15,885 matches
-
când se căsătoresc. Alții, din cauza numerologiei sau pentru că le este rușine cu numele lor. Există și cazul regimurilor politice care impun un nou regim al numelor. Fiecare societate are un anumit regim al numelor care ține, de fapt, de o ideologie. Gestul de a da un nume nu e un gest inocent. Când vrem să-i facem rău cuiva, îi inventăm, adesea, un nume. În spectacolul pe care l-am prezentat la București, am vrut să relaționez teatrul și filmul, ceea ce
Cine-i prim-ministrul? () [Corola-website/Science/295635_a_296964]
-
fresce ale religiei politice socialiste. Motivele pentru care nici Neretva, nici alt film iugoslav de război nu au modelat credință în importanță istorică a celui de-al doilea război mondial cum au făcut-o filmele americane sau sovietice țin de ideologie și politică. Spectacolul războiului în filmele iugoslave nu era sensibil la aspectele negative din cadrul mișcării partizanilor, fapt ce le simplifica prea mult viziunea. Cu timpul, problemele economice și naționalismul în creștere au redus din ce in ce mai mult interesul politicienilor pentru instrumentalizarea filmelor
Filmul cu partizani și construcția națională iugoslavă () [Corola-website/Science/295634_a_296963]
-
implicați și studenți. Cele mai grave incidente s-au înregistrat în preajma congreselor studențești, studenții agresând pe traseu călători evrei și vandalizând cartierele evreiești ale localităților situate în drum. În vacanță, studenții își continuau activitatea în localitățile lor natale, răspândind astfel ideologia și violența antisemită la nivel național. Antisemitismul a devenit pe parcursul anilor ‘20 o mișcare de masă Violența studenților s-a dovedit a fi o strategie eficientă de mobilizare a maselor. Împreună cu Liga Apărării Național-Creștine, înființată de patronul mișcării studențești, Alexandru
Cu carte și ciomag – Mișcarea studențească antisemită în perioada interbelică () [Corola-website/Science/295833_a_297162]
-
Acest proces de radicalizare n-a fost specific românesc. Teama unei revoluții de tip rusesc a dus peste tot în Europa la ascensiunea unor partide politice și grupări paramilitare de dreapta, lupta împotriva „bolșevismului” corelând de regulă și cu răspândirea ideologiilor antisemite. La fel, și protestele studenților din România făceau parte dintr-un val de activism antisemit care a cuprins universitățile europene la începutul anilor 20. Ungaria implementase principiul „numerus clausus” încă din anul 1920. În Cehoslovacia, protestele studenților au izbucnit
Cu carte și ciomag – Mișcarea studențească antisemită în perioada interbelică () [Corola-website/Science/295833_a_297162]
-
astfel de situații și provocări necesită nu numai o analiză amănunțită a contextului, ci și o coborîre în timp în căutarea unor semințe care au germinat lumea contemporană sau anumite aspecte ale acesteia. In ultimele cinci secole, colonialismul european si ideologia si initiativele modernizării au marcat sistemul mondial într-o manieră complexă. Modernizarea și colonialismul reprezintă două concepte majore și largi, legate între ele în multiple și complexe moduri și generatoare de numeroase controverse în rândul cărturarilor. Faimoasa carte Orientalism de
DINCOLO DE EST ŞI VEST. DECOLONIZAREA MODERNIZĂRII. CONFERINŢELE DE VARĂ DE LA TELCIU () [Corola-website/Science/295844_a_297173]
-
această formă de performance în politică. Acest lucru este cunoscut și folosit atât de politicieni cât și de profesioniștii din mass-media. După așa-zisa revoluție din 1989, în așa-zisele state comuniste, pe lângă așa-zisa libertate, se impune naționalismul ca ideologie și vector principal al identității (în RSR ideologia naționalistă nu a fost niciodata abandonată, fiind chiar exacerbată în perioada Ceaușescu, când s-au trasat liniile preliminare ale naționalismului post-1989). Conceptul de identitate naționalistă plasează în opoziție presupusul „sine” și un
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
este cunoscut și folosit atât de politicieni cât și de profesioniștii din mass-media. După așa-zisa revoluție din 1989, în așa-zisele state comuniste, pe lângă așa-zisa libertate, se impune naționalismul ca ideologie și vector principal al identității (în RSR ideologia naționalistă nu a fost niciodata abandonată, fiind chiar exacerbată în perioada Ceaușescu, când s-au trasat liniile preliminare ale naționalismului post-1989). Conceptul de identitate naționalistă plasează în opoziție presupusul „sine” și un anume „altul/ străin”, construind ast-fel un „noi
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
V: Clar, trebuie să privim perioadele regimurilor real-comu-nist și socialist ca fiind în perfectă coerentă cu regimurile poli-tice ce le-au precedat și urmat. Ideea unui vid istoric, a unei discontinuități, a unei pauze istorice, idee de altfel centrală în ideologia anti-comunistă post-89, e un non-sens. D: Exact, este o altă idee auto-colonizatoare, care a fost impusă tot din Occident în perioada războiului rece. O se-rie de intelectuali locali, incepand cu discursul de la Radio Europa Liberă și continuând agresiv după 1989
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
