19,432 matches
-
legat de discriminare nu își găsește justificarea obiectivă, întrucât cele două categorii profesionale se află în situații diferite. Totodată, autorul sesizării subliniază faptul că în anul 2000, odată cu reforma în domeniul salarizării anumitor categorii profesionale (printre care și cea a magistraților, prin Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 ), s-a avut în vedere introducerea tuturor sporurilor în salariu pentru a se asigura transparența, practica actuală a instanțelor judecătorești contravenind acestui sistem de salarizare. De asemenea, prin Decizia nr. XXI/2008 pronunțată de
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
334/2001 , eventualele lipsuri fiind complinite astfel. Pe de altă parte, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit că instanțele judecătorești nu pot crea norme juridice. Astfel, referitor la sporurile salariale sau la alte drepturi de aceeași natură, solicitate de magistrați, având ca temei juridic principiul nediscriminării, reglementat pe larg în Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, Curtea a statuat că dispozițiile acesteia sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că în
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". La dosarul cauzei au fost depuse puncte de vedere cu privire la conflictul juridic de natură constituțională care face obiectul cauzei din partea unor judecători din cadrul Judecătoriei Constanța și din partea Asociației Magistraților din România, precum și cereri de introducere în cauză din partea următoarelor instanțe: Curțile de Apel Ploiești, București, Suceava, Alba Iulia, Galați și Iași, precum și tribunalele Bihor, Neamț și Vaslui. Cererea privind soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, pe
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
și anume dacă acesta îl reprezintă cele două decizii al Înaltei Curți de Casație și Justiție - deciziile nr. XXXVI/2007 și nr. XXI/2008, sau toate hotărârile judecătorești pronunțate de instanțe - tribunale și curți de apel, cu privire la drepturile salariale ale magistraților. În motivarea cererii se arată că, întrucât secțiunea 1 a cap. VI din titlul III - Autoritatea judecătorească se intitulează Instanțele judecătorești, iar dispozițiile art. 126 alin. (1) din Constituție prevăd că "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
cereri de intervenție la Dosarul Curții Constituționale nr. 1.905E/2009. Un argument suplimentar îl constituie împrejurarea că, în activitatea sa jurisdicțională, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a procedat la soluționarea litigiilor având ca obiect drepturile salariale ale magistraților, ele căzând în competența altor instanțe judecătorești. Existența unei practici neunitare în modul de soluționare a litigiilor cu acest conținut a determinat implicarea Curții în soluționarea unor recursuri în interesul legii, care au avut autoritate de lucru interpretat pentru judecători
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
depășirea competențelor constituționale. În replică la cele afirmate de reprezentanții Camerei Deputaților și Guvernului, reprezentantul Înaltei Curți de Casație și Justiție arată că, potrivit legislației europene și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, intervenția legiuitorului în materia politicii salariale a magistraților, și anume micșorarea indemnizației acestora, pe de o parte, sau în materia căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, pe de altă parte, nu poate opera fără a se aduce atingere principiilor statului de drept, respectiv dreptului la
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, art. 50 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților și ale art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, în materia sporului pentru vechime în muncă în cazul judecătorilor, procurorilor și celorlalți magistrați, precum și al persoanelor
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
alte drepturi ale magistraților și ale art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, în materia sporului pentru vechime în muncă în cazul judecătorilor, procurorilor și celorlalți magistrați, precum și al persoanelor care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi a României, decizie prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, a decis că "Judecătorii, procurorii
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
persoanelor care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi a României, decizie prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, a decis că "Judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, precum și persoanele care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi a României beneficiau și de sporul pentru vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege". A doua decizie este Decizia nr.
