27,810 matches
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 26 aprilie 2002, și Decizia nr. 28 din 30 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 1 martie 2002, Curtea a statuat că legiuitorul poate acorda scutiri de taxe fără să încalce liberul acces la justiție. Cu privire la constituționalitatea unor dispoziții ale Legii nr. 333/2001 , Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 335 din 28 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 194 din 27 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 14-16 şi 18 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143828_a_145157]
-
civile și ale părții responsabile civilmente, făcute în cursul procesului penal conform art. 75 din Codul de procedură penală, pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Legiuitorul nu a dat valoare diferită declarațiilor inculpatului, în raport cu celelalte mijloace de probă. Conform art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală, probele nu au o valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea probelor se face de organul de urmărire penală și
DECIZIE nr. 151 din 23 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi ale art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143111_a_144440]
-
63 alin. 2 din Codul de procedură penală, probele nu au o valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea probelor se face de organul de urmărire penală și de instanța de judecată potrivit convingerii lor, formată în urmă examinării tuturor probelor administrate. Legiuitorul român manifestă rezerve justificate în ceea în privește forță probanta a declarațiilor învinuitului sau inculpatului, care, voluntar sau involuntar, denaturează realitatea. Pe aceeași poziție subiectivă, dar la polul opus, se situează declarațiile părții vătămate. Totodată, consideră instanță, nu poate fi
DECIZIE nr. 151 din 23 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi ale art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143111_a_144440]
-
deoarece conform art. 63 alin. 2 din Codul de procedură penală probele nu au o valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea probelor se face de către organele judiciare potrivit convingerii lor, formată în urmă examinării probelor administrate în cauză. Rezervă manifestată de legiuitor în ceea ce privește forță probanta a declarațiilor învinuitului sau inculpatului este justificată din punct de vedere psihologic prin poziția procesuală a acestuia în proces, după cum este justificată în cazul declarațiilor părții civile, ale părții vătămate și ale părții responsabile civilmente, față de care
DECIZIE nr. 151 din 23 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi ale art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143111_a_144440]
-
cod, care prevăd că învinuitul sau inculpatul nu este obligat să probeze nevinovăția să, iar în cazul în care există probe de vinovăție, învinuitul sau inculpatul are dreptul să probeze lipsa de temeinicie a acestora. De altfel, prin dispozițiile criticate legiuitorul a asigurat aflarea adevărului, conferind dreptul instanței de a cântări și corobora ansamblul materialului probator din cauza. ÎI. Referitor la dispozițiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, autorul excepției arată că acestea sunt contrare prevederilor art. 24 alin
DECIZIE nr. 151 din 23 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi ale art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143111_a_144440]
-
de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate ridicate. Președintele Camerei Deputaților apreciază că Legea nr. 506/2001 reglementează o procedură administrativ-jurisdicțională în materie fiscală, prealabilă contenciosului administrativ, iar Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 34 din 24 iunie 1993, a statuat că legiuitorul poate stabili, din considerente de operativitate, tehnicitate și economicitate, o jurisdicție prealabilă celei judecătorești. Pe de altă parte, se arătă în continuare, în România activitatea de contencios administrativ este reglementată prin Legea nr. 29/1990 , cu modificările ulterioare, care este
DECIZIE nr. 119 din 11 aprilie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 506/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice, precum şi a prevederilor art. 10 alin. (1^1) teza a doua şi art. 12 alin. (1) teza a doua din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 , prevederi introduse prin art. I pct. 3 şi 5 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143108_a_144437]
-
instituită prin lege, care va hotărî [...] asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil [...]". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu poate fi primit nici unul dintre argumentele invocate în susținerea acesteia. În procedura reorganizării judiciare și a falimentului legiuitorul a stabilit, printre atribuțiile judecătorului-sindic, și judecarea acțiunilor introduse de către administrator sau lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial. Faptul că hotărârea dată de judecătorul-sindic în soluționarea acțiunii pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial este definitivă nu este
DECIZIE nr. 153 din 28 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. e) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143141_a_144470]
-
proprietatea statului și în folosință consiliului local respectiv". Această prevedere încalcă dreptul de proprietate al membrilor formelor asociative respective (composesorate, obști etc.), drept care este recunoscut și reconstituit în urmă naționalizării abuzive realizate de regimul comunist, iar nu "constituit prin grația legiuitorului de azi, si de aceea acest legislator nu are dreptul de a restrânge atributele acestui drept de proprietate". Se susține că este vorba de o expropriere care încalcă prevederile art. 41 alin. (3) din Constituția României, lipsind elementul de utilitate
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
următoarele: I. Referitor la aprecierea autorilor sesizării, în sensul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2001 încalcă dispozițiile art. 114 alin. (1) din Constituție, deoarece modifică o lege organică: Prin art. 114 alin. (4) teza întâi din Constituție legiuitorul constituant care "a abilitat Guvernul să emită ordonanțe de urgență" nu a definit sintagma lt; lt;caz excepțional gt; gt; aplicabilă acestei situații, insă Parlamentul și Curtea Constituțională au competența legală să precizeze cu privire la existența situației excepționale care a determinat
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
ale statului, prevăzute la art. 134 alin. (2) lit. b) și e), se numără cele de a proteja interesul public național și de a reface și ocroti mediul înconjurător, precum și de a menține echilibrul ecologic. Având în vedere aceste argumente, legiuitorul, în scopul satisfacerii interesului public general, a reglementat condiții speciale privind transmiterea cotelor-părți ale proprietarilor de terenuri cu vegetație forestiera, precum și condiții cu privire la terenurile cu vegetație forestiera aferente formelor asociative care se dizolvă. Se mai arată că, potrivit prevederilor art.