să afirme că non-vest-europenii „nu au inventat nimic esențial: de la becul electric la democrație, totul a iesit din laboratorul occidental”. Revenind puțin la regimul Ceaușescu, cred ca este important să discutăm și despre faptul că, în discursul ceaușist și în ideologie, a existat și o puternică componentă antiimperialista. Ea a fost vizibilă în multe momente, de la critică dura a invaziei armatei sovietice în Praga, în 1968, până la alianțele cu statele non-aliniate, anticoloniale, precum Libia, Irak sau Iran. Mi se pare interesant
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
antiimperialista. Ea a fost vizibilă în multe momente, de la critică dura a invaziei armatei sovietice în Praga, în 1968, până la alianțele cu statele non-aliniate, anticoloniale, precum Libia, Irak sau Iran. Mi se pare interesant că ori prin el, ori prin ideologii din jurul său la momentul respectiv, a apărut, cel puțin la nivel teoretic, intenția unui proiect național de rezistență anti-colonială, oarecum inspirat de proiecte politice similare din America Latină sau Africa de Nord. Și cred că e important să ne gândim de ce a eșuat
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
acțiunile lor radicale, au marcat secolul XX. „Ce-am fi dac-am ști” analizează teatral evenimente de protest și rezistență din anii ‘20, ’30-’40, ’70-’80 și ’90, construind o istorie de coliziune cu istoria oficială, subjugată de clișeele ideologiei dominante, și, totodată, o istorie de protest împotriva felului în care clasele sociale oprimate au fost percepute și reprezentate în discursul public din România. „Ce-am fi dac-am ști” este o istorie a protestelor vulnerabililor care-și iau revanșa
Comunicat: CE-AM FI DAC-AM ȘTI. FEERIE POLITICĂ PROTESTATARĂ () [Corola-website/Science/296022_a_297351]
-
rând, se dau răspunsuri ce corectează reprezentarea publicului românesc, mai mult sau mai puțin cultivat, despre cercetarea științifică, muncă lipsită de pertinența și practicile adecvate în domeniile istoriei și științelor socio-umane în jumătatea de secol dominată, la noi, de spiritul ideologiei. Ce-a făcut, așadar, Serge Moscovici? Vom începe prin a menționa că s-a născut și a trăit în România până în 1947 când a emigrat clandestin la Paris. în povestirea autobiografică - tradusă de aceeași editură ieșeană cu titlul Cronica anilor
Convorbiri cu Serge Moscovici by Lavinia Betea () [Corola-website/Imaginative/14492_a_15817]
-
o sută de articole și capitole în volume colective, cam tot atâtea în colaborare, zeci de conferințe în spațiul european și american. Lucrările sale despre credință ca fenomen central al psihologiei sociale, psihologia maselor, reprezentările sociale, personalitatea liderilor, fenomene precum ideologia, democrația, altruismul și altele au fost traduse în numeroase limbi, iar autorul lor onorat de cele mai faimoase comunități universitare ale lumii. Cei mai importanți psihosociologi din lume i-au fost și îi sunt colaboratori. Director al Laboratorului European de
Convorbiri cu Serge Moscovici by Lavinia Betea () [Corola-website/Imaginative/14492_a_15817]
-
egalității de șanse; ... k) principiul autonomiei universitare; ... l) principiul libertății academice; ... m) principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora; ... n) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice; ... o) principiul incluziunii sociale; ... p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia; ... q) principiul participării și responsabilității părinților; ... r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive; ... s) principiul organizării
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278128_a_279457]
-
universitare; ... b) principiul libertății academice; ... c) principiul răspunderii publice; ... d) principiul asigurării calității; ... e) principiul echității; ... f) principiul eficienței manageriale și financiare; ... g) principiul transparenței; ... h) principiul respectării drepturilor și libertăților studenților și ale personalului academic; ... i) principiul independenței de ideologii, religii și doctrine politice; ... j) principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor; ... k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor; ... l) principiul centrării educației pe student. ... (2) În învățământul superior nu sunt
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278128_a_279457]
-
Policlinicii. Combinatul de Celuloză si Hârtie (CCH) este înființat în 1969 iar capacitățile de producție vor intra pe rând în funcțiune între 1972-1975. În 1970 este inaugurată Fabrica de Nutrețuri Combinate. În 1972 Turnu-Severin devine municipiu. Sublinierea identității naționaliste în ideologia comunistă a anilor ‘70, clădită pe baza anteriorității traco-dacice, opusă latinității occidentale "cotropitoare", adaugă la numele Severinului cu ocazia împlinirii a 2050 de ani de atestare documentară și numele antic Drobeta. La 15 mai 1972, prin Decretul 197 al Consiliului
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
ministrul maghiar pentru educație și religie, József Eötvös a convocat Adunarea Universală Israelită (în ), unde reprezentanții n-au putut ajunge la un consens în privința înființării noii structuri confesionale. Astfel comunitatea a pierdut unitatea și în mod oficial, iar cele două ideologii principale, neologismul și ortodoxismul au devenit dominante. În Târgu Mureș majoritatea evreilor au acceptat noua ideologie, care punea un accent deosebit pe integrarea în societatea majoritară, dar într-o formă mai conservatoare decât la Budapesta și Cluj. Ei au alcătuit
