15,199 matches
-
cărui traducere a fost publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. II), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori. Teama de a fi îngropat de viu a fost profund înrădăcinată în cultura occidentală din secolul al XIX-lea, iar
Îngropat de viu (povestire) () [Corola-website/Science/325704_a_327033]
-
de Amontillado” în vol. "Scrieri alese" (vol. II), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Liviu Cotrău (publicată sub titlul „Butoiul de Amontillado” în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori) și de Gabriel Mălăescu (publicată sub titlul „Butoiul de Amontillado” în volumul "Butoiul de Amontillado", editat în 2014 de Editura
Balerca de Amontillado () [Corola-website/Science/325714_a_327043]
-
este o crimă, „Balerca de Amontillado” nu este o poveste de identificare a criminalului precum „Crimele din Rue Morgue” sau „Scrisoarea furată”; nu există nici o investigație a crimei lui Montresor, iar criminalul însuși explică modul în care a comis crima. Misterul din „Balerca de Amontillado” constă în motivul lui Montresor pentru crimă. Fără prezența unui detectiv în povestire, cititorul este cel care trebuie să rezolve misterul. Montresor nu precizează nicăieri motivul său dincolo de „nenumăratele nedreptăți” vagi și „când a trecut la
Balerca de Amontillado () [Corola-website/Science/325714_a_327043]
-
investigație a crimei lui Montresor, iar criminalul însuși explică modul în care a comis crima. Misterul din „Balerca de Amontillado” constă în motivul lui Montresor pentru crimă. Fără prezența unui detectiv în povestire, cititorul este cel care trebuie să rezolve misterul. Montresor nu precizează nicăieri motivul său dincolo de „nenumăratele nedreptăți” vagi și „când a trecut la insulte”, la care se referă. Este furnizat un oarecare context, inclusiv observația lui Montresor că familia lui a fost odată mare (dar nu mai este
Balerca de Amontillado () [Corola-website/Science/325714_a_327043]
-
la sud, și chiar mai departe spre sud la Long Island. În cele din urmă, în 1960, norvegianul a avut parte de succesul mult așteptat. Sunt aceste săpături, urme ale așezării lui Leif Eriksson din jurul anului 1003, rămâne încă un mister. Coloniștii francezi care au ajuns în teritoriul viitorului Quebec, au fost surprinși să afle de la irochezi, despre existența unui regat misterios, "Regatul din Saguenay", unde se presupunea că locuiau oameni cu pielea albă și părul blond, care aveau mult aur
L'Anse aux Meadows () [Corola-website/Science/325753_a_327082]
-
realizată de Ion Vinea și publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. II), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată de mai multe ori. Povestirea a fost tradusă apoi de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori. Profesoara Zoe Dumitrescu-Bușulenga scria că această povestire conține "„o nuanță de critică socială sau morală, o undă de etică și
Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană () [Corola-website/Science/325791_a_327120]
-
cuvântul pistol, această referință este considerată a fi la originea popularei expresii. La emisiunea americană de televiziune Jeopardy!, indiciul Final Jeopardy de la 19 noiembrie 2007 conținea o trimitere la acest pasaj. Această povestire cu Sherlock Holmes are multe paralele cu Misterul din Valea Boscombe. În ambele povestiri, unul dintre personajele principale este un om bogat, cu o inimă bună, dar cu un trecut infracțional ascuns, care este șantajat de cineva pe care l-a cruțat în timpul activității sale infracționale și pe
Vasul „Gloria Scott” () [Corola-website/Science/325073_a_326402]
-
chemat imediat poliția. Inspectorul Lestrade a arestat-o pe Flora Millar, care fusese văzută ulterior plimbându-se la braț cu doamna St. Simon în Hyde Park. La finalul întrevederii cu lordul, Sherlock Holmes i-a spus acestuia că a rezolvat misterul dispariției și că mai are doar câteva detalii de clarificat înainte de a expune desfășurarea faptelor. Detectivul îi spune lui Watson că a rezolvat misterul dispariției, bazându-se pe câteva cazuri anterioare de dispariții similare. La scurtă vreme, în apartamentul lui
Aventura burlacului nobil () [Corola-website/Science/325124_a_326453]
-
Hyde Park. La finalul întrevederii cu lordul, Sherlock Holmes i-a spus acestuia că a rezolvat misterul dispariției și că mai are doar câteva detalii de clarificat înainte de a expune desfășurarea faptelor. Detectivul îi spune lui Watson că a rezolvat misterul dispariției, bazându-se pe câteva cazuri anterioare de dispariții similare. La scurtă vreme, în apartamentul lui Holmes sosește inspectorul Lestrade care îi aduce informația că găsise în lacul Serpentine o rochie de mireasă din mătase, o pereche de pantofi albi