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
I pct. 3), se susține că aceste dispoziții nu stabilesc privilegii sau discriminări pe criteriile prevăzute la art. 4 alin. (2) din Constituție și, prin urmare, nu sunt contrare principiului egalității în drepturi. "Acest principiu constituțional nu exclude posibilitatea ca legiuitorul să adopte soluții diferite pentru situații distincte, în măsura în care aceste prevederi sunt aplicabile, fără discriminare, tuturor subiectelor de drept în aceeași situație." În acest sens este invocată și jurisprudența Curții Constituționale. III. În ceea ce privește critică de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
astfel cum a fost reconstituit, există numai în conținutul și limitele stabilite de acest act normativ, în acord cu dispozițiile art. 41 alin. (1) din Constituție. Astfel art. 27 din Legea nr. 1/2000 , în forma sa inițială, relevă intenția legiuitorului de a retroceda terenurile membrilor fostelor asociații sau moștenitorilor acestora, cu respectarea drepturilor și obligațiilor pe care aceștia le aveau și înainte de exproprierea terenurilor. În plus, potrivit art. 28 alin. (1) din aceeași lege, tot în forma inițială, persoanele îndreptățite
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
jurisprudența să Curtea a statuat în mod constant că "Prin cazuri excepționale, în sensul art. 114 alin. (4) din Constituție, se înțelege acele situații care nu se pot încadra în cele avute în vedere expres de lege. În consecință, daca legiuitorul nu a instituit o normă specifică unei circumstanțe excepționale, ar fi contrar înseși voinței acestuia, că regulile existente să fie aplicate cazurilor excepționale la care se referă art. 114 alin. (4) din Constituție. Având în vedere acestea, interesul public lezat
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
egalitatea cetățenilor în fața legii, cât și pe cele ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție. Examinând această critică, Curtea constată că reglementarea sistemului probator, inclusiv ierarhizarea probelor și raporturilor dintre ele, este atributul exclusiv al legiuitorului. Pe de altă parte, Curtea nu poate reține nici înfrângerea principiului constituțional al egalității cetățenilor. Cele două ipoteze ale reconstituirii dreptului de proprietate nu vizează situații identice, deoarece există numeroase și importante diferențe între regimul juridic al terenurilor agricole și
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
cu martori, tocmai în scopul identificării suprafețelor de teren și a foștilor proprietari. Or, dispoziția criticată vizează o altă situație, aceea a reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere. Curtea Constituțională a stabilit, de altfel, printr-o jurisprudența constantă, ca legiuitorul este îndreptățit să adopte soluții diferite pentru situații ce se deosebesc între ele, în măsura în care prevederile legale se aplică, fără nici o discriminare, tuturor celor aflați în aceeași situație. Astfel, prin Decizia nr. 104 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
susțin că, prevăzând revenirea terenurilor forestiere în proprietatea statului sau în cea a consiliului local, în cazul dizolvării aceste dispoziții încalcă dreptul de proprietate al membrilor formelor asociative. În opinia autorilor sesizării dreptul de proprietate nu este constituit prin "grația legiuitorului de azi", ci el este "recunoscut și reconstituit în urmă naționalizării abuzive realizate de regimul comunist". De aceea revenirea terenurilor în proprietatea statului în această manieră, este asimilată cu o expropriere ce nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 41 alin
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
pornește de la caracterul atipic al dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere reconstituit în favoarea unor forme asociative care nu mai există de foarte multă vreme în sistemul juridic al țării noastre. Independent de chestiunile de oportunitate ce au determinat alegerea de către legiuitor a unei forme neobișnuite de reglementare, prin readucerea în viața socială a unor forme străvechi de organizare, nu poate fi contestată legitimitatea voinței acestuia și nici constituționalitatea regimului juridic astfel amenajat. Este cazul unei forme de proprietate ce renaște, prin
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
o asemenea formă de proprietate comună corespunde naturii bunului și, câteodată, unei declarații a legii." Regimul juridic al coproprietății forțate și perpetue presupune numai o altă modalitate de exercitare a dreptului de proprietate sau a celui de moștenire. În concepția legiuitorului reconstituirea dreptului de proprietate în cazul suprafețelor forestiere aflate, la data dobândirii lor de către stat, în proprietatea comună a formelor asociative enumerate nu poate fi concepută decât tot în cadrul acelor forme; dreptul de proprietate urmează să aibă configurarea, prerogativele și
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
