152,767 matches
-
ferme agricole de stat (совхоз, sovhoz). Această politică avea ca scop creșterea producției agricole prin punerea agriculturii sub controlul statului. Avea, de asemenea, și un important scop politic, ca un pas înainte către comunism, prin deposedarea culacilor (chiaburilor) de proprietățile agricole și funciare și transferarea lor către pătura țăranilor săraci colectiviști. În Imperiul Rus, reforma lui Stolîpin a fost inițiată pentru a asigură dezvoltarea capitalismului în agricultură, prin impulsionarea creării unor ferme mari. Primul război mondial și revoluția a stopat acest
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
țăranilor săraci colectiviști. În Imperiul Rus, reforma lui Stolîpin a fost inițiată pentru a asigură dezvoltarea capitalismului în agricultură, prin impulsionarea creării unor ferme mari. Primul război mondial și revoluția a stopat acest proces în Rusia. În timpul revoluției, marile proprietăți agricole au fost confiscate de țărani și împărțite în conformitate cu sloganul la modă în acele timpuri "Pământul - țăranilor!" Pământurile confiscate de la marii latifundiari și de la "chiaburi" produceau înainte de revoluție aproximativ 70 % din cerealele de pe piață care erau disponibile pentru export. Înainte de revoluție
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
Pământurile confiscate de la marii latifundiari și de la "chiaburi" produceau înainte de revoluție aproximativ 70 % din cerealele de pe piață care erau disponibile pentru export. Înainte de revoluție, țăranii dețineau controlul a 2.100.000 km² de teren împărțite în 16 milioane de proprietăți agricole. După revoluție până la colectivizare, țăranii au avut controlul asupra 3.140.000 km² terenuri agricole împarțite între 25 de milioane de proprietari. Înainte de revoluție, țărănii produceau 50% dintre recoltele de cereale și consumau 60 % din recolta totală. După revoluție proporția
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
de pe piață care erau disponibile pentru export. Înainte de revoluție, țăranii dețineau controlul a 2.100.000 km² de teren împărțite în 16 milioane de proprietăți agricole. După revoluție până la colectivizare, țăranii au avut controlul asupra 3.140.000 km² terenuri agricole împarțite între 25 de milioane de proprietari. Înainte de revoluție, țărănii produceau 50% dintre recoltele de cereale și consumau 60 % din recolta totală. După revoluție proporția s-a schimbat la 85 % produs - 80 % consumat. Acest rezultat a făcut să apară unele
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
s-a schimbat la 85 % produs - 80 % consumat. Acest rezultat a făcut să apară unele cantități de cereale ce puteau fi vândute pe piața, inclusiv la export. Deși condițiile variau pe vastul teritoriu rusesc, iar diferitele grupuri etnice aveau tradiții agricole diverse, exploatarea pământului în Rusia Europeană și în Siberia se baza pe munca a unei mulțimi de mici proprietari, care ori locuiau în așezări izolate, hutoare, sau în sate. Terenurile erau așezate în fâșii separate de haturi și erau lucrate
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
pământului în Rusia Europeană și în Siberia se baza pe munca a unei mulțimi de mici proprietari, care ori locuiau în așezări izolate, hutoare, sau în sate. Terenurile erau așezate în fâșii separate de haturi și erau lucrate cu ajutorul echipamentelor agricole trase de cai. Țăranii bogați aveau 2 sau trei cai, 4 sau mai multe vaci și munceau, uneori cu ajutorul muncitorilor sezonieri, 12 până la 16 hectare. Țăranii săraci nu-și puteau permite uneori nici măcar un cal. Primul război mondial, Revoluția din
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
4 sau mai multe vaci și munceau, uneori cu ajutorul muncitorilor sezonieri, 12 până la 16 hectare. Țăranii săraci nu-și puteau permite uneori nici măcar un cal. Primul război mondial, Revoluția din Octombrie și războiul civil care a urmat a dezorganizat producția agricolă și distribuirea alimentelora în Rusia. Datorită prăbușirii producției industriale și a sistemului monetar, țăranii erau puțin interesați să-și vândă produsele. Ei aveau încredere în rublă, cantitățile de alimente pentru vânzare fiind foarte reduse din acest motiv. În timpul războiului civil
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
ajuns la concluzia că această criză putea fi evitată printr-o politică de prețuri corectă, prin instituirea unui mecanism de piață și prin creșterea productivității în micile ferme existente. Colectivizarea a căutat să modernizeze agricultura sovietică, să consolideze marile proprietăți agricole formate din parcele care puteau fi exploatate cu ajutorul utilajelor moderne și a ultimelor metode științifice. De fapt, tractorul american model Ford (numit "Фордзон" în limba rusă) a fost cea mai bună armă propagandistică în favoarea colectivizării. Partidul Comunist, care a adoptat
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