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
precum și a stabilirii competențelor constituționale ale celor două autorități - legiuitoare și judecătorească, Curtea Constituțională constată că: Prin Decizia nr. XXXVI din 7 mai 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, statuând că "Judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, precum și persoanele care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi a României beneficiau și de sporul pentru vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege", a acordat beneficiul sporului de vechime
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000 , aprobată prin Legea nr. 334/2001 ". Așa fiind, pronunțându-se asupra recursurilor în interesul legii întemeiate pe practica neunitară a instanțelor judecătorești cu privire la acordarea unor drepturi salariale ale judecătorilor, procurorilor, celorlalți magistrați, judecătorilor financiari, procurorilor financiari, controlorilor financiari sau personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a limitat la a clarifica înțelesul unor norme juridice sau a câmpului lor de aplicare. Instanța supremă
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
respecte anumite trăsături: claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. Curtea observă că atât dispozițiile legale care au constituit temeiul pronunțării deciziilor de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și întreg cadrul legislativ referitor la drepturile salariale ale judecătorilor, procurorilor, celorlalți magistrați, personalului auxiliar de specialitate, precum și ale persoanelor care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi a României, prin modul deficitar de reglementare și redactare, cauzat în mare măsură de modificările succesive
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
unui act administrativ emis în beneficiul altei persoane, afectează grav libera inițiativă și activitatea economică a unei persoane juridice și înfrâng principiile egalității și al echitabilității procesului. Astfel, la simpla cerere a unui terț și pe calea unei proceduri sumare, magistratul este liber să aprecieze în mod subiectiv sau pe considerente de oportunitate asupra efectelor unui act administrativ emis de o autoritate publică, beneficiarul neavând alt mijloc de apărare decât dovedirea legalității respectivului act. Tribunalul București - Secția a IX-a de
DECIZIE nr. 750 din 12 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) şi ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213170_a_214499]
-
grefierii-șefi ai instanțelor judecătorești sau, după caz, ai parchetelor de pe lângă acestea ori de conducătorii compartimentelor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Articolul 26 Prezentul regulament se aplică și magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalului de specialitate juridică asimilat magistraților din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri. ------------
REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) privind concediile judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213324_a_214653]
-
categorii de personal care nu exercită prerogative de putere publică. Persoanele care ocupă aceste funcții nu au calitatea de funcționar public și li se aplică legislația muncii; ... b) personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul demnitarului; ... c) corpului magistraților; ... d) cadrelor didactice; ... e) persoanelor numite sau alese în funcții de demnitate publică. ... Capitolul II Clasificarea funcțiilor publice. Categorii de funcționari publici Articolul 7 (1) Funcțiile publice se clasifică după cum urmează: ... a) funcții publice generale și funcții publice specifice; ... b
LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind Statutul funcţionarilor publici*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213235_a_214564]
-
unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 19521989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanță Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212636_a_213965]
-
al Magistraturii, adunările generale sunt legal constituite în prezența a cel puțin două treimi din numărul judecătorilor sau, după caz, al procurorilor în funcție, inclusiv cei delegați sau detașați de la alte instanțe sau parchete. ... (2) Adunările generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu și-a depus candidatura pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. ... (3) În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător și procuror votează un număr
LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212855_a_214184]
-
Consiliul Superior al Magistraturii dispune măsurile necesare pentru înlăturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instanțele sau parchetele la care încălcarea legii a avut drept consecință influențarea rezultatului alegerilor. ... Articolul 18 (1) Consiliul Superior al Magistraturii alcătuiește lista finală cuprinzând magistrații aleși potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) și art. 16 alin. (2) și o transmite Biroului permanent al Senatului. ... (2) Înainte de transmiterea listei către Biroul permanent al Senatului, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică și comunică, în termen de
LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212855_a_214184]
-
imunități și validări, pentru a examina dacă au fost respectate dispozițiile legale cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. ... (4) Senatul, în prezența majorității membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, validează lista cuprinzând magistrații aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Refuzul validării nu poate interveni decât în cazul încălcării legii în procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și numai dacă această încălcare a legii are drept consecință influențarea rezultatului alegerilor. Dispozițiile
LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212855_a_214184]
-
flagrantă. ... Articolul 43 Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numește și promovează magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile legii. Secțiunea a 4-a Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul r��spunderii disciplinare a magistraților Articolul 44 (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește, prin secțiile sale, rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004 , republicată. ... (2) Secția pentru judecători are rolul
LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212855_a_214184]
-
de Grefieri. Articolul 69 (1) Paza sediului Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor și valorilor aparținând acestuia, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în acest sediu se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română. ... (2) Magistrații aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii beneficiază de protecție, conform legii, în condițiile prevăzute prin protocolul încheiat între președintele Consiliului Superior al Magistraturii și ministrul administrației și internelor. ... Articolul 70 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de
LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212855_a_214184]
-
lege pentru funcționarii publici, cu excepțiile menționate în prezenta ordonanță de urgență. De asemenea, specialiștii beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, cu modificările și completările ulterioare. ... (3) Constatarea tehnico-științifică efectuată din dispoziția scrisă a procurorului de specialiștii prevăzuți la alin. (1) constituie mijloc de probă, în condițiile legii." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost
DECIZIE nr. 850 din 9 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212945_a_214274]
-
o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau cercetare penală, precum și locul de muncă al acestora. Declarațiile se înregistrează și se depun la dosarul profesional. ... Articolul 6 (1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat magistraților și personalul auxiliar de specialitate sunt obligați să facă o declarație autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politica. ... (2) Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității
LEGE nr. 303 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212854_a_214183]
-
de Casație și Justiție, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menținuți în funcție după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcție, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menținerea în activitate este necesar avizul anul al Consiliului Superior al Magistraturii. ... -------------- Alin. (1) al art. 83 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA
LEGE nr. 303 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212854_a_214183]
-
expirat mandatul pentru care au fost numiți ori, după caz, sunt eliberați din motive neimputabile își păstrează gradul dobândit în ierarhie și pot ocupa o funcție de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și pot reveni pe funcția de magistrat deținută anterior sau pe o alta funcție de judecător ori procuror sau pot opta pentru intrarea în avocatura sau notariat, fără examen. Articolul 103 Judec��torii și procurorii care au, la data intrării în vigoare a prezentei legi, norma de baza
LEGE nr. 303 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212854_a_214183]