14,976 matches
-
de drept, care are un conținut complex, presupune domnia dreptului și valorificarea "la maximum" a dimensiunilor reale ale drepturilor și libertăților cetățenești. Apreciază că nu este întemeiată critica de neconstituționalitate nici prin raportare la prevederile art. 45 din Constituție, deoarece legiuitorul constituant a creat posibilitatea ca, prin reglementarea cadrului legal pentru exercitarea drepturilor prevăzute de art. 45 din Legea fundamentală, să se instituie și limitări, una dintre acestea reprezentând-o chiar dispozițiile criticate de autorul excepției. Arată, în continuare, că nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165436_a_166765]
-
Precizează că aceste consecințe pot afecta atât drumurile publice, care fac parte din domeniul public administrat în condițiile ordonanței, cât și pe toți participanții la trafic pe aceste drumuri, inclusiv pe transportatori, precum și pe beneficiarii transporturilor respective. Mai arată că legiuitorul, incluzându-l în această noțiune și pe cel delegat, a edictat aceste norme în temeiul dreptului său de apreciere cu privire la modalitatea de reglementare a condițiilor în care anumite fapte să fie sancționate contravențional, precum și la stabilirea sancțiunilor aplicabile, fără a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165436_a_166765]
-
sarcina transportatorilor, a obligației de a obține autorizații speciale de transport pentru mase și/sau dimensiuni de gabarit depășite și sancționarea contravențională a lipsei acestora. Instituirea condițiilor de transport a căror neîndeplinire constituie contravenție este însă un atribut exclusiv al legiuitorului, care a reglementat regimul de circulație pe drumurile publice astfel încât desfășurarea traficului să aibă loc în deplină siguranță. Prin Decizia nr. 11 din 20 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 2 februarie 2004
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165436_a_166765]
-
așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 319 din 9 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 7 octombrie 2003, "stabilirea unei contravenții și sancționarea acesteia cu amendă reprezintă o opțiune legitimă a legiuitorului, care (...) dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție". Nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea art. 45 din Constituție, întrucât prevederile de lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165436_a_166765]
-
Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată. Excepția a fost ridicată într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a somației de plată. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât legiuitorul a omis să reglementeze autoritatea de lucru judecat a sentinței prin care s-a admis cererea de anulare a ordonanței privind somația de plată. Se solicită, de asemenea, "reformularea art. 11^1 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 astfel încât să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198579_a_199908]
-
autoritatea lucrului judecat "cu privire la fondul raporturilor juridice dintre părți", tocmai cu scopul de a da posibilitate părților ca ulterior să își valorifice, conform normelor din dreptul comun, eventualele pretenții de altă natură, izvorâte din aceleași raporturi juridice. Pretinsa omisiune a legiuitorului de a nu fi reglementat autoritatea de lucru judecat a hotărârii prin care s-a admis cererea în anulare a ordonanței privind somația de plată, așa cum susține autorul excepției, nu poate fi suplinită prin decizia Curții Constituționale, care, potrivit art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198579_a_199908]
-
cu privire la modul în care se vor împărți remunerațiile compensatorii cuvenite titularilor de drepturi conexe numai pentru retransmiterea prin cablu a operelor lor. Tot ca o excepție a nulității hotărârii arbitrale, s-a arătat că au fost depășite puterile acordate de legiuitor în materie Completului de arbitri din cadrul O.R.D.A., întrucât, conform art. 133 alin. (5) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, ceea ce poate stabili un complet de arbitraj nu este un cuantum al remunerației, ci numai criterii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212716_a_214045]
-
16 martie 2004, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 164 alin. (1), (2) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. S-a reținut cu această ocazie că, "Independent de finalitatea urmărită de legiuitor prin adoptarea reglementării deduse controlului de constituționalitate, Curtea consideră că aceasta contravine imperativelor principiale enunțate, în măsura în care condiționează însăși înregistrarea contestației la executare, în materie, de plată unei cauțiuni. Instituirea unei căi de atac ca modalitate de acces la justiție implică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157097_a_158426]
