15,513 matches
-
fiind acum considerată o planetă pitică. (poreclită "Planeta Phattie"<ref name="10.1126/science.aae0237"> </ref>) este o ipotetică planetă gigantă cu o masă de aproximativ 10 ori mai mare ca cea a Pământului, aflată la marginea Sistemului Solar. Existența planetei ar explica configurarea orbitală neobișnuită a unui grup de obiecte transneptuniene (OTN). La 20 ianuarie 2016, cercetătorii Konstantin Batygin și Michael E. Brown de la Institutul de Tehnologie din California au anunțat că există dovezi suplimentare indirecte privind existența unei a
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
explica configurarea orbitală neobișnuită a unui grup de obiecte transneptuniene (OTN). La 20 ianuarie 2016, cercetătorii Konstantin Batygin și Michael E. Brown de la Institutul de Tehnologie din California au anunțat că există dovezi suplimentare indirecte privind existența unei a noua planete dincolo de orbita planetei Neptun. Aceasta ar orbita în jurul Soarelui între 10.000 și 20.000 de ani. Conform studiului publicat în Astronomical Journal, „Planeta Nouă” ar avea o masă de aproximativ 10 ori mai mare decât Terra și s-ar
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
neobișnuită a unui grup de obiecte transneptuniene (OTN). La 20 ianuarie 2016, cercetătorii Konstantin Batygin și Michael E. Brown de la Institutul de Tehnologie din California au anunțat că există dovezi suplimentare indirecte privind existența unei a noua planete dincolo de orbita planetei Neptun. Aceasta ar orbita în jurul Soarelui între 10.000 și 20.000 de ani. Conform studiului publicat în Astronomical Journal, „Planeta Nouă” ar avea o masă de aproximativ 10 ori mai mare decât Terra și s-ar afla la minim
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
de Tehnologie din California au anunțat că există dovezi suplimentare indirecte privind existența unei a noua planete dincolo de orbita planetei Neptun. Aceasta ar orbita în jurul Soarelui între 10.000 și 20.000 de ani. Conform studiului publicat în Astronomical Journal, „Planeta Nouă” ar avea o masă de aproximativ 10 ori mai mare decât Terra și s-ar afla la minim 200 UA. Planeta gigantă a fost detectată indirect după ce cercetătorii au observat cum 13 obiecte transneptuniene din Centura Kuiper se mișcă
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
ar orbita în jurul Soarelui între 10.000 și 20.000 de ani. Conform studiului publicat în Astronomical Journal, „Planeta Nouă” ar avea o masă de aproximativ 10 ori mai mare decât Terra și s-ar afla la minim 200 UA. Planeta gigantă a fost detectată indirect după ce cercetătorii au observat cum 13 obiecte transneptuniene din Centura Kuiper se mișcă împreună ca și cum ar fi influențate de gravitația unui corp ceresc uriaș. În 2014 revista "Nature" a publicat primele elemente ale posibilei existențe
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
indirect după ce cercetătorii au observat cum 13 obiecte transneptuniene din Centura Kuiper se mișcă împreună ca și cum ar fi influențate de gravitația unui corp ceresc uriaș. În 2014 revista "Nature" a publicat primele elemente ale posibilei existențe a unei a noua planete. Într-adevăr astronomi de la "Carnegie Institution of Science", din Pasadena, și de la Observatorul Gemini, din Hawaii, au afirmat că perturbarea orbitelor unor obiecte din Centura Kuiper ar putea fi cauzată de o planetă masivă, ascunsă în „cotloanele” Sistemului Solar. O
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
ale posibilei existențe a unei a noua planete. Într-adevăr astronomi de la "Carnegie Institution of Science", din Pasadena, și de la Observatorul Gemini, din Hawaii, au afirmat că perturbarea orbitelor unor obiecte din Centura Kuiper ar putea fi cauzată de o planetă masivă, ascunsă în „cotloanele” Sistemului Solar. O baterie de simulări conduse de astronomi de la "Caltech", între care Michael E. Brown (inițial realizate pentru a infirma această teorie) a permis să se conchidă că o a noua planetă ar putea să
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
cauzată de o planetă masivă, ascunsă în „cotloanele” Sistemului Solar. O baterie de simulări conduse de astronomi de la "Caltech", între care Michael E. Brown (inițial realizate pentru a infirma această teorie) a permis să se conchidă că o a noua planetă ar putea să se găsească, într-adevăr, dincolo de Pluto.Michael E. Brown o descrie ca fiind un „perturbator masiv” al obiectelor din Centura Kuiper, și postulează că dacă rezultatele actuale sunt corecte, această a noua planetă ar fi putut să
