14,853 matches
-
intelectuali - istoricul Bronis³aw Geremek, avocatul catolic Tadeusz Mazowiecki - pentru a-i ajuta pe muncitori să negocieze, iar greviștii Înșiși insistau să fie reprezentați de purtătorii lor de cuvânt, În special de Wa³êsa, care devenea tot mai important. Regimul a fost nevoit să cedeze. Pe 1 septembrie, poliția a eliberat toate persoanele reținute; două săptămâni mai târziu, Consiliul de Stat polonez a satisfăcut oficial principala solicitare a greviștilor: dreptul de a constitui și Înregistra legal sindicate libere. În opt săptămâni, grevele neoficiale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
propria supraviețuire: În lumea În care crescuseră Brejnev, Andropov și Cernenko, să mori În patul tău era deja o mare realizare. Cei care i-au urmat În funcții erau oameni mai tineri, cu instincte la fel de autoritare, dar care au fost nevoiți să atace corupția, stagnarea și ineficiența care infestau sistemul sovietic de la un capăt la altul. Succesorul lui Cernenko, promovat În funcția de secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice pe 11 martie 1985, era Mihail Sergheevici Gorbaciov. Născut În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
atât de grosolan, Încât a stârnit proteste naționale din partea preoților, grupărilor ecologiste și chiar a unor critici din interiorul partidului. Biroul Politic le-a ignorat cu tenacitate. Însă acum, pentru prima dată, est-germanii aveau posibilitatea să aleagă. Nu mai erau nevoiți să accepte statu-quo-ul, să riște arestul sau să Încerce o evadare primejdioasă spre Vest. Pe 2 mai 1989, În cadrul procesului de relaxare a controlului asupra libertății de mișcare și expresie În Ungaria, autoritățile din Budapesta au eliminat gardul electrificat ce
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
consumului intern. Spre deosebire de diriguitorii comuniști din alte părți, care Împrumutau fără reținere de peste hotare pentru a-și mitui supușii cu rafturi bine garnisite În magazine, Conducătorul român s-a apucat să exporte orice articol de producție internă disponibil. Românii erau nevoiți să folosească becuri de 40 W (atunci când aveau curent electric) pentru ca energia electrică să poată fi exportată În Italia și Germania. Carnea, zahărul, făina, untul, ouăle și multe altele erau strict raționalizate. Pentru a spori productivitatea, s-au introdus norme
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Între timp de la Timișoara la București, Ceaușescu și-a Întrerupt vizita oficială În Iran. Pe 21 decembrie, el a apărut la balconul sediului central al partidului cu intenția de a denunța Într-o cuvântare „minoritatea” de „huligani”, dar a fost nevoit să renunțe la discurs, șocat și amuțit de huiduielile mulțimii. A doua zi, după Încă o tentativă nereușită de a se adresa mulțimii adunate În fața sediului partidului, Ceaușescu și soția sa au fugit cu un elicopter de pe acoperișul clădirii. În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu toți au sărit În sus de bucurie la vestea unificării -, Kohl a ales să nu perceapă taxe. Pentru a face față noilor și masivelor ei angajamente, Republica Federală - care până atunci Înregistra surplusuri substanțiale de cont curent - a fost nevoită să accepte deficitul. Bundesbank, Îngrozită de impactul inflaționist al unei asemenea politici, a mărit constant rata dobânzilor Începând cu 1991, chiar În momentul În care marca germană lua definitiv calea viitoarei monede europene. Efectul năucitor al acestor dobânzi - șomaj crescut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acestor dobânzi - șomaj crescut și dezvoltare economică mai lentă - avea să se facă simțit nu numai În Germania, ci În toate țările Sistemului Monetar European. De fapt, Helmut Kohl a exportat costurile unificării, iar partenerii europeni ai Germaniei au fost nevoiți să Împartă povara. Concesiile lui Mihail Gorbaciov față de Germania i-au diminuat, fără Îndoială, prestigiul pe plan intern - el Însuși Îl avertizase pe James Baker că o Germanie unită și membră NATO putea Însemna „sfârșitul perestroikăi”. Pierderea celorlalte state-satelit europene
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de autoritate și a instituit „starea de urgență” pe șase luni. Dar, deși Gorbaciov era neajutorat, practic prizonier În vila sa de la Marea Neagră, În sudul extrem al Crimeei, complotiștii nu o duceau nici ei mai bine. Simplul fapt că fuseseră nevoiți să declare starea de urgență și să anunțe instituirea legii marțiale doar pentru a Înlocui un lider comunist cu altul demonstra cât de mult se destrămaseră structurile tradiționale ale Uniunii Sovietice. Complotiștii nu aveau nici sprijinul unanim al propriilor agenții
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