-
constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 338 din 28 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 12 august 2005, Curtea a statuat că legiuitorul a reglementat posibilitatea pentru instanța de judecată de a dispune, motivat, ca pedeapsa să se execute în alt mod decât cel care este propriu naturii acesteia, iar dacă sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute de lege, să dispună suspendarea executării pedepsei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178407_a_179736]
-
47 din Constituție, că drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, și anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus, și anume optica legiuitorului și resursele financiare ale statului care pot fi alocate în această direcție. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. De asemenea, Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236751_a_238080]
-
acestuia sunt diferite de cele ale deputaților și senatorilor, ceea ce justifică, de principiu, un tratament juridic diferențiat al magistraților, ca exponenți ai sistemului justiției, în privința acordării pensiei speciale, fără ca acest lucru să însemne că atunci când resursele financiare o vor permite legiuitorul să nu poată acorda și acestei din urmă categorii un supliment la pensia contributivă. Astfel, nu se poate reține incidența considerentelor care au stat la baza Deciziei Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010 și în privința deputaților și senatorilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236751_a_238080]
-
raporturilor juridice trecute - facta futura, întrucât raportul juridic trecut, în speța de față, se constituie chiar în dobândirea calității de pensionar și toate prestațiile succesive lunare sub forma pensiei sunt facta futura, care, pe măsura trecerii timpului, devin facta praeterita. Legiuitorul, fie el originar sau derivat, nu poate modifica pentru trecut - crescând ori diminuând - cuantumul pensiilor legal primite și încasate lunar. Deci, drepturi legal câștigate în sensul Deciziei nr. 120 din 15 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236751_a_238080]
-
acest caracter, într-adevăr, se punea problema existenței unui paralelism legislativ. În privința dispozițiilor procedurale cuprinse la art. 3 din Legea nr. 119/2010 , Curtea observă că acestea nu încalcă cu nimic textele constituționale invocate, ele reprezentând prevederi de natură tehnică, legiuitorul fiind îndrituit să stabilească modalitatea concretă de calcul a noilor pensii prin trimiterea generală pe care o face la principiile fostei Legi nr. 19/2000 - în prezent trimiterea, desigur, vizează Legea nr. 263/2010 . În fine, Curtea reține că art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236751_a_238080]
-
pe pârât la plata cheltuielilor de judecată, în acestea cuprinzându-se și taxele judiciare de timbru". În final, arată că plata de taxe și impozite nu reprezintă un drept, ci o obligație constituțională a cetățenilor, prevăzută de dispozițiile constituționale, iar legiuitorul este suveran în a acorda scutiri de la plata taxelor de timbru în considerarea unor situații determinate. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157251_a_158580]
-
fiind justificat ca persoanele care se adresează autorității judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție". De asemenea, reține că regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa judiciară de timbru apare astfel ca o modalitate de acoperire, în parte, a cheltuielilor pe care le implică serviciul public al justiției, contribuabilul având posibilitatea, în virtutea legii, de a recupera contribuția sa de la partea care cade în pretenții. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157251_a_158580]
-
de statul român în perioada regimului comunist. 8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că stabilirea instanței competente să soluționeze contestațiile în funcție de sediul entității învestite reprezintă un criteriu obiectiv, precizând, totodată, că legiuitorul este îndrituit să stabilească regulile procedurale, inclusiv în ce privește competența instanțelor judecătorești. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 9. Prin încheierile din 6 aprilie 2015, 21 aprilie 2015, 24 aprilie 2015, 11 mai 2015 și 29 mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271859_a_273188]
-
le îndeplinească pentru a desfășura în mod legal activități în domeniul colectării/valorificării deșeurilor. Arată, totodată, că libertatea economică nu poate fi asigurată decât prin impunerea unui climat de disciplină economică la care agenții economici trebuie să se conformeze, așa încât legiuitorul are competența de a stabili și sancțiuni pentru nerespectarea regulilor stabilite. Așa fiind, consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 45 și, în consecință, excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. 14. Președinții celor două Camere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269911_a_271240]
