15,170 matches
-
de la Cernăuți pînă la Ipotești. La trecerea frontierei, s-a ascuns în dosul unei harabale cu mărfuri. Cînd a ajuns la Ipotești, n-a venit acasă, ci se tot învîrtea pe lîngă un păr cu pere, al lui Nicolai Isăcescu. Maica Fevronia era la noi, tata lipsea de acasă. Părul lui Isăcescu era pe o coastă, drept în fața caselor noastre și la vreo 150-200 metri depărtare. Maica Fevronia văzîndu-l a zis: Ia uite, Ralucă, cum samănă băiatul cela cu Mihai și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ci se tot învîrtea pe lîngă un păr cu pere, al lui Nicolai Isăcescu. Maica Fevronia era la noi, tata lipsea de acasă. Părul lui Isăcescu era pe o coastă, drept în fața caselor noastre și la vreo 150-200 metri depărtare. Maica Fevronia văzîndu-l a zis: Ia uite, Ralucă, cum samănă băiatul cela cu Mihai și atît cît se pomenește cu o babă, care-i zicea în sat baba Prodănoaia, care vine și spune că acel băiat e Mihai și cînd a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și să mă uit de lume, Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud."124 Se știe, de la fratele său, Matei, că basmul Călin Nebunul a fost auzit de poet la Agafton, la o șezătoare de tors lînă, acasă la maica Zenaida 125. Perpessicius fixează vechimea acestui manuscris, cu aproximație, tot în anul 1869126. Iată că nu numai în copilărie, ci și la vîrsta aceea de aproape douăzeci de ani, el încă trăia într-o lume de vrajă a basmelor populare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
peste poate, dar Marguerite nu manifesta nici un interes sexual față de el. Exista și o altă particularitate. Mama Margueritei, Fernande, care a murit la doar câteva zile după nașterea ei, o cunoscuse pe Jeanne pe vremea adolescenței la o școală de maici. Peste mulți ani, nu chiar pe vremea când scria Alexis, i-a devenit clar lui Yourcenar că Fernande și Jeanne poate să fi avut o relație sexuală pe vremea când erau tinere fete între 1927-1928; își închipuia că situația grea
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
potențează sensurile adânci ale cărții: Ghisela, femeia ce mătură smocuri de păr, le clădește pe câmpuri și apoi le spulberă cu porniri de pruncucigașă (Gânduri); fetița cu fluturi, jucând parcă întreaga soartă a umanului într-un inocent, dar teribil Șotron; maica Fevronia, ce-și pictează pe unghii apostolii, încercând în ceas de mister însăși reconstituirea Cinei de Taină (Fevronia). Toate personajele Centurii de castitate mai au amintirea unor crâmpeie de sacralitate, dar cea mai mare încărcătură de synderesis o poartă, cum
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai scânteie/ în oboseală sânii de femeie/ și venele albastre nenoroc.// În el m-am ospătat și am dormit/ pe forma unei inimi: pat și masă/ din oul lui divin în morți se lasă/ până-n străfund sudoarea unui mit.// Chiar Maica mea odată l-a purtat/ pe dulci timpane presimțind un mire/ cu spicele de grâu în răzvrătire/ înstreinându-i sângele curat.// Cine ți-a spus că-i îngerul trimis/ c-un paradis de focuri dezlegate?/ în el sunt nopțile de-amor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pe Dali, din rațiuni evidente. Dar influența exercitată de lumea cuantică este practic ignorată în literatură critică despre Dali. Anumite picturi și mai ales scrierile cu caracter teologic ale lui Dali (cum ar fi, de exemplu, cea consacrată dogmei Adormirii Maicii Domnului, promulgată pe 1 noiembrie 1950) demonstrează limpede că Dali era familiarizat cu mecanica cuantică, al cărei părinte fondator era tocmai Max Planck 23. Proprietățile lumii cuantice au stimulat în mod deosebit imaginarul lui Dali. El era convins că particulele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
înțeles, a angoasei, a rătăcirii, a amărăciunii. Mesajul lui Buddha ne spune că durerea este problema problemelor și ne cere să o privim cu un respect și o emoție infinite. Asta înseamnă că durerea nu ține doar de anesteziști, de maici Tereza, de psihanaliști, de tranchilizante, de rețete acoperite de serviciile sociale; ea reclamă o reformă culturală și civilizațională care să aprofundeze și să revoluționeze sensul a ceea ce creștinismul numea mi-lostenie, iar umanismul numea umanitarism. Trebuie să ne temem fără îndoială
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