adversari ai schimbării, care Încercau stângaci să dea timpul țării cu 30 de ani Înapoi. Înainte, când astfel de oameni complotau la Kremlin, ei nu erau personalități publice și se afișau doar ocazional la ceremoniile publice. Acum, au fost Însă nevoiți să apară În presa audiovizuală pentru a-și justifica acțiunile - iar publicul a avut ocazia să observe Îndeaproape fizionomia socialismului oficial decăzut. Boris Elțîn nu putea rata ocazia. Prestigiul lui crescuse și mai mult după o Întâlnire personală cu George
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Patru luni mai târziu, când s-a pus din nou problema, Ministerul francez al Afacerilor Externe a pretins că deja era „prea târziu” pentru o intervenție străină... Parisul a continuat să fie necooperant chiar și după ce forțele internaționale au fost nevoite să se implice În regiune: generalul francez Bernard Janvier, comandantul Forței de Protecție ONU În Bosnia, a interzis personal atacurile aeriene Împotriva sârbilor bosniaci la Srebrenica 12. Iar guvernul olandez s-a opus prin veto oricărui atac NATO asupra sârbilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a autorizat și a orchestrat atacul susținut asupra populației albaneze din Iugoslavia ce a provocat războiul din Kosovo. Măsurile luate de Belgrad au fost dezastruoase pentru sârbii de pretutindeni. Ei și-au pierdut teritoriile din regiunea croată Krajina; au fost nevoiți să accepte o Bosnie independentă și să renunțe la planul de a decupa din ea un stat sârb suveran; au fost Învinși În Kosovo, iar majoritatea populației sârbe a părăsit regiunea, temându-se (pe bună dreptate) de răzbunarea albanezilor; iar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Comisia Europeană, „aici nimeni nu se gândește serios la extindere”. și totuși, extinderea era pe ordinea de zi. Conform propriilor reguli, UE nu putea refuza unui stat dreptul de a-și depune candidatura. Prin urmare, Comisia Europeană a fost nevoită să accepte dosare de la Ungaria și Polonia În 1994, de la România, Slovacia, Letonia, Estonia, Lituania și Bulgaria În 1995, iar de la Slovenia și Republica Cehă În 1996. Cele zece țări foste comuniste se alăturau astfel Maltei și Ciprului, care Își
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În sondajul făcut cu câteva luni Înainte, doar puțin peste jumătate din electoratul polonez considera că Uniunea Europeană este „un lucru bun”. și totuși, una peste alta, Uniunea Europeană este un lucru bun. Piața unică are avantaje economice reale, cum au fost nevoiți să admită chiar și cei mai zeloși eurosceptici din Marea Britanie, mai ales după ce s-a stins pasiunea „armonizării” care a marcat mandatul lui Jacques Delors ca președinte al Comisiei Europene. Libertatea de a călători, a munci și a studia oriunde
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
crusta de tăcere publică. Paradoxal, primul a căzut Partidul Socialist Italian, sub impactul scandalului tangentopoli („orașul mitei”) din 1992, declanșat de investigațiile privind administrarea orașului Milano. Partidul a căzut În dizgrație, iar liderul său, fostul premier Bettino Craxi, a fost nevoit să se exileze pe celălalt țărm al Mediteranei, În Tunisia. Dar afacerile socialiștilor erau legate inextricabil de cele ale creștin-democraților, vechii lor parteneri de coaliție. A urmat un val de arestări și acuzații care au discreditat și mai mult ambele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
decât să constate perplecși ciudata juxtapunere a disprețului și neîncrederii englezilor față de instituțiile și ambițiile „Europei” și a dorinței naționale de a-și petrece timpul liber și a cheltui banii acolo. Secretul este că britanicii - ca și irlandezii - nu erau nevoiți să Învețe limbi străine. Ei vorbeau deja engleza. În tot restul Europei, competența lingvistică (așa cum remarcam mai devreme) devenea cu rapiditate criteriul principal de diferențiere, indicând statutul social personal și puterea culturală colectivă. În țările mici ca Danemarca sau Olanda
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
merg În Europa”. Cu toate acestea, Rusia fusese efectiv o forță În Europa timp de trei sute de ani, iar această moștenire s-a menținut. Oameni de afaceri ruși Încercau să preia bănci letone. Un președinte lituanian, Rolandas Paksas, a fost nevoit să demisioneze În urma suspiciunilor că are legături strânse cu Mafia rusă. Moscova a păstrat enclava baltică din jurul Kaliningradului și a pretins În continuare dreptul de tranzit liber (prin Lituania) pentru traficul de mărfuri și pentru trupele militare, ca și dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și de a se alinia cu partenerii din Uniunea Europeană, președintele polonez Kwaœniewski a recunoscut oficial suferințele evreilor din Polonia În timpul războiului, inclusiv cele provocate de polonezi. Pentru a facilita intrarea țării sale În UE, chiar și Ion Iliescu a fost nevoit să recunoască spre sfârșitul mandatului ceea ce el și colegii lui negaseră mult timp cu Înverșunare: că România a avut și ea un rol În exterminarea evreilor din Europa... Bineînțeles, există și alte criterii pentru deplina integrare În marea familie europeană