-
și domiciliul;". 18. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și celor ale art. 45 care consacră libertatea economică. 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că reglementarea de către legiuitor a unor măsuri mai restrictive cu privire la condițiile de achiziționare, de la persoane fizice, a metalelor feroase și neferoase și a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară a fost determinată, așa cum reiese, de altfel, din chiar preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269911_a_271240]
-
și Decizia nr. 498 din 10 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 iunie 2012). Totodată, stabilirea unei fapte ce constituie contravenție (infracțiune) și a sancțiunii aplicate acesteia reprezintă o opțiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului și protecția concurenței loiale. 24. În consecință, libertatea economică nu este absolută, ci comportă anumite limite. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 45 din Constituție, atât accesul liber al persoanei la o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269911_a_271240]
-
prin care urmează să se realizeze latura obiectivă a infracțiunii, precum și activitățile preparatorii întreprinse de viitorul autor al infracțiunii reprezintă acte de pregătire în vederea săvârșirii infracțiunii. Actele de pregătire nu sunt incriminate în legislația penală română, decât prin excepție, atunci când legiuitorul consideră că instrumentele, dispozitivele, mijloacele sau activitățile pregătitoare prezintă, prin ele însele, gradul de pericol social care justifică incriminarea. În considerarea importanței deosebite a valorii sociale pe care o reprezintă în economia vieții economico-sociale, necesitatea de a se apăra inviolabilitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
instrumentele, dispozitivele, mijloacele sau activitățile pregătitoare prezintă, prin ele însele, gradul de pericol social care justifică incriminarea. În considerarea importanței deosebite a valorii sociale pe care o reprezintă în economia vieții economico-sociale, necesitatea de a se apăra inviolabilitatea sistemului informatic, legiuitorul român a incriminat prin art. 46 alin. (2) deținerea, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică dintre cele prevăzute la alin. (1) din același text, în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
care acel e-mail urmează să fie salvat pe sistemul informatic ce găzduiește serviciul de poștă electronică a destinatarului). Prin urmare, ne-am afla în situația evidentă în care o definiție mult prea generoasă s-ar afla în contradicție cu intenția legiuitorului european, intenție care a fost transpusă în dreptul intern în mod fidel în urma adoptării Legii nr. 161/2003 . b) O a doua definiție privește accesul ca fiind o interacțiune logică (deci nu orice fel de interacțiune) ce se manifestă prin aceea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
mai este privită ca implicând o ștergere a datelor din locația inițială (o relocare a acestora), ci și o simplă copiere a datelor fără a mai discuta despre vreo ștergere simultană procesului de duplicare. Această din urmă opinie reflectă intenția legiuitorului, deoarece acesta nu a vizat doar integritatea datelor informatice, ci și confidențialitatea acestora. Mai mult, în momentul în care autorul analizează infracțiunea de transfer neautorizat de date de pe un mijloc de stocare (art. 364 din Noul Cod penal), apreciază că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
ei pierderea posesiei asupra acelei entități de către titularul inițial al acesteia. În intervalul scurt în care instrumentul de plată electronică se află în bancomat, agentul nu pierde posesia asupra acestuia. Pe de altă parte, nu se poate conchide că intenția legiuitorului prin incriminarea punerii în circulație ori deținerii în vederea punerii în circulație a avut în vedere ipoteza în care instrumentul de plată electronică este folosit la bancomat. Pentru această utilizare, avem o infracțiune distinctă și anume cea prevăzută de art. 27
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
precum și punctul de vedere trimis de Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu (secțiunea 4.6.1 din prezenta decizie) cu privire la administrarea probelor pentru clarificarea scopului deținerii echipamentelor. În ambele ipoteze reglementate de Legea nr. 161/2003 și Legea nr. 365/2002 , legiuitorul a incriminat actele de pregătire: deținerea, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile contra confidențialității și integrității datelor și sistemelor informatice [ art. 46 alin (2) din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]