model Ford (numit "Фордзон" în limba rusă) a fost cea mai bună armă propagandistică în favoarea colectivizării. Partidul Comunist, care a adoptat un plan în 1929, a prevăzut o creștere de 200 % a producției industriale și una de 50 % a celei agricole. Aveau să fie atinse și scopuri ideologice și sociale prin mobilizarea țăranilor în în intreprinderi economice cooperatiste, iar, pe plan secundar, aveau să fie asigurate și servicii sociale pentru populație. S-a sperat că procesul colectivizării va fi finalizat prin
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
țăranii săraci fără pământ erau marii beneficiari ai colectivizării, deoarece li se promitea șansa să primească o parte egală în muncă și beneficiile acesteia. Pentru cei care aveau pământ însă, colectivizarea însemna predarea către colhozuri a tuturor proprietăților și inventarului agricol și vânzarea celei mai mari părți a alimentelor către stat la prețuri scăzute, fixate pe cale administrativă și de aceea ei s-au opus ideii. Mai mult decât atât, colectivizarea a implicat schimbări în modul tradițional de viață al satului rusesc
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
la colectivizare s-a manifestat foarte puternic în rândul populației rurale înstărită sovietice. Pentru acest motiv, cel puțin la început, s-au luat măsuri mai puțin radicale pentru a-i încuraja pe țărani să lucreze pământul în comun în cooperative agricole, așa cum au fost ""Întovărășirile pentru Munca în Comun a Pământului"" (Товарищество по совместной обработке земли, ТОЗ). Au fost înființate diverse cooperative pentru prelucrarea produselor agricole. Până în cele din urmă, în noiembrie 1929, Comitetul Central al Partidului Comunist a luat hotărârea
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
puțin radicale pentru a-i încuraja pe țărani să lucreze pământul în comun în cooperative agricole, așa cum au fost ""Întovărășirile pentru Munca în Comun a Pământului"" (Товарищество по совместной обработке земли, ТОЗ). Au fost înființate diverse cooperative pentru prelucrarea produselor agricole. Până în cele din urmă, în noiembrie 1929, Comitetul Central al Partidului Comunist a luat hotărârea trecerii la colectivizarea forțată. Așa a luat sfârșit Noua Politică Economică (NEP), care permitea țăranilor să-și vânda surplusul de produse agricole pe piața liberă
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
pentru prelucrarea produselor agricole. Până în cele din urmă, în noiembrie 1929, Comitetul Central al Partidului Comunist a luat hotărârea trecerii la colectivizarea forțată. Așa a luat sfârșit Noua Politică Economică (NEP), care permitea țăranilor să-și vânda surplusul de produse agricole pe piața liberă. Confiscările de cereale s-au intensificat, și țaranii bogați - culacii - au fost forțați să se înscrie în cooperative agricole, pierzându-și astfel dreptul de proprietate asupra loturilor individuale. Stalin a hotărât deportarea unui mare numar de culaci
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
forțată. Așa a luat sfârșit Noua Politică Economică (NEP), care permitea țăranilor să-și vânda surplusul de produse agricole pe piața liberă. Confiscările de cereale s-au intensificat, și țaranii bogați - culacii - au fost forțați să se înscrie în cooperative agricole, pierzându-și astfel dreptul de proprietate asupra loturilor individuale. Stalin a hotărât deportarea unui mare numar de culaci (chiaburi) în colhozuri din zone foarte îndepărtate ale țării, precum era Siberia, sau în lagăre de muncă. S-a calculat că 20
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
atentat la producția de grâne a statului. Există aprecieri că numai în perioada august 1932 - decembrie 1933 au fost pedepsiți aproximativ 125.000 de persoane numai pentru această prevedere particulară a legii. În zonele în care cea mai importantă activitate agricolă a nomazilor era creșterea animalelor, colectivizarea s-a lovit de rezistența hotărâtă a deținătorilor de turme, rezultatul fiind o scădere masivă a numărului de animale și confiscarea celor rămase în viață. Șeptelul a scăzut în Kazahstan de la 7 milioane de
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
orașului vechi, rîul Pegnitz a fost destul de mult canalizat. Aluviunea produsă de râul Pegnitz (care este numit așa după prima localitate prin care se strecoară, localitatea Pegnitz) în nord și nord-vest de Nürnberg a transformat această zonă într-o zonă agricolă numită "Knoblauchsland" (țara/regiunea usturoiului). În localitatea învecinată Fürth, râul Pegnitz se împreunează cu râul Rednitz, de unde curg mai departe sub denumirea Regnitz. Subsolul Nürnbergului constă dintr-o gresie moale formată în triasicul superior („Keuper”). În nordul orașului Nürnberg se
Nürnberg () [Corola-website/Science/299115_a_300444]
-
