15,863 matches
-
clasa I, "dînd o înaltă apreciere contribuției aduse de cetățenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate și progres social și la înfăptuirea politicii partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră." După 1945 Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. În 1974, autoritățile comuniste schimbă numele orașului în Cluj-Napoca. După revoluție, timp de 12 ani primar a fost politicianul de dreapta Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
a societății românești promovată de guvernul legionar a fost aplicată în Justiție, Poliție, Jandarmerie și în Armată. „Eliminarea dintre comandanți a elementelor evreiești și minoritare va trebui să întărească ideea legionară a elementului românesc la datorie și la jertfă pentru patrie, ca primă condițiune a coeziunii și tăriei naționale și odată cu ei și a Armatei”, anunța „Cuvântul - Ziar al Mișcării Legionare” în ianuarie 1941. În acest fel, au fost îndepărtați abuziv din instituție pe motiv de „incapacitate morală” 56 de ofițeri
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
puterea armamentului lor. 12/. Executarea cu succes a misiunilor diferite ce ele revin, impune Trupelor de Securitate și fiecărui militar în parte: a/. Să aibă o înaltă conștiință politică și devotament pentru cauza Partidului Mincitoresc Român, față de Guvern și de Patrie; b/. Să fie gata în permanență de a intra în luptă, să aibă o dezvoltată ură de clasă și o voință nestrămutată de a nimici dușmanul prin luptă, necruțându-și nici viața; c/. Să aibă o vigilență ascuțită și veșnic
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
politică a acțiunilor de luptă ale Trupelor de Securitate 177/. Asigurarea politică în acțiunile Trupelor de Securitate este condiția de bază pentru obținerea succesului. Trupele de Securitate bine educate, având formată o înaltă conștiință politică și un adânc devotament față de Patrie și cauza poporului muncitor, pot și trebuie să-și îndeplinească misiunile, cu bune rezultate. 178/. În munca politică de pregătire și sprijin a acțiunilor, locțiitorul politic este primul ajutor al comandantului și răspunde în egală măsură cu acesta de calitatea
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
îndrumeze toate forțele politice, pentru o continuă sprijinire pe linie politică a operațiunilor. 183/. Munca politică în asigurarea acțiunii unui element trebuie să aibă ca rezultat: - să dezvolte în fiecare militar o înaltă conștiință politică a îndeplinirii datoriei, pentru apărarea Patriei din toate puterile sale; - să-i mărească ura față de dușmanul Patriei și al poporului muncitor (...) Transformarea societății românești, inaugurată prin Revoluția din Decembrie 1989 și reașezarea instituțiilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
a operațiunilor. 183/. Munca politică în asigurarea acțiunii unui element trebuie să aibă ca rezultat: - să dezvolte în fiecare militar o înaltă conștiință politică a îndeplinirii datoriei, pentru apărarea Patriei din toate puterile sale; - să-i mărească ura față de dușmanul Patriei și al poporului muncitor (...) Transformarea societății românești, inaugurată prin Revoluția din Decembrie 1989 și reașezarea instituțiilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituției Jandarmeriei, cât și elaborarea unei concepții noi cu privire la locul
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
pui, foarte rar doi. Din această familie fac parte cămilele și lamele răspândite foarte distanțat unele de altele, primele în Africa, Asia, ultimele în America de Sud. În pleistocen, camelidele erau răspândite în toată America, în Asia, sud-estul Europei și nordul Africii. Patria lor de origine este America de Nord.
