15,457 matches
-
devenea, "de jure", principe al Transilvaniei, Țării Românești și Moldovei. Această stare de fapt s-a reflectat și în stema sa, pe care a adoptat-o ulterior. După unirea "de facto" a celor trei țări sub sceptrul lui Mihai Viteazul, sigiliile aplicate actelor domnești au fost schimbate. Aceastea conțineau atât stemele voievodatelor respective, cât și pe cea a Daciei (doi lei afrontați, care sprijină o sabie). Ulterior, variante unite ale stemelor Moldovei și Țării Românești s-au regăsit în sigiliile multora
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Viteazul, sigiliile aplicate actelor domnești au fost schimbate. Aceastea conțineau atât stemele voievodatelor respective, cât și pe cea a Daciei (doi lei afrontați, care sprijină o sabie). Ulterior, variante unite ale stemelor Moldovei și Țării Românești s-au regăsit în sigiliile multora dintre domnitorii secolului al XVII-lea: Radu Mihnea, Vasile Lupu, Grigore I Ghica, Gheorghe Duca. Acest lucru semnala fie o situație reală (domnii în ambele țări) fie o aspirație de viitor. Un loc aparte îl ocupă stemele sau sigiliile
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
sigiliile multora dintre domnitorii secolului al XVII-lea: Radu Mihnea, Vasile Lupu, Grigore I Ghica, Gheorghe Duca. Acest lucru semnala fie o situație reală (domnii în ambele țări) fie o aspirație de viitor. Un loc aparte îl ocupă stemele sau sigiliile care conțin scena săgetării corbului, ori corbul cu inelul în cioc. Acestea erau menite să sugereze înrudirea dinastică a domnitorilor din Țara Românească ori Moldova cu familia Corvineștilor. În timpul domniilor fanariote obiceiul stemelor unite a fost perpetuat și sporit, unele
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Acestea erau menite să sugereze înrudirea dinastică a domnitorilor din Țara Românească ori Moldova cu familia Corvineștilor. În timpul domniilor fanariote obiceiul stemelor unite a fost perpetuat și sporit, unele dintre ele incluzând și scena săgetării corbului. Astfel, pe portretele ori sigiliile unor domnitori precum Constantin Mavrocordat, Grigore al II-lea Ghica ori Mihail Racoviță erau reprezentate toate cele trei steme. În secolul al XIX-lea aceste simboluri au început să semnifice, cu precădere, lupta pentru unire. În 1859, în urma dublei alegeri
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
ambele timbrate de o coroană. Acest fapt nu a simplificat lucrurile, fiecare instituție folosind în continuare o altă reprezentare a stemei. La 17 martie 1862 Consiliul de Miniștri condus de Barbu Catargiu adoptă o hotărâre referitoare la confecționarea de noi sigilii pentru autoritățile statului, din rațiuni practice, „"considerând că cele vechi nu mai puteau fi menținute așteptarea fixării armelor Principatelor Unite"”. Astfel Consiliul decide ca „"sigiliul tuturor autorităților administrative și judecatorești de dincoace și dincolo de Milcov să se modifice, purtând unite
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Consiliul de Miniștri condus de Barbu Catargiu adoptă o hotărâre referitoare la confecționarea de noi sigilii pentru autoritățile statului, din rațiuni practice, „"considerând că cele vechi nu mai puteau fi menținute așteptarea fixării armelor Principatelor Unite"”. Astfel Consiliul decide ca „"sigiliul tuturor autorităților administrative și judecatorești de dincoace și dincolo de Milcov să se modifice, purtând unite într-un singur scut, sub coroana domnească, acvila română, cu crucea în gură și capul de zimbru, cu o stea între coarne."” Acest simbol avea
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
12 martie 1863, când Consiliul de Miniștri adoptă o hotărâre care arată că "„o acvilă romană cu crucea în gură să fie pusă ca emblemă a României deasupra drapelului armatei, iar Zimbrul și Vulturul intruniți,constituind armele României, să formeze sigiliul și timbrul Statului”". Pentru ducerea la îndeplinire a acestei hotîrâri, Ministrul de Război, generalul Florescu înaintează domnitorului raportul nr. 2433 din 18 martie 1863, care în urma aprobării de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, va determina apariția Înaltului Ordin de Zi nr.