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
că o a noua planetă ar putea să se găsească, într-adevăr, dincolo de Pluto.Michael E. Brown o descrie ca fiind un „perturbator masiv” al obiectelor din Centura Kuiper, și postulează că dacă rezultatele actuale sunt corecte, această a noua planetă ar fi putut să se formeze în nucleul unei gigante gazoase, și să fie proiectată la marginile Sistemului Solar. Se estimează că cea de-a noua planetă este similară în mărime și compoziție cu planeta Neptun, și poate fi cea
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
Centura Kuiper, și postulează că dacă rezultatele actuale sunt corecte, această a noua planetă ar fi putut să se formeze în nucleul unei gigante gazoase, și să fie proiectată la marginile Sistemului Solar. Se estimează că cea de-a noua planetă este similară în mărime și compoziție cu planeta Neptun, și poate fi cea de-a cincea planetă gazoasă formată după Modelul de la Nisa. Planeta a noua nu a fost încă observată, dar ar putea fi reperată de telescopul Subaru de la
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
sunt corecte, această a noua planetă ar fi putut să se formeze în nucleul unei gigante gazoase, și să fie proiectată la marginile Sistemului Solar. Se estimează că cea de-a noua planetă este similară în mărime și compoziție cu planeta Neptun, și poate fi cea de-a cincea planetă gazoasă formată după Modelul de la Nisa. Planeta a noua nu a fost încă observată, dar ar putea fi reperată de telescopul Subaru de la Observatoarele Mauna Kea, dacă există. Telescopul spațial James
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
să se formeze în nucleul unei gigante gazoase, și să fie proiectată la marginile Sistemului Solar. Se estimează că cea de-a noua planetă este similară în mărime și compoziție cu planeta Neptun, și poate fi cea de-a cincea planetă gazoasă formată după Modelul de la Nisa. Planeta a noua nu a fost încă observată, dar ar putea fi reperată de telescopul Subaru de la Observatoarele Mauna Kea, dacă există. Telescopul spațial James Webb, succesor al lui Hubble, a cărui punere în
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
gazoase, și să fie proiectată la marginile Sistemului Solar. Se estimează că cea de-a noua planetă este similară în mărime și compoziție cu planeta Neptun, și poate fi cea de-a cincea planetă gazoasă formată după Modelul de la Nisa. Planeta a noua nu a fost încă observată, dar ar putea fi reperată de telescopul Subaru de la Observatoarele Mauna Kea, dacă există. Telescopul spațial James Webb, succesor al lui Hubble, a cărui punere în serviciu este prevăzută în anul 2018 va
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
putea fi reperată de telescopul Subaru de la Observatoarele Mauna Kea, dacă există. Telescopul spațial James Webb, succesor al lui Hubble, a cărui punere în serviciu este prevăzută în anul 2018 va avea capacitățile tehnice de a furniza imagini ale unei planete atât de îndepărtate, însă ele se vor limita la câțiva pixeli. Dacă existența acestei planete este dovedită, survolul său de către o sondă spațială n-ar putea să se facă mai curând de mai multe decenii sau chiar de câteva secole
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
Webb, succesor al lui Hubble, a cărui punere în serviciu este prevăzută în anul 2018 va avea capacitățile tehnice de a furniza imagini ale unei planete atât de îndepărtate, însă ele se vor limita la câțiva pixeli. Dacă existența acestei planete este dovedită, survolul său de către o sondă spațială n-ar putea să se facă mai curând de mai multe decenii sau chiar de câteva secole cu tehnologia actuală. Astfel dacă telescopul James-Webb i-ar confirma existența și orbita și dacă
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
misiuni de cel puțin 10 ani, lansarea sondei ar interveni cel mai curând în 2028. Dacă sonda ar putea atinge viteza maximă atinsă de Voyager 1, adică 17 km/s, și dacă traiectoria va fi cea mai scurtă, adică dacă Planeta a Noua va fi cel mai aproape de Soare, la periheliu, sondei i-ar trebui 57 de ani pentru a parcurge distanța de 30 de miliarde de kilometri care o separă de Terra, pentru un survol în 2085. Însă dacă planeta
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
Planeta a Noua va fi cel mai aproape de Soare, la periheliu, sondei i-ar trebui 57 de ani pentru a parcurge distanța de 30 de miliarde de kilometri care o separă de Terra, pentru un survol în 2085. Însă dacă planeta a cărei revoluție este între și de ani, este la punctul său cel mai îndepărtat de Soare, la afeliu, sonda nu va putea să o survoleze decât după 343 de ani. Perioada sa de revoluție ar fi cuprinsă între zece mii
