avea singur dreptul... și bătea În ușă, și venea imediat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
eram În Jilava. Deci eu am fost arestat, și În 31 iulie Împlineam 18 ani. Și m-a ținut pe blat la arestul Miliției la Rahova, care era vecin cu arestul Securității... Nu știu, cred că doar o curte le despărțea. Și am stat acolo până am Împlinit 18 ani... După aia vreo trei zile cred că a durat procesul și ne-au vărsat la Jilava. Dar nu tot lotul complet Într-o cameră, că ne-au Împărțit. Ancheta cum s-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost arestat? Într-o seară, eram pe stradă cu Încă un prieten și cu cel care a avut relație cu Securitatea; n-am să-i dau numele, că o fi el și așa destul de trist. Și tocmai vroiam să ne despărțim; prin Sibiu, pe stradă, era seara. Și la un moment dat au venit În jurul nostru o echipă de civili cu pistoalele În mână: „Mâinile sus!”. Mi-aduc aminte că mie nu mi-a venit să ridic mâinile sus; mi-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
erau săgeți și semne de-a lor cum ne urmăreau... Și din cauza asta eu cu Rus am plecat și-am stat ascunși tot În zona asta a Sighetului până În ’53, când am fost prinși. În timpul ăsta, grupul s-a mai despărțit, era din câte trei, câte patru... De unde era din cei șapte... s-au dus apăi și ei, că pă unul l-a Împușcat, pă Dumitru Hotico 1... S-o Îmbrăcat securiștii cu haine preoțești și-o spus că-s preoți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
unul care-a fost arestat și care-a făcut pușcărie n-o să iubească comunismul... Și, totuși, există și reversul, uitați-vă la moldovenii noștri: Își iubesc călăii! Există multe situații când victima parcă-și iubește călăul. Are posibilitatea să se despartă de el, dar nu o face și Își iubește călăul. Nu e glumă! Sunt atâția care-au trecut prin Pitești cunosc caz concret, da’ nu vreau să-i dau numele, care și astăzi spune: „Da, au avut dreptate să se
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ore m-o ținut, să discutăm tot felul de lucruri, și iar revenea... „Peste conștiința mea nu...” „Da’, tovarășe profesor, dacă arde combinatul Azomureș, nu vii să ne spui?” „Tovarășu’ căpitan, eu aflu după ce arde combinatul...” Și-așa ne-am despărțit, da’ tot nu m-o lăsat În pace. La șase luni de zile mai trimitea câte unul: ce gândesc, ce părere am, ce cutare... În ultimul an, În ’89, n-am vrut să mai stau de vorbă cu ei nici
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu ei peste tot pe unde căutaseră... Și Îmi spune Weiss: „Dumneata vii cu mine, soțul dumneatale rămâne cu copiii”. Atuncea io n-am mai putut... Până atunci m-au ținut nervii și am izbucnit: „Nu! Nu plec, nu mă despart de copii! Dacă vreți să ne omorâți, omorâți-ne pe toți, da’ io nu mă despart de copii!”. Atunci s-a Înfuriat: „Da’ ce crezi dumneata, că noi suntem criminali?”. Fetița cea mare deja o priceput ceva, și, când m-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dumneatale rămâne cu copiii”. Atuncea io n-am mai putut... Până atunci m-au ținut nervii și am izbucnit: „Nu! Nu plec, nu mă despart de copii! Dacă vreți să ne omorâți, omorâți-ne pe toți, da’ io nu mă despart de copii!”. Atunci s-a Înfuriat: „Da’ ce crezi dumneata, că noi suntem criminali?”. Fetița cea mare deja o priceput ceva, și, când m-o văzut pe mine că plâng, o-nceput să zbiere. Aia mică s-o speriat de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ea vine numai până-n post și vine Îndărăt.” Era mincinoși... Atunci eu mi-am dat seama că ceva nu-i la locul lui și zic: „Dați-vă cuvântul dumneavoastră de onoare că mă Întorc Îndărăt la copii, altfel nu mă despart de ei”. „Da, te-ntorci, vii, dai numai o declarație și vii Îndărăt.” Credeam că au cuvânt de onoare, bineînțeles... Atuncea i-am pus soțului meu fetele În brațe... El era ca mort, stătea așa și mă privea Înnebunit când
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pedeapsa mai mare, dar tu ai grijă de tine!”. Tot mă Încuraja, săracu’. Pe-ormă, tot acolo, În curtea aceea, erau niște celule așa mai micuțe, unde ne băgau, da’ ne-o băgat Împreună, femei, bărbați, nu ne-o mai despărțit lotul. Că până la proces am stat numai câte unu’, că n-aveai voie să iei contact... Și ne-o ținut de după-masă până noaptea la douășpe’ acolo, În cămăruțele acele. Era sfârșitul lui noiembrie și era frig... Eu, fiind arestată
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și nu se mai vedea În curte, și puteau să ne ducă și să ne-aducă. Și-așa, pe rând, după cum ne făcea cazierul, ne trimitea cu un gardian la celula În care eram repartizați. Noi, femeile, aveam celulele noastre, despărțite de bărbați. Erau așa, cu gard, și-acolo erau numai patru celule pentru femei. Numa’ după cum citisem În romane, nu Îmi puteam Închipui cum poate fi În Închisoare. Știu că am intrat În subteranele acelea, că erau celulele În pivnițe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și două săptămâni n-am putut să merg afară... Și m-am chinuit groaznic. No, da’ după-aceea n-am avut Încotro, că am văzut că toată lumea face la fel. La Mislea, deci, erau w.c.-uri din astea englezești și era despărțite de dormitor... Era o cămeruță cu chiuvetă, unde puteai să speli mâinile, deci era mai civilizat. Erau podele pe jos, cu scânduri, nu era ciment, era curățenie... Pe-ormă curtea... Curtea era Împărțită În trei părți: la intrarea pe poartă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Din când În când se mai făceau mutări, ne mai muta dintr-o cameră-n alta, cine știe din ce cauză... Mai erau și informatoare printre noi, și dacă le spuneai c-aveai prietene mai intime atunci putea să te despartă, că nu le convenea să ai prietenii. No, acolo o fost foarte grea Închisoarea, la secția Întâi. Și acolo am făcut cinci ani de zile... Aia a fost cea mai lungă și cea mai grea... Până atunci nu știam că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]