art. 26 din prezenta lege se face în conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislația statului român în perioada anilor 1921-1940". În aceste condiții regimul juridic al proprietății privind terenurile forestiere restituite foștilor proprietari, în cadrul formelor asociative menționate, este determinat de legiuitor, în mod special, în considerarea particularităților economice și sociale ale formelor de exploatare anterioare trecerii terenurilor în proprietatea statului. În alți termeni, dreptul de proprietate renaște în favoarea foștilor proprietari sau a moștenitorilor acestora, ��n condițiile imperativ stabilite de legiuitor, fără
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
de legiuitor, în mod special, în considerarea particularităților economice și sociale ale formelor de exploatare anterioare trecerii terenurilor în proprietatea statului. În alți termeni, dreptul de proprietate renaște în favoarea foștilor proprietari sau a moștenitorilor acestora, ��n condițiile imperativ stabilite de legiuitor, fără că regimul astfel reglementat să reprezinte o abatere de la principiile constituționale privind ocrotirea proprietății private. Aceste particularități cuprind anumite limitări ale unor prerogative ale dreptului de proprietate, decurgând din faptul că acest drept poartă asupra unei proprietăți aflate într-
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
autorilor sesizării. Au fost instituite, într-adevăr, prin lege forme de proprietate intrate de multă vreme în domeniul istoriei, ceea ce înseamnă, bineînțeles, recunoașterea, chiar în exces, a formelor dreptului de proprietate de la data preluării bunurilor. Nu se poate pretinde însă legiuitorului din anul 2001 să ocrotească până la ultimele detalii ale unor reglementări revolute - în temeiul noii Constituții a României din 1991 - forme de organizare și de proprietate care au existat în urmă cu 60 de ani, sub imperiul a cu totul
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
bugetului de stat pe anul 2001. În ceea ce privește neconstituționalitatea ordonanței criticate față de prevederile art. 124 din Constituție, Guvernul consideră că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 139 alin. (4), care stabilesc statutul membrilor Curții de Conturi. În acest context Constituția permite legiuitorului să stabilească limitele și conținutul inamovibilității, astfel încât dispozițiile legale criticate sunt emise în conformitate cu Legea fundamentală. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit
DECIZIE nr. 147 din 9 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Decretului Preşedintelui României nr. 423/2001 privind eliberarea din funcţie a unor judecători şi procurori financiari şi ale art. 116 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143314_a_144643]
-
94/1992 , nu încalcă dispozițiile art. 139 alin. (4) din Constituție cu privire la inamovibilitatea și independentă membrilor Curții de Conturi. Această deoarece art. 139 din Constituție nu stabilește nici numărul membrilor Curții de Conturi și nici durata mandatului acestora și lasă legiuitorului posibilitatea de a stabili limitele inamovibilității și independenței membrilor Curții de Conturi. Față de cele arătate, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 116 alin. (2) și (3) din Legea nr. 94/1992 , republicata, introduse prin art. I pct. 39 din Legea
DECIZIE nr. 147 din 9 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Decretului Preşedintelui României nr. 423/2001 privind eliberarea din funcţie a unor judecători şi procurori financiari şi ale art. 116 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, introduse prin art. I pct. 39 din Legea nr. 77/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143314_a_144643]
-
că "se ajunge a se crea, pentru situații similare privind cuantumul creanței, aplicări discriminatorii ale legii, în sensul de a crea unui debitor o situație mai favorabilă sau mai împovărătoare față de un alt debitor cu aceeași datorie". Astfel, "neprecizarea de către legiuitor a cauțiunii după criterii bine determinate sau, cel putin, determinabile creează stări de inegalitate în fața legii sau de a așeza pe cineva mai presus de lege". De asemenea, autorul excepției apreciază că "prin crearea unor situații de discriminare legislativă și
DECIZIE nr. 150 din 9 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143316_a_144645]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 657 din 4 septembrie 2002. ------------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Dintr-o eroare, în MONITORUL OFICIAL nr. 652 din 2 septembrie 2002, articolul 2 figurează de două ori în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 932/2002, fără ca legiuitorul să intervină cu o corecție în acest sens. Capitolul III Procedura de atribuire a contractului de servicii Articolul 3 (1) Procedura de atribuire a contractului privind serviciul de aprovizionare și distribuție a laptelui și produselor de panificație pentru elevi este
REGULAMENT din 29 august 2002 (*actualizat*) de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificatie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144235_a_145564]