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
99 noul act fundamental precizează că "„Stema Republicii Populare Române, reprezintă munții împăduriți, deasupra cărora se ridică soarele. În mijloc se află o sondă, iar în jurul stemei o coroană de spice de grâu.”". Articolul 100 făcea mențiunea suplimentară că "„Pe sigiliul Statului este reprezentată stema țării.”". Această stemă avea să rămână în vigoare timp de patru ani, până la votarea unei noi Constituții în anul 1952. La 24 septembrie 1952 Marea Adunare Națională adoptă o nouă Constituție a Republicii Populare Române. Aceasta
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
constituite de înfășurarea diferită a panglicii tricolore și încărcarea acesteia cu numele întreg al țării. De asemenea, la baza pădurii, câmpul a fost înlocuit cu o fâșie albastră, pentru a simboliza apele României.. Constituția din 1965 definea din nou și sigiliul de stat. Astfel la articolul 117 se arăta că "„Pe sigiliul statului este reprezentată stema țării, în jurul căreia este scris .”" Această stemă avea să rămână nemodificată până la căderea regimului comunist, la sfârșitul anului 1989. După căderea regimului comunist, încă din
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
numele întreg al țării. De asemenea, la baza pădurii, câmpul a fost înlocuit cu o fâșie albastră, pentru a simboliza apele României.. Constituția din 1965 definea din nou și sigiliul de stat. Astfel la articolul 117 se arăta că "„Pe sigiliul statului este reprezentată stema țării, în jurul căreia este scris .”" Această stemă avea să rămână nemodificată până la căderea regimului comunist, la sfârșitul anului 1989. După căderea regimului comunist, încă din primele momente ale Revoluției din 1989, stema comunistă a fost ruptă
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
ale Revoluției din 1989, stema comunistă a fost ruptă sau tăiată de pe drapelul național, drapelele cu o gaură în mijloc în loc de stemă fiind unul din simbolurile acestei revoluții. Pe măsură ce mijloacele au permis, vechea stemă comunistă a fost eliminată și de pe sigiliile oficiale, în interiorul lor apărând scris pentru început doar numele țării (în variantele sau ). Încă din timpul revoluției s-a pus problema adoptării unei noi steme, însă soluțiile oferite de heraldiști la acel moment nu au fost acceptate, preferându-se varianta
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
fost aprobată la 10 septembrie 1992. În Monitorul Oficial în care a fost publicat actul normativ, numele lui Victor Dima figura ca „autor al machetelor grafice”. În 1992, prin Legea nr. 102 din 21 septembrie, au fost adoptate stema și sigiliul actual al României, prin combinarea diferitelor propuneri prezentate până atunci. Stema reproduce aproape în totalitate varianta mică din 1921 (cu excepția coroanei de oțel, a stemei dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen și a sceptrului). Legea descrie Stema României astfel: Tot potrivit aceleiași legi
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
actual al României, prin combinarea diferitelor propuneri prezentate până atunci. Stema reproduce aproape în totalitate varianta mică din 1921 (cu excepția coroanei de oțel, a stemei dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen și a sceptrului). Legea descrie Stema României astfel: Tot potrivit aceleiași legi, sigiliul statului este însemnul suveranității naționale, el garantând autenticitatea actelor statului. Pe sigiliul statului este reprezentata stema țării, cu „ROMÂNIA”, în exergă, în partea inferioară. Sigiliul statului se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe și se aplică, potrivit dispozițiilor ministrului afacerilor externe
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
aproape în totalitate varianta mică din 1921 (cu excepția coroanei de oțel, a stemei dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen și a sceptrului). Legea descrie Stema României astfel: Tot potrivit aceleiași legi, sigiliul statului este însemnul suveranității naționale, el garantând autenticitatea actelor statului. Pe sigiliul statului este reprezentata stema țării, cu „ROMÂNIA”, în exergă, în partea inferioară. Sigiliul statului se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe și se aplică, potrivit dispozițiilor ministrului afacerilor externe, pe actele internaționale încheiate de România. În Țara Românească și Moldova stemele
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen și a sceptrului). Legea descrie Stema României astfel: Tot potrivit aceleiași legi, sigiliul statului este însemnul suveranității naționale, el garantând autenticitatea actelor statului. Pe sigiliul statului este reprezentata stema țării, cu „ROMÂNIA”, în exergă, în partea inferioară. Sigiliul statului se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe și se aplică, potrivit dispozițiilor ministrului afacerilor externe, pe actele internaționale încheiate de România. În Țara Românească și Moldova stemele districtuale au apărut începând cu secolul al XVIII-lea. Anumiți cercetători, precum Ioan
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
stemele județelor Argeș (o acvilă), Teleorman (o oaie) și respectiv Mehedinți (o albină). În 1722 Frederich Schwantz a publicat o hartă în care erau reprezentate stemele județelor Olteniei. Prima reprezentare a tuturor stemelor districtuale din Țara Românească datează din 1782: sigiliul domnesc al lui Nicolae Caragea prezintă medalioane cu herburile tuturor județelor, plasate uniform în jurul stemei mari a țării. Acest tip de sigiliu va fi preluat și de către urmașii săi la domnie. După 1829 va apărea un nou medalion, corespunzător județului
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