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
n-au putut ajunge la un consens în privința înființării noii structuri confesionale. Astfel comunitatea a pierdut unitatea și în mod oficial, iar cele două ideologii principale, neologismul și ortodoxismul au devenit dominante. În Târgu Mureș majoritatea evreilor au acceptat noua ideologie, care punea un accent deosebit pe integrarea în societatea majoritară, dar într-o formă mai conservatoare decât la Budapesta și Cluj. Ei au alcătuit enoriașii Sinagogii Status Quo Ante din strada Școlii. Minoritatea absolută a decis lângă radicalismul promulgat de
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
în 1884. În epoca științifică-informatică, au fost înființate primele școli de bizantologie, prima fiind fondată de K. Krumbacher. A apărut prima revista despre bizantologie. A doua școală de bizantologie a fost înființată în Rusia de către Vasilievski în care se preda ideologia imperială bizantină și cea socială. În Franța apare cea de-a treia școală de bizantologie, fondată de Charles Diehl. Cea de-a patra școală de bizantologie apare în Anglia, fondată de John Bury care a reeditat lucrarea lui Eduard Gibbon
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
sau revolte în capitală ce putea amenința tronul imperial. Ideea imperială a unui imperiu infinit în spațiu-timp a fost de origine orientală, fiind preluată de la greci de către romani, apoi de către bizantini. Eusebiu de Cezareea a fost considerat ca fiind teoreticianul ideologiei imperiale bizantine. El și dascălul său au fost victime ale persecuțiilor creștine din timpul lui Dioclețian. A fost închis, însă a fost eliberat în timpul lui Galerius și a devenit unul dintre consilierii apropiați ai lui Constantin cel Mare.A participat
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
analizată în una dintre lucrările lui Constantin VII Porphyrogenetul ( lucrarea Despre administrarea Imperiului). Astfel că toți locuitorii pământului trebuie să se închine în fața împăratului bizantin. În sec IX, Bizanțul evoluează într-un nou context și este nevoit să își adapteze ideologia la noile realități: apariția unor state creștine ( un imperiu în Occident; un stat bulgar creștin la frontieră Imperiului; un regat armean creștin și Principate creștine ale sârbilor). Din acest motiv, Bizanțul nu mai putea susține universalismul în termenii formulați de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
matematică și fizică în anul 1900. Totuși nu fusese un student prea strălucit, cel puțin din punctul de vedere al profesorilor care aveau o părere negativă despre Einstein (nu îi recomandaseră nici continuarea studiilor). În 1933 ascesiunea naziștilor și a ideologiei antisemite îl determină pe Einstein să emigreze în SUA și astfel că, împreună cu o parte din studenții săi, se stabilește la Princeton, unde va rămâne pentru tot restul vieții. Prima sa lucrare științifică o scrie de la vârsta de 16 ani
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
cvasi-divine, bodhisattva, care se dedică autoperfecționării, înțelepciunii supreme și izbăvirii întregii lumi (oameni, animale, spirite și zei). Prin renunțarea la Nirvana imediată, bodhisattva își însușeșteo misiune mesianică. Mahayana face din Buddha un om-zeu idealizat și din bodhisattva o excelență universală. Ideologia acestei ramuri a budismului se opune concepției theravadine care lasă să se înțeleagă că iluminarea este un proces personal, individualizat, chiar egocentric, ci vrea să reverse asupra lumii întregi taina revelației. Budismul mahayanist se fundamentează pe compasiunea infinită și universală
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
șef al serviciului de informații al armatei, „Amtsgruppe Abwehr” („Departamentul Apărare”). Cariera amiralului Canaris a fost marcată de mari decorații germane: În cadrul Marelui Stat Major al armatei germane, majoritatea ofițerilor provenea din clasa junkerilor, a aristocrației militare prusace, care antipatiza ideologia nazistă. În 1938, conducerea armatei, în frunte cu șeful Marelui Stat Major, generalul Ludwig Beck, avea o atitudine sceptică până la ostilă față de planul lui Hitler de a invada Cehoslovacia, cu riscul intervenției armate a marilor puteri, o aventură periculoasă, din
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
toate aceste succese literare situația materială nu i se îmbunătățește, în mare parte și din cauza modului său de viață risipitor. În perioada Republicii Sovietice Ungare manifestă o simpatie fățișă față de aceasta, iar după căderea ei nutrește o admirație nedisimulată pentru ideologia comunistă, motive pentru care în anii regimului Horthy a fost ținta nenumăratelor atacuri din partea confraților cu convingeri de dreapta. La începutul anilor douăzeci privațiunile vieții cotidiene îi cauzează o stare depresivă, în urma căruia are o tentativă de suicid: la 16
Józsi Jenő Tersánszky () [Corola-website/Science/300034_a_301363]