acestor fecioare există elemente comune cu imaginea Fecioarei Maria. După cum arată Kim Philips, deși Fecioara Maria a murit la șaizeci sau la șaptezeci și doi de ani, după diferiți autori, ea este înfățișată ca femeie tânără în iconografia reprezentând adormirea și încoronarea Maicii Domnului. Nici o icoană medievală nu o ilustrează bătrână, ci, dimpotrivă, ca o fecioară cu părul lung închis la culoare sau blond, mai tânără uneori decât propriul fiu. Iconografia Fecioarei este în mod clar diferită de modelul real, atât în ceea ce privește vârsta
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
nașterii"; este femeia tânără cu pruncul Iisus sau cu băiatul Iisus în "Madonna cu copilul"; este femeia tânără în doliu din scena "Răstignirii" și este aproape la fel de tânără atunci când este cinstită de Iisus în "Ridicarea la ceruri, Consacrarea și Încoronarea Maicii Domnului". La acestea se adaugă reprezentările interesante ale "Madonnei cu pruncul", ca Madonna Lactans, în vi-ziunea Renașterii italiene și a artei baroce, care au imaginat-o ca femeie cu forme pline, voluptuoase, hrănindu-și copilul la sânul dezgolit 141. Acestea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
omul ajunge la slăbiciune și păcate, scăparea sa este să se roage. Cine vrea se roagă, cine nu, nu este obligat. Dumnezeu vă va da binecuvântare și veți avea mulțumire în viața aceasta. Îi spune să se gândească și la Maica Domnului. Pe urmă se aude o discuție foarte înceată (se pare că bătrâna se roagă). Domnul părinte începe a-l spovedi pe obiectiv spunând că lumea e plină de păcate, iar Dumnezeu e milostiv. Obiectivul vorbește despre condamnarea și suferințele
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
recrutează membri în organizație, în satul B. din com. M. și în orașul P. și conduce pe conducătorul organizației la diferite întâlniri, pe care acesta le avea cu membrii organizației.” Sf. Sinod, 24.03.1949 „Domnule Ministru, Stareța mănăstirii de maici M., jud. R., ne aduce la cunoștință că, pe ziua de 7 martie a.c., a venit în mănăstire o comisie din partea autorităților județene R., însoțită de comandantul postului de milițieni din comuna M., pe nume Popescu, și, după ce a inventariat
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pe ziua de 7 martie a.c., a venit în mănăstire o comisie din partea autorităților județene R., însoțită de comandantul postului de milițieni din comuna M., pe nume Popescu, și, după ce a inventariat toate bunurile din mănăstire, a pus în vedere maicilor că trebuie să plece de acolo, desființându-se această mănăstire. După aceea, administratoarea fostei moșii, cu doi țărani din sat, însoțiți de același șef de milițieni Popescu a venit și a luat o căruță din fânul mănăstirii, fără nici o formă
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
tot numai prin lege s-ar desființa dacă ar fi cazul, ceea ce nu este. Averea ei, care formează și vatra mănăstirească, constă dintr-un parc de circa 30 ha, donat de Ecaterina Șerban Cantacuzino Episcopiei Romanului, pentru așezarea mănăstirească de maici, cu obligația ca biserica mănăstirii să servească și pentru locuitorii satului M. Din această suprafață de 30 ha numai un hectar și jumătate se poate cultiva cu zarzavaturi. Restul este pădure și livezi. Deci nu este un teren agricol. Donația
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
în protopopiatul din Sibiu, nu însă în parohia Sibiu. Pretutindeni a fost primit de credincioșii săi cu mare însuflețire. A fost foarte activ, ținând zilnic câte 3-4 predici. [...] Episcopul M. își desfășoară vizitele sale canonice în spiritul și sub ocrotirea Maicii Domnului. Împarte și icoane, și rugăciuni ca aceea pe care o alăturăm în anexă. [...] Cuvântul lui de ordine este: să se facă cât mai multe rugăciuni bisericești cu credincioșii. Declară că este pregătit sufletește pentru orice, chiar să fie arestat
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Dalbul de pribeag), zeițelor destinului (Zorile), soțului sau soției postume (bradul, sulița, steagul de înmormântare), substitutelor mortului (stâlpul funerar), adăposturilor postume (sicriul, mormântul, cimitirul, pământul), zeiței morții în ipostaza de pasăre de pradă (gaia, carboaica) și antropomorfă (Zâna bătrână, Moartea, Maica Precista, Maica Irodia), ghizilor providențiali (lupul, vulpea, vidra), vameșilor binevoitori, personajelor psihopompe și, în final, rudelor mortului din lumea de dincolo. Ca dovadă a vechimii lor, în cântecele funerare (Zori, Brad, Cântecul cel Mare, Cântec de priveghi) din "cartea românească