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
Tițian, se remarcă în special ca autor satiric în pamflete ca "Pasquinate" sau comedii ca "La Cortigiana", "Il Marescalco", "L'Ipocrito". Singura lui piesă tragică este "L'Orazia" (1540), în care tratează conflictul dintre obligațiile de familie și dragostea de patrie. Schimbul de scrisori cu diverse personalități ale timpului ("Lettere", 1537-1556) redau amănunte ale unor evenimente politice și sociale ale epocii. În istoria muzicii, ""Școala venețiană"" este un termen folosit pentru descrierea muzicii compuse la Veneția în perioada cuprinsă aproximativ între
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
acvila Țării Românești (cruciată, conturnată și încoronată princiar), iar la dreapta, peste roșu și azur, bourul Moldovei purtând o stea între coarne. În jurul atributelor puterii domnești se află înfășurată o eșarfă roșie conținând deviza cu litere de aur: „HONOR ET PATRIA” (adică „Onoare și Patrie”). În colțurile flotante ale drapelelor este cusută cifra domnitorului, înconjurată de o ghirlandă de lauri, toate aurii. Pe fiecare drapel se mai află inscripționată și unitatea care îl purta. Flamura drapelului are 122 cm lungime și
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
conturnată și încoronată princiar), iar la dreapta, peste roșu și azur, bourul Moldovei purtând o stea între coarne. În jurul atributelor puterii domnești se află înfășurată o eșarfă roșie conținând deviza cu litere de aur: „HONOR ET PATRIA” (adică „Onoare și Patrie”). În colțurile flotante ale drapelelor este cusută cifra domnitorului, înconjurată de o ghirlandă de lauri, toate aurii. Pe fiecare drapel se mai află inscripționată și unitatea care îl purta. Flamura drapelului are 122 cm lungime și 100 cm lățime. În
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
sabia, toate din aur. Pe pieptul acvilei se regăsește un scut tăiat, cu acvila Munteniei în cartierul prim și capul de bour al Moldovei în cartierul secund. Peste sabie și sceptru trece o panglică pe care scrie deviza „Honor et Patria”. Pe 11 septembrie 1867 aceste drapele au fost înmânate Gărzilor Civice în cadru solemn, de către prințul Carol I. În 1873 se va hotărî înlocuirea drapelelor militare model 1866 cu altele "model 1872", care să corespundă . Din punct de vedere al
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
fundal vișiniu înconjurat cu o ghirlandă închisă din lauri argintii, stema mijlocie a țării. În colțuri se regăsea cifrul prințului Carol, încadrat de o coroană de lauri, iar hampa drapelului se termina cu acvila de metal purtând deviza „Onóre și Patria” precum și numărul și numele unității. Drapelele cavaleriei aveau pânza de dimensiuni mai reduse (45 cm), iar elementele decorative erau brodate cu fir, și nu pictate. Toate aceste însemne au fost împărțite unităților la 14 octombrie 1874, pe câmpul de la Băneasa
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
cuprinsul său onorurile cuvenite drapelului, precum și modalitatea de salut cu drapelul, cu precizarea că era destinat doar familiei domnitoare. În 1918, în Transilvania, Banat, Bucovina și Basarabia s-a creat împrejurări favorabile manifestării deschise a năzuinței românilor către unirea cu „Patria Mamă”. În Basarabia, la 2 decembrie 1917 s-a constituit Republica Democratică Moldovenească, urmând ca pe 24 ianuarie 1918 aceasta să-și proclame independența. Heraldistul Paul Gore redactase în mai 1917 un studiu în limba rusă intitulat „Culorile naționale ale
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
câte un canaf din același fir. Pe fața orientată dela hampă spre dreapta, la mijloc, este aplicată stema R. P. R. în culori naturale. Deasupra stemei, pe aceeași față, în linie arcuită, este scris cu litere de fir auriu: «Pentru Patria noastră». Sub stemă, pe aceeași față, în linie dreaptă, este scris cu litere din același fir: «Republica Populară Română». Pe cealaltă față și la mijlocul drapelului, este aplicată emblema ce se poartă la uniformele ofițerilor din Forțele Armate ale R. P.
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
drapelului [de luptă]”. În anexă erau precizate dimensiunile drapelului (tot 100 × 60 cm) și ale stemei (tot 20 cm înălțime), precum și distanța acesteia față de marginile fâșiei albe (11 cm în partea superioară și 9 cm în partea inferioară). Textul „Pentru Patria noastră” se regăsea pe fâșia albă, deasupra stemei, iar „Republica Populară Română” și denumirea unității erau trecute la mijlocul fâșiei albastre. Prin Decretul nr. 190 din 1950, publicat în același număr al „Buletinului Oficial”, era stabilit și aspectul emblemei soldaților, ofițerilor
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
municipiului București, sau de către reprezentanți ai Statului major al gărzilor patriotice de la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, în urma unui decret prezidențial în acest sens. Puteau primi drapel Gărzile patriotice care s-au distins în activități de pregătire pentru apărarea patriei și care întruneau minim 2000 de luptători. Decretul nr. 1016 din 1966 creează cadrul legal pentru înființarea mărcilor distinctive și a mărcilor de comandament, care se arborează pe navele marinei militare și cele grănicerești, potrivit Regulamentului serviciului la bord. Marca
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