Aventura burlacului nobil () [Corola-website/Science/325124_a_326453]
-
(în ) este un film britanico-american de acțiune și mister din 2011, regizat de Guy Ritchie și produs de Joel Silver, Lionel Wigram, Susan Downey și Dan Lin. El este o continuare a filmului Sherlock Holmes din 2009, bazat pe personajul cu același nume creat de Sir Arthur Conan Doyle
Sherlock Holmes: Jocul umbrelor () [Corola-website/Science/325125_a_326454]
-
Piso, socrul lui Iulius Cezar. Orașul antic ("„Palaeopoli”") era situat pe țărmul de nord al insulei, unde astăzi încă se găsesc importante ruine (zidurile au fost constuite în stilul masiv Ciclopic). Sanctuarul Marilor Zei, unde aveau loc ritualuri misterioase, asemănătoare Misterele din Eleusis, se află în aceași zonă nordică a insulei. Samothraki a fost locuită întâi de către pelasgi, apoi de către carieni și abia ulterior de către traci. Deși Strabo a contrazis această teorie, se crede că la sfârșitul secolului al VIII-lea
Samothraki () [Corola-website/Science/325155_a_326484]
-
înălțimea lui McLaren este de aproximativ 5,60 picioare (1,65 m), fiind mai înalt decât Ras, dar mai scund decât Gilchrist, care este foarte înalt, fiind un atlet și săritor în lungime. Holmes a dedus o mare parte din mister. În dimineața următoare, ziua examenului, Holmes îl surprinde pe Watson arătându-i o a treia piramidă de noroi, identică cu celelalte două, pe care o găsise în incursiunea făcută în zorii zilei. El îi spune că știe totul. Cei doi
Cei trei studenți () [Corola-website/Science/325196_a_326525]
-
semnificative, aceasta devine un mijloc de caracterizare indirectă și de conturare a caracterelor. Titlul inițial al operei "Părinții Otiliei" reprezintă motivul balzacian al paternității, o aluzie la felul în care fiecare personaj determină soarta acesteia. Schimbarea titlului mută accentul pe misterul comportamentului ei. Conflictul e determinat de încercările membrilor clanului Tulea de a pune mâna pe averea lui Costache Giurgiuveanu. Finalul cărții este închis, urmat de un epilog. Simetria acestuia cu începutul se realizează prin descrierea străzii și a casei lui
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
(1985) (denumire originală Young Sherlock Holmes, denumit și Young Sherlock Holmes and the Pyramid of Fear) este un film de aventură/mister regizat de Barry Levinson, produs de Steven Spielberg. Scenariul este realizat de Chris Columbus pe baza personajelor create de scriitorul Sir Arthur Conan Doyle. Filmul prezintă peripețiile tânărului Sherlock Holmes și ale lui John Watson care se întâlnesc pentru a
Tânărul Sherlock Holmes și Piramida Fricii () [Corola-website/Science/325255_a_326584]
-
Barry Levinson, produs de Steven Spielberg. Scenariul este realizat de Chris Columbus pe baza personajelor create de scriitorul Sir Arthur Conan Doyle. Filmul prezintă peripețiile tânărului Sherlock Holmes și ale lui John Watson care se întâlnesc pentru a rezolva împreună misterele dintr-un internat. Adolescenții Sherlock Holmes (Nicholas Rowe) și John Watson (Alan Cox) se întâlnesc și devin cei mai buni prieteni în timp ce sunt studenți ai prestigioasei Academii Brompton din Londra. Watson face cunoștință cu mentorul lui Holmes, Rupert T. Waxflatter
Tânărul Sherlock Holmes și Piramida Fricii () [Corola-website/Science/325255_a_326584]
-
s-a rupt de zei, devenind un strigoi condamnat să rătăcească pe pământ după moarte. Castelul Porifors este atacat de forțele roknari conduse de prințul Sordso și de mama lui, prințesa Joen, cea mai mică fiică a Generalului de Aur. Misterul demonilor care se răspândesc în Chalion și Ibra în ultima vreme este astfel elucidat: Joen a ajuns sub stăpânirea unui demon extrem de puternic, pe care ruperea blestemului Chalionului l-a eliberat. Cu ajutorul lui, prințesa-mamă și-a creat o rețea de
Paladinul sufletelor () [Corola-website/Science/325300_a_326629]
-
unei corăbii cu literele "LS" inscripționate pe ea. Această povestire narează unul dintre puținele eșecuri ale lui Sherlock Holmes, care a fost incapabil să-și protejeze clientul. În plus, autorii crimelor nu au fost prinși și pedepsiți, în ciuda faptului că misterul a fost elucidat. În "Cei cinci sâmburi de portocală" există câteva neconcordanțe cu privire la date. În paragrafele 2 și 3 se specifică faptul că acțiunea din povestire se petrece în septembrie 1887, într-o perioadă când soția lui Watson era în
Cei cinci sâmburi de portocală () [Corola-website/Science/325328_a_326657]
-