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pribeag), zeițelor destinului (Zorile), soțului sau soției postume (bradul, sulița, steagul de înmormântare), substitutelor mortului (stâlpul funerar), adăposturilor postume (sicriul, mormântul, cimitirul, pământul), zeiței morții în ipostaza de pasăre de pradă (gaia, carboaica) și antropomorfă (Zâna bătrână, Moartea, Maica Precista, Maica Irodia), ghizilor providențiali (lupul, vulpea, vidra), vameșilor binevoitori, personajelor psihopompe și, în final, rudelor mortului din lumea de dincolo. Ca dovadă a vechimii lor, în cântecele funerare (Zori, Brad, Cântecul cel Mare, Cântec de priveghi) din "cartea românească a morților
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
tuturor personificărilor naturii cu chip de om, pom, plantă, animal, pasăre, reptilă. Cele mai însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței noului-născut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase în mentalitatea populară prin expresiile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
provine dintr-un fir de piper care a sărit jos de pe masă sau din alt loc, pe când nevasta mătura sau deretica prin casă și nu peste mult timp, naște un băiețel, Piper sau Pipăruș. Iar bietul Piper sau Pipăruș, nevoind maica să-i spuie, când o întreabă: de a avut surori au ba, sau cum se numește mireasa pe care i-a fost promis-o înainte de a se naște, amăgește pe maică-sa ca să-i deie de supt pe sub talpa casei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Piper sau Pipăruș. Iar bietul Piper sau Pipăruș, nevoind maica să-i spuie, când o întreabă: de a avut surori au ba, sau cum se numește mireasa pe care i-a fost promis-o înainte de a se naște, amăgește pe maică-sa ca să-i deie de supt pe sub talpa casei, ori, de nu, îndată se îmbolnăvește și moare ... Pipăruș atâta a dorit, lasă puțin talpa pe ea și-o întreabă din nou, și dacă nici de astă dată nu voiește maica
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
maică-sa ca să-i deie de supt pe sub talpa casei, ori, de nu, îndată se îmbolnăvește și moare ... Pipăruș atâta a dorit, lasă puțin talpa pe ea și-o întreabă din nou, și dacă nici de astă dată nu voiește maica să-i spuie ceea ce voiește el să știe, lasă talpa casei și mai tare peste ea, până ce maica sa, de durere mare, îi spune din fir în păr tot ce a dorit să știe. În urmă, după ce i s-au
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Pipăruș atâta a dorit, lasă puțin talpa pe ea și-o întreabă din nou, și dacă nici de astă dată nu voiește maica să-i spuie ceea ce voiește el să știe, lasă talpa casei și mai tare peste ea, până ce maica sa, de durere mare, îi spune din fir în păr tot ce a dorit să știe. În urmă, după ce i s-au spus acum toate de-amăruntul, se pornește în lumea largă și nu se lasă până ce n-o află
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dorit să știe. În urmă, după ce i s-au spus acum toate de-amăruntul, se pornește în lumea largă și nu se lasă până ce n-o află și și-o ieie de soție pe fata ce i-a promis-o maica sa înainte de a se naște [ ... ]. " Un caz deosebit este relatat într-o narațiune sugestivă: Poveste cu-mpăratu care n-avea copii [Canciovici]. Rămas fără nici un copil, împăratul ale cărui trei fete au fost răpite de zmei chiar în ziua nunții lor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vieții copilului. Astfel, "se pomeni împărăteasa că prunca-i plânge în pântece..., iar împăratul se înghesui cu urări care mai de care, însă copilul tot nu tăcea. Și nu știu cum se făcu că, ieșindu-și din minți, împărăteasa zise: "Taci cu maica, năștear-ai de fată mare. Și minune! Copila tăcu și se născu." [Craivasân, fiul vacii, Chivu]. În Șarpele moșului [Stăncescu], moșul găsește într-o peșteră un șarpe cu cap de om. El mărturisește că e fecior de împărat vrăjit și că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
băut simțind că a rămas gravidă. Simbol al durerii, comparată cu mărgăritaru 1 sau cu picăturile de chihlimbar, lacrima este identificată "cu apele cerești, cu picăturile de rouă sau cu picăturile de ploaie. Legendele românești vorbesc despre lacrima fecundantă a Maicii Domnului; căzând pe pământ, ea se transformă în perlă sau în floare [...]". Un caz special de naștere apare în basmul Fata moșului [Ioniță]. Un moș și o babă, care nu au avut copii niciodată, au auzit că undeva, departe, există
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]