care erau reprezentate stemele județelor Olteniei. Prima reprezentare a tuturor stemelor districtuale din Țara Românească datează din 1782: sigiliul domnesc al lui Nicolae Caragea prezintă medalioane cu herburile tuturor județelor, plasate uniform în jurul stemei mari a țării. Acest tip de sigiliu va fi preluat și de către urmașii săi la domnie. După 1829 va apărea un nou medalion, corespunzător județului Brăila, iar după 1845 va dispărea medalionul județului Săcuieni, odată cu districtul respectiv. Iată reprezentările județelor, așa cum se regăsesc pe sigiliul din 1782
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
tip de sigiliu va fi preluat și de către urmașii săi la domnie. După 1829 va apărea un nou medalion, corespunzător județului Brăila, iar după 1845 va dispărea medalionul județului Săcuieni, odată cu districtul respectiv. Iată reprezentările județelor, așa cum se regăsesc pe sigiliul din 1782: Cel mai vechi izvor cunoscut cu privire la stemele ținuturilor moldovenești datează din perioada 1806 - 1812 și reprezintă sigiliul Divanului Cnejiei Moldovei. Acesta avea dispuse în jurul stemei țării, similar pecetei valahe a lui Nicolae Caragea, medalioane cu stemele ținuturilor moldovenești
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
corespunzător județului Brăila, iar după 1845 va dispărea medalionul județului Săcuieni, odată cu districtul respectiv. Iată reprezentările județelor, așa cum se regăsesc pe sigiliul din 1782: Cel mai vechi izvor cunoscut cu privire la stemele ținuturilor moldovenești datează din perioada 1806 - 1812 și reprezintă sigiliul Divanului Cnejiei Moldovei. Acesta avea dispuse în jurul stemei țării, similar pecetei valahe a lui Nicolae Caragea, medalioane cu stemele ținuturilor moldovenești. Lipseau cele din Bucovina (cedată în 1775) însă apăreau cele din Basarabia (pierdută abia în 1812). Specialiștii nu au
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
similar pecetei valahe a lui Nicolae Caragea, medalioane cu stemele ținuturilor moldovenești. Lipseau cele din Bucovina (cedată în 1775) însă apăreau cele din Basarabia (pierdută abia în 1812). Specialiștii nu au reușit să identifice toate corespondențele pentru acestea din urmă. Sigiliul din 1817 al aceleiași autorități (deci după anexarea Basarabiei de către Rusia țaristă) prezenta următoarele steme ale ținuturilor: În Basarabia stăpânită de Imperiul Țarist au fost instituite noi steme, cuprinzând fie elemente specifice de faună sau floră (de exemplu un cap
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Cetatea Albă). Cele mai vechi reprezentări ale unor steme districtuale de pe teritoriul României se regăsesc în Transilvania. În acest voievodat, mai ales în secolele al XIII-lea - al XVII-lea, ele reprezentau aproape exclusiv embleme sigilare. Din 1224 datează primul sigiliu districtual cunoscut până acum din Transilvania, ce desemnează cele Șapte scaune săsești sibiene. Pecetea prezintă patru personaje care susțin deasupra capetelor o coroană piramidală, apărând în documente sub această formă până la 1359. Din 1353 datează sigiliul districtului Brașov, acesta cuprinzând
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Din 1224 datează primul sigiliu districtual cunoscut până acum din Transilvania, ce desemnează cele Șapte scaune săsești sibiene. Pecetea prezintă patru personaje care susțin deasupra capetelor o coroană piramidală, apărând în documente sub această formă până la 1359. Din 1353 datează sigiliul districtului Brașov, acesta cuprinzând o coroană deschisă și un crin. Pe margine, legenda tradusă este: . Și micile autonomii românești din această provincie au utilizat sigilii încă de timpuriu. Cu toate acestea încă nu exista o recunoaștere oficială, din partea regalității maghiare
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
capetelor o coroană piramidală, apărând în documente sub această formă până la 1359. Din 1353 datează sigiliul districtului Brașov, acesta cuprinzând o coroană deschisă și un crin. Pe margine, legenda tradusă este: . Și micile autonomii românești din această provincie au utilizat sigilii încă de timpuriu. Cu toate acestea încă nu exista o recunoaștere oficială, din partea regalității maghiare, a diferitelor sigilii utilizate de instituțiile transilvănene. Drept urmare, în 1435 a fost dat un patent prin care actele emise de către comitate puteau fi autentificate de către
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
acesta cuprinzând o coroană deschisă și un crin. Pe margine, legenda tradusă este: . Și micile autonomii românești din această provincie au utilizat sigilii încă de timpuriu. Cu toate acestea încă nu exista o recunoaștere oficială, din partea regalității maghiare, a diferitelor sigilii utilizate de instituțiile transilvănene. Drept urmare, în 1435 a fost dat un patent prin care actele emise de către comitate puteau fi autentificate de către juzii nobiliari cu sigiliul propriu. Dezvoltarea economică deosebită a dus la adoptarea, de către fiecare comitat, a unei steme
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Cu toate acestea încă nu exista o recunoaștere oficială, din partea regalității maghiare, a diferitelor sigilii utilizate de instituțiile transilvănene. Drept urmare, în 1435 a fost dat un patent prin care actele emise de către comitate puteau fi autentificate de către juzii nobiliari cu sigiliul propriu. Dezvoltarea economică deosebită a dus la adoptarea, de către fiecare comitat, a unei steme proprii, prezentă și pe sigilii, fiind în cele din urmă incluse la rândul lor în categoria peceților autentice, necesare validării înscrisurilor. Etapa stăpânirii habsburgice a însemnat
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]