poștă o cutie de carton în care se aflau două urechi omenești retezate și puse în sare grunjoasă. Inspectorul Lestrade de la Scotland Yard, neobosit, dar lipsit de imaginație, îl contactează pe Sherlock Holmes pentru a-l ajuta să rezolve acest mister straniu. Susan Cushing este șocată de acest cadou anonim și nu înțelege cine a putut să-i trimită aceasta și din ce motiv. Ea bănuiește că ar fi vorba de o farsă organizată de trei studenți la medicină, care i-
Aventura cutiei de carton () [Corola-website/Science/324519_a_325848]
-
transfer continuă să apară. Acest pasaj de la început îl dezvăluie pe dr. Watson a fi un admirator pasionat al lui Henry Ward Beecher, al cărui portret îl păstrează la el acasă. Pasajul pare să aibă puțin de-a face cu misterul, fiind destinat în principal pentru a-i permite lui Holmes să atingă un nou vârf al puterilor sale deductive, el citind practic gândurile lui Watson. Cu toate acestea, ar putea fi considerat o aluzie adusă de Doyle unui cititor atent
Aventura cutiei de carton () [Corola-website/Science/324519_a_325848]
-
prenumelui lui Lestrade ca fiind G. Lestrade este descris ca "un bărbat slab, ca un dihor, cu o privire ascunsă și vicleană" în "Un studiu în roșu" și "un bărbat slab cu o față de șobolan și cu ochi negri" în "Misterul din Valea Boscombe". H. Paul Jeffers a rezumat personajul în următoarele cuvinte: "El este cel mai faimos detectiv care a pășit vreodată pe coridoarele Scotland Yard-ului, dar a existat doar în imaginația fertilă a unui scriitor. El a fost
Inspectorul Lestrade () [Corola-website/Science/324580_a_325909]
-
crimelor, tenacitatea și determinarea sa l-au propulsat în cele mai înalte grade din forțele de poliție. Natura sa convențională îl face să dobândească o frustrare în creștere cu privire la metodele lui Holmes, devenind "indiferent și disprețuitor" față de explorarea detectivului în "Misterul din Valea Boscombe". În "Misterul din Valea Boscombe" și "Constructorul din Norwood", el precizează că este "un om practic" renunțând să urmărească acțiunile aparent neînsemnate ale lui Holmes. Cu toate acestea, aprecierea lui Lestrade față de metodele lui Holmes crește - probabil
Inspectorul Lestrade () [Corola-website/Science/324580_a_325909]
-
l-au propulsat în cele mai înalte grade din forțele de poliție. Natura sa convențională îl face să dobândească o frustrare în creștere cu privire la metodele lui Holmes, devenind "indiferent și disprețuitor" față de explorarea detectivului în "Misterul din Valea Boscombe". În "Misterul din Valea Boscombe" și "Constructorul din Norwood", el precizează că este "un om practic" renunțând să urmărească acțiunile aparent neînsemnate ale lui Holmes. Cu toate acestea, aprecierea lui Lestrade față de metodele lui Holmes crește - probabil ca urmare a faptului că
Inspectorul Lestrade () [Corola-website/Science/324580_a_325909]
-
polițist englez, Conan Doyle a vrut să spună probabil că Lestrade îndeplinea și sarcini private pentru Sherlock Holmes. Lestrade este, de asemenea, neobișnuit prin faptul că are un picior stâng cu călcătura înăuntru, Holmes remarcând ușurința în urmărirea lui în "Misterul din Valea Boscombe": "Piciorul ăla stâng al dumitale cu călcătura înăuntru e peste tot." Examinarea fizică pentru un ofițer de poliție trebuie să fi ignorat această răsucire sau s-a introdus mai târziu, după ce Lestrade a intrat în poliție. Dr.
Inspectorul Lestrade () [Corola-website/Science/324580_a_325909]
-
i-a scris lui Lyell lăudându-l pentru "Principiile Geologiei", o carte care, după părerea lui, va aduce „o totală revoluție în domeniu, modificând în întregime punctul de vedere după care va fi studiat”, deschizând calea către îndrăznețe speculații despre „misterul misterelor, înlocuirea speciilor dispărute de către altele.” Herschel însuși credea că extincțiile catastrofale urmate de reapariții erau „o concepție inadecvată asupra Creatorului”, și prin analogie cu alte cauze intermediare, „apariția de noi specii, dacă va ajunge să fie cunoscută de noi
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
a scris lui Lyell lăudându-l pentru "Principiile Geologiei", o carte care, după părerea lui, va aduce „o totală revoluție în domeniu, modificând în întregime punctul de vedere după care va fi studiat”, deschizând calea către îndrăznețe speculații despre „misterul misterelor, înlocuirea speciilor dispărute de către altele.” Herschel însuși credea că extincțiile catastrofale urmate de reapariții erau „o concepție inadecvată asupra Creatorului”, și prin analogie cu alte cauze intermediare, „apariția de noi specii, dacă va ajunge să fie cunoscută de noi, va
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]