Politeia" reprezenta ansamblul de instituții dintr-un polis. "Patrios politeia" echivala cu dreptul cutumiar al strămoșilor. Străinii (periecii sau metecii) nu aveau drepturi politice, iar hiloții (populații dependente de Sparta) și sclavii (prizonieri de război, datornici etc.), folosiți la muncile agricole în mine, ateliere meșteșugărești, flotă, erau considerați aproape animale; celelalte populații neelene erau numite barbari. Grecii trăiau organizați în triburi, fratrii, familii ("génos") și vorbeau, până în secolul II î.Hr., dialecte diferite. Puterea politică a evoluat de la autoritatea regilor la cea
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
întemeiat și polisurile de referință ale Greciei, Sparta și Atena, în secolele IX — VIII î.Hr., prima în Peloponez, cea de a doua în Attica. Ele au fost rivale redutabile la hegemonia Eladei, Sparta - ca stat oligarhic, militarist, cu bază economică agricolă, dominată de aristocrația funciară tradițională, Atena - ca democrație, mare putere maritimă, cu resurse materiale impresionante, agricole, „industriale”, financiare, condusă de o aristocrație cu putere financiară. Viața publică în ambele orașe-stat se desfășura în cadrul cetății (activități politice, religioase, sportive, spectacole, războaie
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
în Peloponez, cea de a doua în Attica. Ele au fost rivale redutabile la hegemonia Eladei, Sparta - ca stat oligarhic, militarist, cu bază economică agricolă, dominată de aristocrația funciară tradițională, Atena - ca democrație, mare putere maritimă, cu resurse materiale impresionante, agricole, „industriale”, financiare, condusă de o aristocrație cu putere financiară. Viața publică în ambele orașe-stat se desfășura în cadrul cetății (activități politice, religioase, sportive, spectacole, războaie). Instituțiile de putere se asemănau în mod formal; cele militare erau aproape identice și porneau de la
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud de a constitui o alianță militară pentru a contracara eventualele efecte integraționiste din GUUAM. De asemenea, Rusia recurge la aplicarea indirectă (recentul caz al R. Moldova) a “sancțiunilor economice” prin interzicerea importului de produse agricole sau alimentare din motive de securitate veterinară sau fitosanitare. Însă experiența anterioară a demonstrat că susținerea separatismului și aplicarea “sancțiunilor economice” pot avea efecte contradictorii și provoca efecte contrare intereselor Rusiei.
GUAM () [Corola-website/Science/299151_a_300480]
-
maghiare Thoroczkay, Kendi și Teleki. În denumirile unor locații din zona satului Luna de Jos apar influențe certe germane: zona ""Poderei"" este o modificare a germanului "Polder" , zona ""Doman"" este o modificare a germanului "dumm" , cu referire la un teren agricol argilos, nepotrivit pentru agricultură. În 14 aprilie 1596 principele Sigismund Batory îi dăruiește lui Mihai Viteazul moșia Lona. În anul 1601 după bătălia de la Gurăslău Mihai Viteazul și armata sa se opresc timp de trei zile la Lona, înainte de a
Luna de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/299174_a_300503]
-
influențat negativ economia locală a acestei așezări. Broșteni este o localitate cu un potențial turistic ridicat, care ar putea contribui la dezvoltarea orașului și a zonei, în cazul în care ar fi valorificat. Agricultura este reprezentată prin existența unei suprafețe agricole de 6.011 hectare, din care: suprafață arabilă 253 hectare, pășuni 3.115 hectare, fânețe 2.638 hectare, livezi 5 hectare. Efectivele de animale existente în oraș sunt reprezentate de: 1.600 capete bovine, 749 capete porcine, 4.022 capete
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
cu argint și roșu. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Vegetația naturală a zonei de est a comunei Trușești este caracteristică zonei de silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiști. În nord, în est și în sudul comunei se întind terenuri agricole, iar în sud-vest și vest se întind păduri de gorun, carpen și fag, terenuri agricole și pajiști stepizate. Fauna este formată din căprioară, iepuri, vulpi. Clima
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Vegetația naturală a zonei de est a comunei Trușești este caracteristică zonei de silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiști. În nord, în est și în sudul comunei se întind terenuri agricole, iar în sud-vest și vest se întind păduri de gorun, carpen și fag, terenuri agricole și pajiști stepizate. Fauna este formată din căprioară, iepuri, vulpi. Clima este temperat-continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
este caracteristică zonei de silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiști. În nord, în est și în sudul comunei se întind terenuri agricole, iar în sud-vest și vest se întind păduri de gorun, carpen și fag, terenuri agricole și pajiști stepizate. Fauna este formată din căprioară, iepuri, vulpi. Clima este temperat-continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul țării ( 8- 9 C
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]