și pavilionul navelor pilot. „Drapelul de luptă al unității este simbolul onoarei, vitejiei și gloriei militare. El evocă trecutul de luptă al poporului român pentru libertate națională și tradițiile unității, amintind fiecărui militar datoria sfântă de a servi cu credință patria, de a apăra cu orice preț unitatea, suveranitatea și independența României.” Drapelul de luptă se acordă unităților militare prin Decret al președintelui României, la propunerea ministrului apărării naționale, a ministrului de interne sau a directorului Serviciului Român de Informații. Descrierea
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
paralelipipedic din același metal (dimensiuni 10 × 3,5 × 2 cm), care prezintă la partea inferioară un ornament înalt de 3,4 cm. Suportul se fixează de manșonul tronconic al hampei prin înșurubare și are înscrisă pe avers deviza „Onoare și Patrie”. Pe revers este trecută din nou denumirea unității respective. Drapelul de luptă mai are ca accesorii cravata pentru fixarea decorațiilor, șase eșarfe pentru militarii din garda drapelului și o husă din material textil impermeabil. Drapelul de luptă al navelor militare
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Rezistența Națională Anticomunistă, foști legionari si foști deținuți politici și partizani in munți.Deoarece partidul legionar a fost singurul partid rămas interzis după Revoluția Română din 1989, legionarii au căutat diverse denumiri pentru mișcarea lor ultima fiind PPP: Partidul „Pentru Patrie”. PTT a apărut ca o reacție la continuitatea și consolidarea structurilor sistemului dinainte de 1989, dezvoltarea unui politicianism corupt și imoral, întemeietorii săi considerând că acestea puneau în pericol existența neamului românesc și a statului național unitar român, amenințînd România cu
Partidul „Totul pentru Țară” () [Corola-website/Science/306728_a_308057]
-
funcția de președinte al partidului. În octombrie 2014 Petrenco a fost exclus din PCRM, fiind acuzat că a încălcat statul formațiunii. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 a fost inclus pe poziția a patra în lista candidaților din partea Partidului „PATRIA”, condus de Renato Usatîi, dar cu două zile înainte de alegeri partidul a fost exclus din cursa electorală. Pe 10 aprilie 2015 Grigore Petrenco a aderat la partidul „Casa Noastră — Moldova”, totodată fiind ales în calitate de președinte al partidului. În mai 2015
Grigore Petrenco () [Corola-website/Science/306776_a_308105]
-
III, textul 1627, Berlin, 1863. Traducerea inscripției în română este aceasta: "Împaratul Caesar Nerva Traianus Augustus (învingator al) germanilor (și) dacilor, preot suprem (investit) cu putere (tribuniciară) de 12 ori, consul de 4 ori, aclamat împarat de 6 ori, părintele patriei, a făcut (această bornă) prin intermediul (unității militare) "cohorta I Flavia Ulpia Hispanorum" de o mie de pedestrași, cetățeni romani și cuprinzând un contingent de cavalerie. De la "Potaissa Napocae" (sunt) 14,8 km (M.P.X. = millia passuum 10 = 1000 x 1
Miliarul de la Aiton () [Corola-website/Science/306906_a_308235]
-
Unele mărturii afirmă că aceasta icoana este grabnic folositoare femeilor care nu pot rămâne însărcinate. De menționat este și prezența unei icoane cu chipul Mântuitorului, care are pe verso inscripția: "Donata de o familie îndurerata de basarebeni, smulsa din sinul patriei. Rugați-vă pentru ei!". Datorită timpului, războiului, fumului de la lumânări, întreg ansamblul a necesitat restaurat. În anul 1986 s-a realizat restaurarea interiorului de către o echipa condusă de pictorul Dimitrie Bănica din București. Ulterior a fost restaurat și exteriorul. În
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]
-
Republica Moldova, Nicolae Alexei s-a alăturat formațiunii conduse de controversatul politician și businessman Renato Usatîi, ținându-se și o conferință de presă pe acest subiect. Deși inițial s-a declarat că el va fi printre primii în lista candidaților partidului „Patria” la funcția de deputat, la prezentarea listei candidaților partidului la Comisia Electorală Centrală s-a constatat Nicolae Alexei lipsește din listă.
Nicolae Alexei () [Corola-website/Science/307782_a_309111]
-
i s-a adăugat, prin cumul, și funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Regatul Țărilor de Jos, cu reședința la Bruxelles. Prin Decretul nr. 1026/12 martie 2007, Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, i-a conferit Ordinul "Serviciul Patriei" clasa III, pentru merite în asigurarea capacității de apărare a statului și contribuție la dezvoltarea colaborării dintre Republica Moldova și alte state și organizații internaționale. De asemenea, a fost decorat cu distincții militare ale Republicii Moldova, precum și ale altor țări (Rusia, Kazahstan
Victor Gaiciuc () [Corola-website/Science/307787_a_309116]
-
sau o atitudine. În poezia „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu interogația retorică exprimă mirarea lui Baiazid când vede că domnul unei țărișoare îndrăznește să-l înfrunte. Interogația retorică este întâlnită și în „Cântarea României” de Alecu Russo, autorul adresându-se patriei, ca și cum aceasta ar fi o persoană, întrebând-o „de ce zâmbetul tău e așa de amar” sau „pentru ce curg lacrămile tale?”. De asemenea, în „De-abia plecaseși” de Tudor Arghezi interogația retorică din ultima strofă transmite cititorului lupta ce se
Interogație retorică () [Corola-website/Science/307852_a_309181]