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vină asupra „câtorva” naziști. Însă nu puteau ocoli responsabilitatea atribuindu-le pur și simplu altora genocidul. Chiar Adenauer, care În public se limitase la manifestări de simpatie pentru „victimele” evreiești fără a-i numi vreodată pe călăii lor, a fost nevoit să semneze un tratat cu Israelul privind plata reparațiilor. Iar dacă amintirile lui Primo Levi nu i-au interesat nici pe britanici, nici pe francezi și nici măcar pe compatrioții lui italieni, Jurnalul Annei Franck (un document mult mai accesibil, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
timpul sub care trăim e sfâșiat de bezne cu dibăcie manevrate de cei ce ne vor pieirea. Legionarului i se face o mare nedreptate, dar va veni timpul, și nu-i departe, când afurisiții și nedemnii noștri ponegritori vor fi nevoiți să recunoască cât rău au făcut nu numai legionarului și Mișcării Legionare, ci însuși neamului românesc. Vitejia și dăruirea legionarului au fost scut pentru Biserică și Neam. Unii, vitejia și dăruirea legionarului, le-au considerat râvnire de măriri fiindcă ei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sau există doar cititori cu reacții diferite?* 17 Pe de altă parte, se pune întrebarea: trebuie orice artă să fie cathartică ? Acestea sunt probleme care vor îi tratate la capitolele "Literatura și psihologia" și "Literatura și societatea"; dar am fost nevoiți să le ridicăm de pe acum, în mod preliminar. În concluzie : problema funcției literaturii are o îndelungată istorie - în lumea apuseană, de la Platon până în prezent. Ba nu este o problemă ridicată instinctiv de poeți sau de cei cărora le place poezia
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
directorului Bibliotecii Academiei, Ion Bianu, pe aceeași temă, dorind să se asigure de conservarea și expunerea în bune condiții a lucrării, făcând apel și la prietenul său, sculptorul Storck: "Fiindcă potretul era încă ud când l-am expediat, am fost nevoit să-l rog pe prietenul meu Storck să asiste la despachetarea lui pentru a-l vernisa"407. Și o informație importantă: Loghi solicită, diplomatic, o fasciculă din Bibliografia românească veche, apărută sub coordonarea lui Ion Bianu, fasciculă privitoare la iconografia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
progres. Deasemenea, este necesară stimularea capacităților creatoare și a inventivității pentru ca organizația să atingă standardele consumatorului și, În cele din urmă, să acționeze pârghiile adecvate pentru a deveni un creator, un generator de tendințe În rândul populației țintă. Organizațiile sunt nevoite, astfel, să realizeze studii de piață, sondaje de opinie, să fie receptive la „vocea” consumatorului, să cunoască influențele culturale și sociale ale spațiului În care performează și să acționeze resorturile psihologice potrivite pentru a câștiga Încrederea și recunoașterea publică. Provocările
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sau adepții muzicii hip hop care fac cunoscute dificultățile afirmării sociale determinate de sărăcie și subcultură. În societatea contemporană vestimentația capătă accente din ce În ce mai originale și inedite. Industria de textile și confecții se adresează unei societăți diverse, flexibile, chiar turbulente fiind nevoită să genereze satisfacția consumatorului Între cei doi poli: al sărăciei și al excentricității. Firmele trebuie să-și dezvolte capacitatea de a folosi oportunități tehnice și economice, de a se extinde pe direcția e-bussiness și ecommerce și de a construi și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
modificarea continuă a nivelului de consum al unei familii datorită aspirațiilor acesteia, care au un caracter dinamic și adesea ireversibil. Axioma plasticității comportamentului - reflectă flexibilitatea sistemului nevoilor, dar și a mijloacelor de satisfacere a lor, Întrucât societatea nu “inventează” doar nevoi ci și noi modalități concrete de a satisface și nevoi vechi. Axioma “normării” - precizează rolul important al sistemului de valori și norme ale grupului de apartenență și de referință asupra standardului de consum, exprimând apartenența individului la o cultură sau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
expansiunea nevoilor de cumpărare și consum, dar cu noi semnificații individuale și colective. Acest nou consumator frecventează acum uriașe centre comerciale, solicită mărci mondiale, revendică etichete ce atestă calitatea, navighează pe internet, consumă produse ecologice etc. Industriile și serviciile sunt nevoite să mobilizeze strategii de personalizare a produselor și a prețurilor, să conceapă politici de diferențiere și de segmentare, să alimenteze din ce În ce mai consistent frenezia cererii, să producă mereu mai mult, cu aport de nou și original. Criza este trăită la nivelul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]