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
de ani, este la punctul său cel mai îndepărtat de Soare, la afeliu, sonda nu va putea să o survoleze decât după 343 de ani. Perioada sa de revoluție ar fi cuprinsă între zece mii și douăzeci de mii de ani, planeta fiind situată între 30 și 180 de miliarde de kilometri de Soare, cu alte cuvinte de 6 până la 40 de ori mai departedecât cea mai îndepărtată planetă cunoscută, până acum (2016), din Sistemul Solar, Neptun, sau chiar decât planeta pitică
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
de revoluție ar fi cuprinsă între zece mii și douăzeci de mii de ani, planeta fiind situată între 30 și 180 de miliarde de kilometri de Soare, cu alte cuvinte de 6 până la 40 de ori mai departedecât cea mai îndepărtată planetă cunoscută, până acum (2016), din Sistemul Solar, Neptun, sau chiar decât planeta pitică, Pluto. Dar contrar termenului folosit de mai multe media, planeta nu se află la „marginile” Sistemului Solar. Acesta se întinde, într-adevăr, pe toată zona unde Soarele
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
ani, planeta fiind situată între 30 și 180 de miliarde de kilometri de Soare, cu alte cuvinte de 6 până la 40 de ori mai departedecât cea mai îndepărtată planetă cunoscută, până acum (2016), din Sistemul Solar, Neptun, sau chiar decât planeta pitică, Pluto. Dar contrar termenului folosit de mai multe media, planeta nu se află la „marginile” Sistemului Solar. Acesta se întinde, într-adevăr, pe toată zona unde Soarele își exercită o forță gravitațională, adică până la o depărtare de circa un
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
kilometri de Soare, cu alte cuvinte de 6 până la 40 de ori mai departedecât cea mai îndepărtată planetă cunoscută, până acum (2016), din Sistemul Solar, Neptun, sau chiar decât planeta pitică, Pluto. Dar contrar termenului folosit de mai multe media, planeta nu se află la „marginile” Sistemului Solar. Acesta se întinde, într-adevăr, pe toată zona unde Soarele își exercită o forță gravitațională, adică până la o depărtare de circa un an-lumină sau de kilometri. Are o excentricitate orbitală estimată de 0
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
întinde, într-adevăr, pe toată zona unde Soarele își exercită o forță gravitațională, adică până la o depărtare de circa un an-lumină sau de kilometri. Are o excentricitate orbitală estimată de 0,6, iar semiaxa majoră are circa 700 UA. Masa planetei ar fi de circa zece ori masa Pământului, cu un diametru între două și patru ori mai mare decât cel al planetei noastre, cu o talie intermediară între Terra și Neptun. Planeta ar fi probabil gazoasă. Diferite studii științifice au
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
de kilometri. Are o excentricitate orbitală estimată de 0,6, iar semiaxa majoră are circa 700 UA. Masa planetei ar fi de circa zece ori masa Pământului, cu un diametru între două și patru ori mai mare decât cel al planetei noastre, cu o talie intermediară între Terra și Neptun. Planeta ar fi probabil gazoasă. Diferite studii științifice au conchis că pentru ca o planetă să fie telurică, diametrul său nu ar putea să depășească de două ori diametrul Pământului. Prin urmare
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
iar semiaxa majoră are circa 700 UA. Masa planetei ar fi de circa zece ori masa Pământului, cu un diametru între două și patru ori mai mare decât cel al planetei noastre, cu o talie intermediară între Terra și Neptun. Planeta ar fi probabil gazoasă. Diferite studii științifice au conchis că pentru ca o planetă să fie telurică, diametrul său nu ar putea să depășească de două ori diametrul Pământului. Prin urmare cu o masă de zece ori mai importantă și cu
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]
-
zece ori masa Pământului, cu un diametru între două și patru ori mai mare decât cel al planetei noastre, cu o talie intermediară între Terra și Neptun. Planeta ar fi probabil gazoasă. Diferite studii științifice au conchis că pentru ca o planetă să fie telurică, diametrul său nu ar putea să depășească de două ori diametrul Pământului. Prin urmare cu o masă de zece ori mai importantă și cu un diametru de două până la patru ori superior celui al Pământului, este puțin
A noua planetă () [Corola-website/Science/335456_a_336785]